Știri
Știri din categoria Politică
Eșecul negocierilor SUA–Iran de la Islamabad lasă administrația Trump între presiunea escaladării și reluarea diplomației, într-un moment în care Teheranul își leagă explicit poziția de Strâmtoarea Ormuz și cere un „acord rezonabil”, potrivit Digi24.
Discuțiile dintre delegațiile americană și iraniană s-au întins pe parcursul a peste 21 de ore, dar s-au încheiat fără un acord. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a descris negocierile drept „intense” și a cerut Washingtonului să evite „cerințe excesive și solicitări ilegale”, în timp ce a lăsat deschisă posibilitatea continuării dialogului: „diplomația nu se încheie niciodată. Consultările continuă”. Dinspre Teheran a venit și mesajul că „mingea e în terenul SUA”.
Negocierile au avut loc în Pakistan, pe fondul unor măsuri de securitate sporite în Islamabad și al unei incertitudini inițiale privind desfășurarea efectivă a discuțiilor. Delegația iraniană a ajuns în noaptea de vineri, fiind întâmpinată de ministrul pakistanez de Externe, Ishaq Dar, și de șeful armatei, Asim Munir. Sâmbătă dimineață, cei doi s-au întâlnit cu vicepreședintele SUA, JD Vance, la sosirea acestuia.
Surse din guvernul pakistanez au declarat pentru BBC, iar Casa Albă a confirmat ulterior, că la Islamabad au avut loc discuții trilaterale față în față. În final, ambele delegații au părăsit Pakistanul, iar întrebarea rămasă este „ce urmează?”, în condițiile în care, potrivit analiștilor citați, Donald Trump trebuie să aleagă între escaladare și negociere.
JD Vance a spus, într-o conferință de presă, că SUA „și-au exprimat clar limitele”, însă Iranul nu a acceptat condițiile americane. Vicepreședintele a descris rezultatul drept „o veste bună și una proastă”: discuții „substanțiale”, dar fără acord, pe care l-a numit un rezultat „prost pentru Iran”.
În același timp, materialul punctează că Iranul a intrat în negocieri considerând că are o poziție puternică și că, în pofida daunelor aduse capacităților sale militare, rămâne „capabil și dispus să continue lupta”. Un element central este Strâmtoarea Ormuz, descrisă ca pârghie strategică: Iranul afirmă că situația de acolo nu se va schimba dacă SUA nu acceptă un „acord rezonabil”.
În context, este amintit și precedentul acordului nuclear de acum zece ani, care a necesitat 18 luni de „progrese și eșecuri”, sugerând că un rezultat rapid era puțin probabil.
Fostul negociator al Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu, Aaron David Miller, a declarat pentru CNN că iranienii „au mai multe atuuri decât americanii”, invocând inclusiv existența uraniului „puternic îmbogățit” și controlul asupra Strâmtorii Ormuz, precum și faptul că „regimul a supraviețuit”. El a mai spus că Iranul ar prefera să riște o nouă serie de atacuri militare din partea SUA și Israelului decât să rămână fără câștig după negocieri.
Separat, profesorul David Des Roches, de la Institutul Thayer Marshall, a declarat pentru Al Jazeera că la Islamabad s-a obținut o clarificare a poziției americane, inclusiv a obiectivului ca Iranului „să nu i se permită să dezvolte o armă nucleară”. Tot el a apreciat că plecarea lui Vance nu este, în sine, o dovadă că negocierile au eșuat definitiv, sugerând că prezența vicepreședintelui a avut și rolul de a arăta unitatea administrației.
Reacții externe au venit și din Marea Britanie și Australia, care au exprimat „dezamăgire” față de impas și au cerut continuarea încetării focului și revenirea la negocieri.
Pakistanul, la rândul său, ar fi hotărât să mențină deschis canalul diplomatic, iar un diplomat citat de corespondentul Al Jazeera a indicat că liniile de comunicare nu sunt închise, chiar dacă această rundă s-a terminat fără acord.
Recomandate
Donald Trump își consolidează mesajul de campanie printr-un „clasament” care îl pune pe primul loc , într-o mișcare de comunicare menită să întărească loialitatea electoratului republican, dar care contrastează cu datele recente despre scăderea popularității sale în rândul americanilor, potrivit HotNews . Trump a publicat pe rețeaua sa, Truth Social , un top al „celor mai buni” președinți ai SUA, în care se poziționează drept „cel mai mare”. În lista sa, la categoria „mari” apar Abraham Lincoln, George Washington și Thomas Jefferson, alături de Franklin D. Roosevelt, Woodrow Wilson și Andrew Jackson. În același timp, Trump îi plasează pe Joe Biden și Barack Obama în categoria „eșecuri”, alături de Ulysses S. Grant, Warren Harding și Jimmy Carter. Publicația notează și absențe notabile din listă, precum președinții republicani Bush (tatăl și fiul), George W. Bush fiind menționat ca un critic al lui Trump. Un top „împrumutat” și o miză de imagine Pentru restul clasamentului, Trump ar fi preluat un top realizat de revista Life în 1948, observație atribuită de HotNews publicației franceze Le Figaro. Clasamentul include și categorii intermediare („aproape mari”, „mediocri”, „sub medie”), în care apar, între alții, Bill Clinton la „mediocri”. Contrastul cu sondajele: sprijin puternic la republicani, slăbiciune în ansamblul electoratului Publicarea clasamentului vine la o zi după un sondaj difuzat de CNN , în care alegătorii republicani au fost întrebați ce președinte admiră cel mai mult: Trump conduce cu 53%, înaintea lui Ronald Reagan (18%) și Abraham Lincoln (8%). Aceste rezultate nu sunt prezentate ca reprezentative pentru întreaga populație. Separat, un sondaj Reuters/Ipsos publicat la 24 august indică o popularitate de 33% pentru Trump, cu 65% dezaprobare, nivel descris ca fiind cel mai scăzut atins în acel moment. [...]
