Știri
Știri din categoria Politică
Senatul dezbate astăzi trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului Bolojan, potrivit Digi24. Inițiativele sunt pe ordinea de zi a Camerei superioare și îi vizează pe miniștrii Apărării și de Externe, precum și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației.
În cazul Educației, opoziția îl contestă pe premierul Ilie Bolojan pentru tăierile din domeniu și pentru faptul că, până acum, portofoliul nu are un ministru plin, notează jurnalista Digi24 Rebeca Manea. Moțiunea îl vizează însă strict în rolul de interimar la Educație, nu în calitatea de prim-ministru.
O altă moțiune are legătură cu poziționarea României față de acordul Uniunii Europene cu Mercosur, opoziția susținând că sprijinul pentru această propunere ar afecta interesele fermierilor români. Tot astăzi este depusă o moțiune și pe numele lui Radu Miruță, ministrul Apărării, pe fondul nemulțumirilor legate de o declarație atribuită acestuia despre o posibilă implicare militară a României în Groenlanda; ministrul afirmă că declarația a fost scoasă din context și că opoziția manipulează tema.
Moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor și nici la schimbarea deciziilor contestate, însă, dacă sunt adoptate, reprezintă un vot de blam și un semnal politic. Dezbaterea este programată astăzi, de la ora 16:00, în Senat.
Recomandate
PSD ridică miza pe relația cu SUA în plină criză politică , după ce Sorin Grindeanu a acuzat că, „în aceste luni”, la Palatul Victoria a funcționat „cel mai antiamerican guvern din istoria postdecembristă a României”, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute luni, la Palatul Parlamentului, în contextul întrebărilor despre întâlnirea din luna martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și despre discuții legate de Coridorul Vertical de Gaze. Grindeanu a spus că nu a discutat despre încheierea unor contracte de gaze și că discuția a vizat strict rolul României în coridor, „un rol de tranzit”. În același timp, liderul PSD a susținut că își dorește ca relația României cu Statele Unite să „redevină una de parteneriat strategic” și a cerut „îndreptarea urgentă” a situației pe care o descrie drept deteriorare a relației bilaterale în ultimele luni. Ce spune Grindeanu despre căderea Guvernului Bolojan și tema gazelor Grindeanu a respins ideea că factori externi ar fi influențat schimbarea de la vârful Guvernului și a afirmat că Ilie Bolojan a fost demis ca urmare a nemulțumirii publice, invocând un procent de „88% dintre români” care ar fi spus că țara merge într-o direcție greșită și că guvernarea este proastă. Pe tema securității energetice, Grindeanu a declarat că nu a discutat „în niciun moment” despre contracte de gaze, susținând că aceasta era responsabilitatea premierului demis, inclusiv în perspectiva iernii. Solicitare de „clarificare instituțională” către Ministerul de Externe Liderul PSD a mai spus că „nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu” și a îndemnat-o pe ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, să cheme ambasadorul la discuții pentru a clarifica neclaritățile apărute în spațiul public. În declarațiile sale, Grindeanu a reiterat sprijinul pentru Parteneriatul strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și pentru apartenența României la Uniunea Europeană. [...]
Votul de miercuri devine testul de stabilitate pentru Guvernul Mureșan , în condițiile în care susținerea parlamentară rămâne incertă, iar miza este închiderea rapidă a crizei politice. Declarațiile au fost făcute de ministrul propus la Apărare, Radu Miruță, potrivit Agerpres , după întâlnirea premierului desemnat Siegfried Mureșan cu miniștrii propuși, la Parlament. Miruță a susținut că „voturile se măsoară miercuri”, indicând că până atunci rămâne deschisă etapa de convingere și negociere parlamentară. El a argumentat că „a parlamenta” presupune capacitatea de a-i convinge pe ceilalți, subliniind că mai sunt „două zile” până la vot. Poziționarea față de AUR și mesajul către opoziție În același context, Miruță a criticat AUR, afirmând că partidul „face doar gălăgie” și că nu ar fi prezentat soluții la problemele pe care le critică. El a enumerat domenii în care, în opinia sa, lipsesc propuneri consistente: Apărare, Transporturi, Sănătate, Educație și Energie. „Gălăgia nu ține loc de soluții și n-a ținut niciodată.” Miruță a mai spus că, deși AUR are „instrumentele unui partid de opoziție destul de mare” în Parlament, nu s-ar fi văzut „pusă pe tapet” nicio soluție. Deschiderea către voturi, fără alianțe cu UPR și PACE Întrebat despre discuții cu grupurile UPR și PACE, Miruță a precizat că responsabilitatea direcției de negociere aparține premierului desemnat, dar a reiterat poziția: nu se face o alianță cu aceste partide. În același timp, a arătat că echipa guvernamentală ar accepta voturile oricărui parlamentar care consideră că propunerea este o soluție. Cerere de clarificări în Parlament pe subiectul Grindeanu Referitor la întâlnirea dintre liderul PSD Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Miruță a spus că ar fi necesare clarificări, „poate în Parlament, cu o comisie de anchetă”. El a invocat existența „prea multor informații” pe un subiect pe care l-a descris drept „extrem de important” și a cerut explicații din partea celor implicați, menționând și o fotografie apărută în spațiul public, precum și apariția ulterioară a unei moțiuni, despre care a spus că, „cel puțin ca secvență”, poate fi intuită ca având legătură. În acest moment, din informațiile transmise, nu sunt prezentate cifre privind voturile deja asigurate; testul real rămâne votul de miercuri din Parlament. [...]
