Știri
Știri din categoria Politică

Vicepreședintele SUA, JD Vance, merge la Budapesta pe 7-8 aprilie, pentru întâlniri și apariții publice alături de premierul ungar Viktor Orbán, în ajunul alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit Digi24.
Vizita, anunțată de Departamentul de Comunicare al prim-ministrului ungar într-un comunicat citat de hirado.hu, este prezentată ca un semnal de sprijin pentru Orbán în ultimele zile de campanie. JD Vance va fi însoțit de soția sa, Usha Vance, și urmează să susțină un discurs despre „bogatul parteneriat dintre Ungaria și Statele Unite”, conform comunicatului.

În program figurează discuții cu Viktor Orbán și participarea, împreună cu premierul ungar, la evenimentul „Ziua Prieteniei Ungaro-Americane”, organizat la Parcul Sportiv MTK (Centrul de Sport și Evenimente), transmite MTI. Pe durata deplasărilor delegației, sunt așteptate restricții temporare de circulație în Budapesta, potrivit anunțurilor citate de hirado.hu și informațiilor publicate de Comandamentul Poliției din Budapesta (BRFK) pe site-ul police.hu.
Contextul politic este tensionat: membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și-au exprimat îngrijorarea față de o campanie descrisă drept „toxică”, marcată de „propaganda incendiară” și alimentată de nemulțumiri economice și sociale. În același timp, articolul notează că Orbán, aflat la putere de 16 ani și considerat apropiat de Moscova, ar beneficia de „asistență sub acoperire” din partea Rusiei, potrivit analiștilor.
Deplasarea lui Vance se înscrie într-o linie mai largă a administrației Trump de a susține public lideri politici din străinătate considerați compatibili cu prioritățile sale. Digi24 amintește că Donald Trump și-a reiterat sprijinul pentru Orbán, iar Marco Rubio a făcut o vizită la Budapesta în februarie, după ce își exprimase public susținerea cu o lună înainte.

Miza electorală este ridicată, în condițiile în care, potrivit Digi24, este pentru prima dată când Orbán se confruntă cu un risc real de a pierde puterea după 16 ani de guvernare cu majorități absolute. Conform celui mai recent sondaj citat, realizat de „Centrul de Cercetări 21”, partidul Tisza condus de Péter Magyar ar avea 56% din opțiunile alegătorilor, față de 37% pentru Fidesz.
Recomandate

O scurgere de documente din serviciile secrete ungare indică monitorizarea opoziției , potrivit G4Media , care preia o investigație a portalului independent 444.hu . Cazul vizează Oficiul pentru Protecția Constituției (AH), serviciul de informații interne al Ungariei, și arată cum discuții private despre politică și mișcările opoziției ar fi fost urmărite sub pretexte legale contestate. Investigația descrie interceptarea constantă, în perioada decembrie 2024–ianuarie 2025, a unui om de afaceri identificat cu pseudonimul F., ale cărui apeluri și mesaje ar fi fost rezumate într-un e-mail intern trimis de un ofițer de rang înalt către alți cinci colegi. Mesajul avea un titlu care, în spațiul public ungar, trimite la inițialele lui Péter Magyar, liderul partidului de opoziție Tisza, însă AH ar fi susținut în fața jurnaliștilor că „MP” ar însemna „Proliferarea Maghiară”, un termen tehnic legat de traficul de arme de distrugere în masă. Surse din comunitatea de securitate citate de 444.hu contestă această explicație, arătând că documentele scurse nu ar conține referiri la arme, ci la întâlniri cu voluntari ai partidului Tisza, strategii politice și opinii despre șansele premierului Viktor Orbán de a-și păstra puterea. În plus, transmiterea acestor informații prin e-mailuri interne nesecurizate ar încălca protocoalele uzuale ale serviciilor, sugerând o presiune de a livra rapid informații cu relevanță politică. „Nu poate face asta, oamenii ar ieși în stradă și Orbán ar sfârși ca Ceaușescu în România”. Partidul Tisza și Péter Magyar au reacționat, potrivit materialului, calificând operațiunile drept „cea mai gravă serie de poliție politică de după căderea comunismului” și acuzând guvernarea Orbán că folosește resursele statului împotriva opoziției. În paralel, articolul plasează episodul într-un context mai larg al controverselor privind supravegherea în Ungaria, inclusiv cazul recent al căpitanului de poliție Bence Szabó a relatat că ar fi dezvăluit o tentativă de compromitere a sistemului informatic al partidului Tisza, urmată de demiterea sa și de o strângere publică de fonduri de peste 500.000 de euro. În plan politic și instituțional, miza este credibilitatea serviciilor și delimitarea dintre stat și partid, într-un moment în care Tisza este descris ca principala amenințare electorală pentru Fidesz. Materialul amintește și dimensiunea regională a influenței Budapestei, inclusiv prin mobilizarea voturilor în afara granițelor, subiect despre care se menționează că portalul Transtelex a scris în repetate rânduri, iar G4Media a preluat o anchetă privind operațiuni de strângere a voturilor pro-Orbán în Transilvania. [...]

