Știri
Știri din categoria Politică
Kelemen Hunor avertizează că graba pe Legea salarizării poate costa mai mult decât pierderea banilor din PNRR, după ce Nicușor Dan a anunțat eșecul proiectului, potrivit Biziday. Liderul UDMR susține că un „proiect de lege necorespunzător” nu ar trebui adoptat nici sub presiunea termenului-limită, chiar dacă întârzierea are „un cost serios”.
În mesajul său, Kelemen Hunor amintește că termenul nu este nou: conform angajamentului inițial din PNRR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL–PSD. În opinia sa, forma care a eșuat nu era echitabilă și nici nu corecta problemele acumulate în ultimii ani în sectorul public, unde „s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre”.
Kelemen Hunor admite că nerespectarea termenului de la finalul lunii august implică un risc financiar major: România ar putea pierde aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR. Totuși, argumentează că adoptarea unei legi „proaste” doar pentru a respecta un termen ar fi putut produce pagube mai mari pe termen lung, prin stabilirea „în mod inechitabil” a veniturilor bugetarilor pentru ani de zile și prin înrăutățirea situației unor angajați.
„Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost.”
Liderul UDMR mai afirmă că o variantă mai bună a legii ar trebui să ajungă în Parlament în acest an. În același timp, respinge ideea că obiectivul ar fi doar obținerea acordului Comisiei Europene:
„România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană.”
Recomandate
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă Legea salarizării rămâne blocată, iar graba de a adopta un text „necorespunzător” poate împinge costul și mai sus, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o reacție după eșecul negocierilor politice, potrivit Mediafax . În mesajul său, liderul UDMR susține că România are nevoie „urgentă” de o nouă lege a salarizării care să corecteze inechitățile și dezechilibrele acumulate în sectorul public, dar spune că reforma nu poate fi făcută „sub presiunea timpului” în detrimentul angajaților. „Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios.” Miza economică: bani din PNRR și costul unei legi făcute „pentru aprobare” Kelemen Hunor avertizează că adoptarea unei legi doar pentru a trece de evaluarea Comisiei Europene ar fi o abordare greșită, argumentând că legislația trebuie să fie „echitabilă” și să răspundă nevoilor interne, nu doar condiționalităților externe. În același timp, contextul politic indică o presiune de calendar: președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile au durat luni și au fost mediate de Administrația Prezidențială. Linia roșie a UDMR: fără scăderi de venituri în sectorul public UDMR își menține principiul potrivit căruia „nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual” ca efect al noii legi. Kelemen Hunor afirmă că proiectul aflat în discuție nu îndeplinește această condiție și, în plus, nu poate fi adoptat responsabil „în doar câteva zile”, având în vedere că va influența veniturile a „sute de mii” de angajați și viitorul unor profesii. Liderul UDMR mai spune că majorările suplimentare pentru salariile foarte mari „mai pot aștepta”, în timp ce salariile mici ar trebui ajustate mai consistent, cu corectarea inechităților. Critici de procedură: proiect „în ultimul moment” și respins de sindicaliști Kelemen Hunor afirmă că proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și critică faptul că forma finală ar fi ajuns la parlamentari în ultimul moment, ceea ce ar fi făcut imposibilă o analiză serioasă într-un interval scurt. În lipsa unui acord politic, rămâne deschisă atât problema termenelor, cât și cea a conținutului: pe de o parte, riscul pierderii finanțării invocate, pe de altă parte, riscul unei legi adoptate rapid, cu efecte negative asupra veniturilor și echilibrului intern din sectorul public. [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară. Disputa pe „anvelopa” salarială și riscul bugetar Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege): un draft lăsat de fostul ministru Florin Manole, cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei ; un acord semnat ulterior de Sorin Grindeanu, pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocierile de la Administrația Prezidențială; o revenire a PSD la o anvelopă de 12 miliarde de lei , care, potrivit lui Bolojan, „în final, nu a acceptat-o”. „Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.” Consultări, variante trimise la Bruxelles și acuzații de „secretizare” Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR. De ce PNL nu a mers singur în Parlament Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan , care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public. [...]