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
UDMR își reafirmă veto-ul față de un guvern susținut de AUR , poziție care poate complica aritmetica parlamentară la votul de învestitură și grăbește scenariul unei noi nominalizări de premier dacă Executivul nu trece, potrivit news.ro . Tanczos Barna, ministrul propus la Agricultură, a declarat după audierea în comisiile parlamentare că UDMR nu își va „flexibiliza” poziția pentru a vota un viitor guvern din care face parte AUR sau care este susținut de AUR și de „partide extremiste”. El a invocat și ponderea Uniunii în Legislativ, arătând că UDMR are „7% în Parlament” și că nu ar trebui „de fiecare dată” să fie „arătați cu degetul” dacă un guvern nu trece. „Ne cunoaşteţi. Noi, când zicem că nu, acela rămâne nu. (...) În cazul în care este vorba de un guvern care este susţinut de AUR şi de partide extremiste, răspunsul nostru rămâne nu.” Miza: votul de învestitură și presiunea pe o nouă propunere de premier În același context, Tanczos Barna a spus că, dacă Guvernul nu trece miercuri, „trebuie să se vină cât se poate de repede, imediat” cu o nouă propunere de premier, pentru „a nu mai pierde timpul”. Declarația indică o presiune pentru accelerarea procedurilor politice în cazul unui eșec la vot, cu efect direct asupra calendarului de formare a Executivului. Replica la acuzația de „anti-american” Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu , care a catalogat guvernul Bolojan drept „cel mai anti-american”, Tanczos Barna a spus că nu a avut „nicio legătură cu acele spețe” și a susținut că UDMR nu este „nici anti-europeană, nici anti-americană”. „Cu siguranţă noi, cei din UDMR, nu suntem nici anti-europeni, nici anti-americani, nici anti...nimic.” [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie este „fezabilă”, dar doar în variantă prudentă și condiționată de construcția bugetului pe 2027 , potrivit Mediafax . Mesajul indică faptul că decizia va depinde de negocierile politice și de spațiul fiscal disponibil, nu de un angajament ferm. Nazare a făcut declarațiile luni seară, după ce a primit aviz favorabil în comisia parlamentară pentru portofoliul Finanțelor în guvernul Mureșan. El a spus că se poate lua în calcul „o creștere prudentă” a pensiilor, sub forma unei indexări „prudente”, începând cu prima lună a anului viitor, dar a legat explicit discuția de „pilonii viitorului buget pe 2027 ” și de negocierea între partide pentru adoptarea acestuia. „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor. O indexare prudentă. De la 1 ianuarie. Dar vorbesc de o indexare, repet, prudentă. Toate aceste elemente constituie pilonii viitorului buget pe 2027 și a negocierii între partide a acestui buget, astfel încât el să fie adoptat. Nu este acum momentul să intru în această discuție tehnică.” De ce contează: indexarea e împinsă în zona negocierii bugetare Din declarațiile ministrului reiese că eventuala majorare nu este tratată ca o decizie separată, ci ca parte a pachetului bugetar pe 2027, care urmează să fie negociat politic. Nazare a refuzat să intre în detalii tehnice, invocând faptul că nu este „momentul oportun” și că, „din respect pentru toate partidele” care trebuie să valideze traiectoria pentru 2027 și după, nu se pronunță acum asupra acestor discuții. Ce urmează În lipsa unor cifre sau a unui calendar detaliat în declarațiile citate, rămâne de văzut ce formă ar putea lua „indexarea prudentă” și ce spațiu va lăsa proiectul de buget pe 2027 pentru o astfel de măsură. În acest stadiu, singura certitudine transmisă public este condiționarea deciziei de negocierea și adoptarea bugetului. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul diplomatic al acuzațiilor privind implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan , printr-o contranarațiune bazată pe poziții oficiale ale ROMGAZ , ale Guvernului Greciei și ale ambasadorului american la București, potrivit Mediafax . Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei în Guvernul Bolojan și deputat PSD, respinge acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a „da jos” guvernul și susține că informațiile atribuite Wall Street Journal „nu sunt adevărate”. Într-o postare pe Facebook, Ivan afirmă că „faptele încep să demonteze povestea” și acuză că miza ar fi fost „interes politic”, cu efectul de a arunca România „într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”. Ce documente și reacții invocă Bogdan Ivan Pentru a-și susține poziția, Ivan spune că publică răspunsul ROMGAZ și reacția oficială a Guvernului Elen, alături de o referire la poziția ambasadorului SUA la București. În mesajul său, el citează: ROMGAZ , care arată că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă”, menționând explicit că asta ar include și LNG (gaz natural lichefiat); Guvernul Greciei , care afirmă: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec”; ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , care spune că SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură. Reacția lui Sorin Grindeanu: negare totală și atac la acuzații Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat pe același subiect, respingând acuzațiile. Liderul PSD susține că „pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii”, nu „americanii” sau alte forțe externe, și critică ceea ce numește un „spectacol” care ar urmări, în opinia sa, „distrugerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii”. Contextul acuzațiilor: relatarea Wall Street Journal Disputa pornește după relatările Wall Street Journal privind căderea Guvernului din România. Conform informațiilor prezentate de Mediafax, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, în contextul în care ambasadoarea SUA în Grecia, descrisă ca apropiată a lui Donald Trump, ar fi declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre acuzațiile de trădare, poziția PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Ivan și Grindeanu, urmărește să contracareze rapid o temă cu potențial de escaladare în plan extern, prin trimiterea la documente și declarații instituționale. [...]