Viktor Orbán cere ridicarea imediată a sancțiunilor UE pe energia din Rusia , invocând nevoia de a limita efectele economice ale războiului din Iran, potrivit Adevărul , care citează The Guardian . Premierul Ungariei a criticat politica actuală de sancțiuni a Uniunii Europene și a cerut o schimbare de direcție la nivel european, susținând că măsurile impuse Rusiei afectează mai puternic economiile statelor membre decât economia rusă. În acest context, Orbán a argumentat că Europa ar trebui să își prioritizeze interesele economice și stabilitatea internă. „Trebuie să ne gândim nu la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc de război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, a afirmat Orbán, într-un mesaj care îl vizează pe Donald Trump. Reacția liderului de la Budapesta vine pe fondul unei dispute politice cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care avertizase că acțiunile recente ale lui Orbán și ale lui Trump seamănă cu „planul din visele lui Putin”, relatează publicația britanică, conform materialului citat. Poziția Ungariei nu este nouă, guvernul Orbán remarcându-se în ultimii ani printr-o atitudine critică față de Ucraina și prin menținerea unei relații apropiate cu Rusia. În plan intern, Orbán și-a intensificat discursul anti-Ucraina și l-a transformat într-o temă centrală de campanie înaintea alegerilor programate în Ungaria pe 12 aprilie. [...]

Péter Magyar, fost aliat al lui Viktor Orbán, își propune să pună capăt erei acestuia în Ungaria . Magyar, liderul opoziției, a demarat o campanie electorală intensă, vizitând toate cele 106 circumscripții din Ungaria. Campania sa este marcată de acuzații de corupție și amenințări cu publicarea de imagini compromițătoare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a fost membru al partidului Fidesz timp de 22 de ani, până în 2024. Acum, el reprezintă o amenințare semnificativă la adresa dominației lui Orbán, care a câștigat patru alegeri consecutive începând cu 2010. Sloganul său electoral pentru alegerile din 12 aprilie 2026, „Acum”, subliniază urgența momentului și este inspirat dintr-un apel revoluționar din secolul al XIX-lea. În turneul său, Magyar a susținut numeroase discursuri zilnice și a reușit să atragă susținători chiar și în zonele tradițional dominate de Fidesz. Anul trecut, a parcurs pe jos 300 de kilometri de la Budapesta la granița cu România, într-o încercare de a atrage alegătorii tradiționali ai Fidesz de partea sa. Promisiuni și provocări Magyar promite să combată corupția și să îmbunătățească starea economică a Ungariei. El a promis, de asemenea, să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene, înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Cu toate acestea, Orbán l-a descris pe Magyar ca pe o „marionetă” a Uniunii Europene și a Ucrainei. Într-un interviu viral pe YouTube, Magyar a explicat de ce a părăsit Fidesz, subliniind că actuala opoziție este ineficientă și că schimbarea trebuie să vină din interior. El a recunoscut că decizia sa de a se opune lui Orbán a fost dificilă, dar necesară. „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații decidenți se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook, referindu-se la scandalurile recente din Fidesz. Reacții și perspective În ciuda provocărilor, Magyar a obținut sprijin semnificativ. Partidul său, Tisza, a câștigat 29,6% din voturi la alegerile europene, iar sondajele recente îl plasează cu mult înaintea Fidesz. Magyar critică relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia și a reușit să atragă atenția publicului tânăr, care vede în Fidesz o elită coruptă. În contextul unei schimbări majore de percepție publică, sondajele arată că partidul Tisza este favorit să câștige alegerile. „Putem observa o schimbare majoră în percepția publicului”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, subliniind că oamenii cred acum că schimbarea este posibilă. Concluzie Pe măsură ce alegerile se apropie, Magyar continuă să fie o forță de luat în seamă în politica ungară. Cu o săptămână înainte de alegeri, Orbán încearcă să-și mobilizeze susținătorii pentru a evita o înfrângere zdrobitoare. În acest context, Péter Magyar se prezintă ca o alternativă viabilă la actualul guvern, promițând schimbări semnificative pentru Ungaria. [...]