PSD acuză un risc de pierdere a 770 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor și a blocajului pe Legea salarizării , cerând ca PNL să își asume „responsabilitatea politică” pentru eșecul jalonului, potrivit Agerpres . Într-un comunicat transmis miercuri, PSD susține că liberalii trebuie să explice „de ce, după luni de întârzieri”, România ar putea pierde finanțarea europeană aferentă acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Social-democrații îi nominalizează pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, alături de PNL, ca responsabili politic pentru situație. „Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României.” Miza: jalon PNRR și presiune pe buget PSD afirmă că proiectul ar fi fost ținut „la secret” luni întregi, fără consultări și fără căutarea unui consens cu sindicatele, ceea ce ar fi dus la respingerea sa și la riscul de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei). Totodată, partidul susține că ultima variantă a Legii salarizării prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. Ce reproșează PSD pe partea de procedură și conținut În comunicat, PSD își construiește critica pe două direcții: lipsa unui proiect depus în Parlament , afirmând că „nici măcar în al 12-lea ceas al PNRR” nu ar fi fost depus un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar; calitatea și sustenabilitatea proiectului , despre care spune că ar putea genera „convulsii sociale”, instabilitate și blocaje instituționale, cu efecte negative pentru cetățeni și economie. PSD mai afirmă că PNL ar încerca să transfere responsabilitatea către alții, deși „tehnic, nu există” un proiect de lege depus în Parlament, conform comunicatului citat de Agerpres. [...]
Blocajul Legii salarizării riscă să lase România fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR , iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că întârzierea arată „incapacitatea” statului de a corecta inechitățile din sectorul public, potrivit Mediafax . Miruță afirmă că România „nu a pierdut doar” suma de 770 de milioane de euro, ci a ratat și o reformă care ar fi trebuit să repare „nedreptățile din sistemul de stat”. În același context, el susține că legea ar fi trebuit finalizată încă din 2023 și invită publicul să evalueze „cine au fost miniștrii Muncii” responsabili de această sarcină. Atac politic la PSD și acuzații de blocaj Ministrul interimar lansează un atac direct la adresa PSD, despre care spune că „ar trebui să țină capul în pământ o vreme”, acuzând partidul că a contribuit la blocarea reformelor și că a gestionat defectuos subiectul salarizării. „A trântit fără niciun plan un guvern, a blocat reforme, a avut miniștri care nu s-au atins de legea salarizării , a votat incompatibilitatea aleșilor locali și după, în 24 de ore, a avut grijă să-i scape, a făcut o lege să își scoată din joc un adversar politic și ne-a arătat clar că nu poate să facă nimic bine pentru cetățeni, doar interesul de partid e important.” Miza financiară și contextul negocierilor Miruță leagă eșecul de o problemă mai largă de capacitate administrativă și de utilizare a fondurilor europene, afirmând că „Europa ne-a pus la dispoziție 30 de miliarde să ne facem curat în propria casă”. „Fiecare euro neluat este dovada clară că nouă nu ne place curățenia în casă”. În plan politic, președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile s-au derulat în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. [...]
Votul pe legea ANI , jalon PNRR , a fost apărat public de Traian Băsescu ca o decizie de evitare a pierderii a 770 de milioane de euro , potrivit Recorder . Fostul președinte susține că PNL a procedat corect votând „legea integrității”, în condițiile în care respingerea ei ar fi însemnat, în evaluarea sa, pierderea unor bani europeni. Băsescu a declarat la B1 TV că Ilie Bolojan și liberalii nu aveau o alternativă realistă dacă voiau să evite blocarea jalonului din PNRR, indicând explicit suma de 770 de milioane de euro ca miză a votului. În același context, el a spus că liberalii ar urma să urmărească modificarea legii „imediat ce se revine din vacanța parlamentară”. „Ar fi fost un dezastru, alte 770 de milioane pierdute într-un vot.” Ce s-a votat în Parlament și de ce contează pentru PNRR Plenul Senatului a adoptat miercuri legea ANI cu 106 voturi „pentru” și 19 „contra”, păstrând forma votată cu o zi înainte de Camera Deputaților, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Senatul a fost for decizional, astfel că legea merge la promulgare, iar în material este menționat că actul normativ este jalon în PNRR. În dezbateri, USR a votat împotrivă atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, în timp ce PNL a votat în favoarea legii. Disputa politică: „amendamentul PSD” și poziționările partidelor Băsescu a afirmat că „amendamentul PSD-ului este incorect”, invocând două situații personale în care spune că a fost afectat de modificări legislative (drepturile de fost președinte și pensia parlamentară). Totuși, concluzia sa a rămas că votul PNL a fost „răspunsul corect”, în logica evitării pierderii fondurilor. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir le-a transmis celor de la USR să îl lase pe Dominic Fritz „să candideze la Chișinău”. Senatorul Șorin Șipoș a susținut că votul USR a vizat evitarea unui precedent și că nu ar fi vorba despre Dominic Fritz, ci despre „un șantaj” pe care l-ar face PSD. Ce urmează După votul final din Senat, legea merge la promulgare. În paralel, potrivit declarațiilor lui Traian Băsescu, PNL ar avea ca obiectiv modificarea legii după revenirea Parlamentului din vacanță, fără ca materialul să detalieze ce schimbări ar fi vizate sau calendarul exact. [...]