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
Reforma ANI riscă să blocheze un jalon PNRR de 770 mil. euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar Parlamentul mai are „30 de zile” să corecteze legea, susține ministra de Externe Oana Țoiu, potrivit Mediafax . Țoiu a criticat, la Digi24, actuala reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care o consideră „neconstituțională”, invocând faptul că ar produce efecte pentru „o faptă trecută”. În același timp, ea a legat miza politică de una de funcționare a statului de drept, pe care o vede relevantă inclusiv pentru dezvoltarea economică. Un punct concret al disputei este efectul legii asupra liderului USR Dominic Fritz , care, potrivit materialului, ar urma să părăsească mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza de reglementare: corectarea legii în fereastra de 30 de zile Ministra afirmă că există încă timp pentru adoptarea unui proiect alternativ depus de USR, pe care îl prezintă drept „legea corectă”, astfel încât România să poată „îndrepta” ceea ce ea numește o „eroare profundă” și, concomitent, să nu piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Parlamentul încă are timp să adopte legea corectă depusă de noi (…) Putem să avem și cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR și un stat de drept funcțional (…)”, a declarat Oana Țoiu. Țoiu mai susține că precedentul unei legi care „atacă direct un oponent politic” ar avea efecte mai largi decât cazul Fritz/USR, prin descurajarea celor care se bazează pe existența unor „arbitri neutri”. Ce spune USR că propune diferit Potrivit declarațiilor redate, varianta USR nu ar include amendamentul „vizat de PSD” referitor la pierderea funcției. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul tehnic al proiectului USR sau despre calendarul parlamentar exact al dezbaterii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă Parlamentul va pune pe ordinea de zi proiectul alternativ în intervalul de 30 de zile invocat și ce formă finală ar putea avea, în raport cu condiționalitățile PNRR. [...]
Congresul SUA limitează retragerile majore de trupe din Europa , iar această pârghie legislativă este un factor de stabilitate pentru Flancul Estic, inclusiv pentru România, potrivit declarațiilor făcute de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , după discuții cu oficiali americani, relatează Mediafax . Țoiu a spus că sprijinul pentru NATO și pentru prezența militară americană în Europa rămâne „ferm” și bipartizan în Congresul SUA, în contextul discuțiilor despre o posibilă reașezare a trupelor americane din Europa. În opinia ei, dialogul cu legislativul de la Washington se traduce „direct în decizii” care contează pentru garanțiile de securitate ale României și ale continentului. Un exemplu invocat de șefa diplomației este o decizie luată anul trecut, prin care Congresul a introdus limitări privind posibilitatea administrației americane de a retrage „un număr semnificativ” de trupe din Europa. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Digi24, în urma unor discuții cu congresmeni americani. Bugetul de apărare al SUA și componenta europeană Ministra a mai afirmat că aprobarea privind alocarea bugetară pentru apărare în SUA prevede „o creștere de peste 25%” a bugetului alocat pentru 2027 pe teritoriul Europei, menționând că între Camera Reprezentanților și Senat există în continuare dezbateri. „Congresul are o poziție fermă pro-NATO și atât în cadrul echipei republicane, cât și în cadrul echipei democrate”, a declarat Oana Țoiu. Ce pune România pe masă în discuțiile din NATO În plan aliat, Țoiu a indicat că în cadrul NATO comandantul suprem al forțelor aliate (SACEUR), generalul american Grynkewich, a aprobat cererile României privind creșterea capacității de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv pe zona apărării antiaeriene și a securității maritime. Potrivit ei, aceste decizii intră în planificarea viitoare a NATO și nu vizează doar SUA, ci și o creștere a prezenței aliaților europeni. Totodată, ministra a susținut că România își consolidează poziția în consultări prin respectarea angajamentelor financiare asumate la summitul NATO de la Haga și prin accelerarea investițiilor, inclusiv în infrastructura duală (infrastructură cu utilizare civilă și militară). Contextul întâlnirilor cu congresmenii americani Țoiu a precizat că România a făcut din relația cu Congresul SUA o prioritate, menționând că în ultimul an au avut loc peste 20 de întrevederi cu membri ai Congresului, atât la Washington, cât și la București. Declarațiile vin după ce, sâmbătă, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Oana Țoiu i-a găzduit pe Mike Rogers, președintele Comisiei Forțelor Armate din Camera Reprezentanților, alături de Eric Sorensen și Darryl Nirenberg. Pe agenda discuțiilor au fost consolidarea parteneriatului strategic, prezența militară americană pe Flancul Estic și cooperarea industrială în sectorul apărării. [...]