Ministrul german de externe cere eliminarea unanimității din deciziile UE , potrivit AGERPRES , care citează o declarație a lui Johann Wadephul pentru publicațiile din grupul media Funke, relatată de DPA. Wadephul a indicat că miza este creșterea capacității de acțiune a Uniunii, în special în politica externă și de securitate, unde regula unanimității permite fiecărui stat membru să blocheze decizii prin dreptul de veto. El a făcut trimitere la disputa cu Ungaria privind un credit important pentru Kiev, susținut de celelalte state membre, dar contestat de Budapesta. „Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a afirmat Johann Wadephul . Șeful diplomației germane susține trecerea la votul cu majoritate calificată în Consiliul UE, argumentând că experiența recentă legată de sprijinul pentru Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei arată necesitatea acestei schimbări. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara lui 2029, iar Wadephul a legat calendarul reformei de finalul actualei legislaturi. În forma actuală, majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează „pentru” (15 din 27) și acestea reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE. În schimb, în domeniile unde se aplică unanimitatea, abținerea nu blochează decizia, însă un vot „împotrivă” o poate opri. AGERPRES mai amintește că unanimitatea se aplică în mai multe dosare considerate sensibile de statele membre, inclusiv politica externă și de securitate comună, extinderea UE, finanțele Uniunii (resurse proprii și bugetul multianual), armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri din justiție și afaceri interne, precum și din protecția socială. [...]

Donald Trump a criticat public aliații din Asia și a reluat atacurile la adresa NATO, potrivit HotNews.ro , susținând că partenerii Washingtonului nu au sprijinit intervenția americană în Iran. Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a afirmat că aliații nu au oferit nici măcar piste de aterizare. Explicând distanțarea de alianță, el a invocat disputa legată de Groenlanda, despre care a spus că a fost punctul de plecare al tensiunilor: „Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea, iar eu le-am spus ‘pa,pa’”, a declarat președintele SUA. În același context, Trump a extins criticile către aliații din zona Pacificului, reproșându-le lipsa de sprijin. Țările menționate explicit de președintele american au fost: Japonia Coreea de Sud Australia Trump a amintit și prezența militară americană în regiune, afirmând că SUA au 50.000 de soldați staționați în Japonia și 40.000 în Coreea de Sud, pe care i-a prezentat drept un factor de protecție împotriva Coreei de Nord. Tot în declarațiile sale, el a spus că liderul nord-coreean Kim Jong Un „are o părere foarte bună” despre el și a reluat o afirmație insultătoare atribuită acestuia la adresa lui Joe Biden. În contrapondere, președintele SUA a lăudat colaborarea cu mai multe state arabe din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar - și a menționat și Bahreinul, dar cu o critică: a susținut că armata bahreinită ar fi doborât din greșeală trei avioane americane, invocând utilizarea necorespunzătoare a sistemelor Patriot. Separat, HotNews.ro consemnează că Trump a declarat, într-un interviu acordat Daily Telegraph, că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. În interviu, el a spus că retragerea ar fi „dincolo de reconsiderare” și a reiterat ideea că nu a fost „niciodată impresionat” de NATO, afirmând că și Vladimir Putin ar ști acest lucru. [...]

Președintele României ar putea fi audiat ca parte vătămată în ancheta DIICOT privind fotografiile distribuite înainte de alegeri de Elena Lasconi , potrivit Știrile ProTV . Investigația vizează imagini publicate chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, în contextul în care s-a sugerat atunci o întâlnire între actualul șef al statului, Victor Ponta și fostul director al SRI, generalul Florian Coldea. Procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că fotografiile reprezintă un fals și susțin că presupusa întâlnire nu a avut loc, ci ar fi fost o înscenare. Conform anchetatorilor, la realizarea materialelor ar fi fost folosiți actori, machiați pentru filmări, iar procurorii verifică și dacă s-a intervenit digital asupra imaginilor. DIICOT afirmă că ar fi identificat o vilă din Tunari, lângă București, unde ar fi fost făcută înscenarea, și că cei implicați s-ar fi asigurat că camerele de supraveghere din zonă erau acoperite înainte de realizarea imaginilor care ar fi ajuns ulterior la Elena Lasconi. Imediat după publicarea fotografiilor, Nicușor Dan și Victor Ponta au depus plângeri penale la DIICOT, iar Elena Lasconi a fost audiată ca martor. În materialul citat, Lasconi spune că a pus la dispoziția anchetatorilor tot ce i s-a cerut și că, dacă ar fi știut că fotografiile sunt false, nu le-ar fi publicat. Procurorii au început urmărirea penală pentru infracțiunea de divulgare de informații false față de patru persoane. Doi dintre suspecți ar fi lucrat ca subcontractori ai unei agenții angajate de staff-ul de campanie al actualului președinte încă din perioada în care Nicușor Dan a candidat la Primăria Capitalei, iar, potrivit unor surse oficiale citate de Știrile ProTV, aceștia ar fi filmat evenimente de campanie și ar fi montat clipuri video. Anchetatorii spun că, deocamdată, nu au stabilit cine a comandat înscenarea și nu exclud ca în spatele ei să se afle apropiați ai unui alt candidat. Suspecții ar fi declarat la audieri că ar fi acționat din proprie inițiativă, descriind materialul drept „o satiră”, iar cazul ar putea fi lămurit inclusiv după audierea președintelui, în calitate de parte vătămată. Administrația Prezidențială nu a oferit până acum un punct de vedere, mai notează sursa. [...]