Știri
Știri din categoria Politică
Senatul dezbate astăzi trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului Bolojan, potrivit Digi24. Inițiativele sunt pe ordinea de zi a Camerei superioare și îi vizează pe miniștrii Apărării și de Externe, precum și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației.
În cazul Educației, opoziția îl contestă pe premierul Ilie Bolojan pentru tăierile din domeniu și pentru faptul că, până acum, portofoliul nu are un ministru plin, notează jurnalista Digi24 Rebeca Manea. Moțiunea îl vizează însă strict în rolul de interimar la Educație, nu în calitatea de prim-ministru.
O altă moțiune are legătură cu poziționarea României față de acordul Uniunii Europene cu Mercosur, opoziția susținând că sprijinul pentru această propunere ar afecta interesele fermierilor români. Tot astăzi este depusă o moțiune și pe numele lui Radu Miruță, ministrul Apărării, pe fondul nemulțumirilor legate de o declarație atribuită acestuia despre o posibilă implicare militară a României în Groenlanda; ministrul afirmă că declarația a fost scoasă din context și că opoziția manipulează tema.
Moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor și nici la schimbarea deciziilor contestate, însă, dacă sunt adoptate, reprezintă un vot de blam și un semnal politic. Dezbaterea este programată astăzi, de la ora 16:00, în Senat.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că SUA au un rol vital pentru siguranța și economia României , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie 2026, în contextul participării la Adunarea Generală a membrilor Camerei de Comerț Româno-Americane (AmCham). Bolojan a spus că prezența sa la eveniment este un semn de respect pentru companiile care investesc și fac afaceri în România și pentru angajații acestora, invocând efectele economice ale investițiilor: transfer de capital și de cunoștințe, precum și taxe plătite statului român. El a mulțumit și Camerei, pe care a descris-o drept un actor care, alături de Ambasada SUA, a contribuit la coeziunea relației bilaterale și la susținerea unor proiecte precum aderarea României la OCDE. „Pentru noi parteneriatul cu Statele Unite este un aspect strategic pe care îl vom susține și în anii următori și am făcut dovada ca țară că, atunci când suntem apelați, suntem prezenți.” În același discurs, premierul a legat parteneriatul cu SUA de două repere majore pentru România, aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, pe care le-a descris ca o combinație între acces la piețe și siguranță. În această logică, a reiterat că Statele Unite au avut un rol important atât în componenta de securitate, cât și în cea economică. Bolojan a indicat și direcții în care România ar urmări să dezvolte relația cu SUA, menționând energia, „coridoarele energetice”, zona nucleară, mineralele rare și proiectele cu valoare adăugată și componentă tehnologică ridicată. Totodată, i-a urat bun-venit ambasadorului Darryl Nirenberg, despre care a spus că va fi o „ancoră importantă” în relația bilaterală în următorii ani. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că România trebuie să reducă deficitele, dar să păstreze investițiile ridicate , potrivit Economica.net , după intervenția sa la Adunarea generală a Camerei de Comerț Româno-Americane. Bolojan a indicat drept prioritate menținerea „echilibrelor bugetare”, argumentând că statul nu mai poate continua cu deficite mari. În acest context, a vorbit despre reducerea cheltuielilor de funcționare și despre adoptarea unor modificări legislative care decurg din reforma administrației. „E un paradox anul acesta, trebuie să scădem deficitele, dar să ne menţinem investiţiile la o valoare mare, printre cele mai mari, pentru că e un pachet de fonduri pe care trebuie să-l absorbim, de fonduri europene, şi este o provocare majoră pentru noi ca, până la finalul lunii august, să absorbim cele 10 miliarde de euro, jumătate granturi, jumătate împrumuturi.” Premierul a legat menținerea investițiilor de absorbția fondurilor europene, menționând proiecte precum infrastructura spre nord-estul României și Autostrada Moldovei, pe care le-a prezentat ca generatoare de oportunități pentru mediul de afaceri. Ținta invocată este absorbția a 10 miliarde de euro până la finalul lunii august, în proporții egale granturi și împrumuturi. În același discurs, Bolojan a spus că guvernul ar trebui să vină cu măsuri pentru creșterea producției de energie, „așezarea” zonei de comercializare și extinderea capacității de stocare, cu obiectivul de a reduce prețurile în etapa următoare. Totodată, a susținut continuarea simplificării și debirocratizării, inclusiv pe zona de avizare pentru investiții mari (mediu, pompieri). Pe fiscalitate, premierul a vorbit despre predictibilitate și a reluat calendarul privind impozitul pe cifra de afaceri: reducerea la jumătate în 2026 și eliminarea de la 1 ianuarie 2027, argumentând că „trebuie să impozităm profiturile, şi nu investiţiile”. A mai afirmat că guvernul va încerca să mențină celelalte aspecte fiscale, condiționat de controlul cheltuielilor și de evoluția crizelor externe care pot influența inflația și creșterea economică, adăugând că taxa unică și componenta de salarizare „nu va fi modificat”. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că taxele nu vor mai crește , în condițiile menținerii echilibrelor financiare și ale temperării crizelor externe, potrivit Antena 3 CNN . Mesajul a fost transmis joi, 26 martie 2026, în fața mediului de afaceri, în contextul discuțiilor despre predictibilitatea fiscală. Bolojan a vorbit la Adunarea Generală a Camerei de Comerț Româno-Americane și a indicat ca țintă principală eliminarea, din 2027, a impozitului pe cifra de afaceri, pe care l-a descris drept o taxă ce descurajează investițiile. El a amintit că acest impozit a fost redus la jumătate în 2026 și că, din ianuarie 2027, ar urma să nu mai fie aplicat. „Vom căuta să rămânem într-o zonă de predictibilitate şi lucrurile pe care le-am stabilit la început de an, cum este scăderea impozitului pe cifra de afaceri (...) s-a redus la jumătate în acest an şi din ianuarie anul viitor nu vom mai avea acest impozit, trebuie să impozităm profiturile şi nu investiţiile”. Prim-ministrul a mai spus că Guvernul va încerca să păstreze neschimbate „toate celelalte aspecte” legate de fiscalitate, însă a condiționat această abordare de controlul cheltuielilor și de păstrarea echilibrelor financiare. În același timp, a legat stabilitatea de evoluția crizelor externe, care pot influența inflația și creșterea economică, cu efect asupra competitivității României pentru investiții. De asemenea, Bolojan a afirmat că „pe componenta de taxă unică” și „pe componenta de salarizare” nu sunt avute în vedere modificări. În plan intern, Antena 3 CNN amintește că premierul a criticat recent taxa de 1% pe cifra de afaceri în contextul discuțiilor despre restructurările de la Dacia, susținând că orice reducere de capacitate de producție la companiile mari se traduce în pierderi pentru economie. [...]
Lideri din UE speră ca alegerile din Ungaria să oprească veto-urile lui Viktor Orban , potrivit Reuters , care relatează că scrutinul din 12 aprilie va fi urmărit atent în capitalele europene. Miza, din perspectiva Bruxelles-ului, este dacă Budapesta va înceta să blocheze decizii considerate esențiale, în special sprijinul financiar pentru Ucraina și pachetele de sancțiuni. În același timp, oficiali europeni intervievați de Reuters spun că nu se așteaptă la o schimbare completă de direcție chiar dacă Orban pierde. Alegerile din 12 aprilie și scenariul unei schimbări de guvern Majoritatea sondajelor de opinie indică faptul că partidul naționalist Fidesz, aflat la putere din 2010, ar putea pierde în fața partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, notează Reuters. Alegerile sunt privite ca un posibil punct de inflexiune pentru modul în care Ungaria se raportează la deciziile comune ale UE. Orban, care menține relații cordiale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și este aliat apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a iritat frecvent partenerii europeni. Cel mai recent episod menționat de Reuters este blocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, gest care a amplificat tensiunile în interiorul Uniunii. De ce s-a ajuns la o ruptură: Ucraina, sancțiuni și veto-ul Ungariei Un diplomat european a descris blocarea împrumutului pentru Ucraina drept momentul decisiv al deteriorării relației, arată Reuters. „Acesta a fost paiul care a rupt spatele cămilei”, a spus un diplomat UE. „Din partea noastră, speranța de a-l aduce pe Orban la rațiune a dispărut.” Diplomați din mai multe guverne UE afirmă că, dacă Orban pierde, speră la încetarea blocajelor Ungariei asupra unor politici care includ împrumutul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și măsuri privind coloniști israelieni violenți. Pe de altă parte, dacă Orban câștigă și continuă să folosească dreptul de veto, unii oficiali anticipează o încercare de a marginaliza Ungaria în procesul decizional. Ce ar însemna o victorie a opoziției: ton diferit, nu „revoluție” Fostul premier leton Krisjanis Karins a declarat pentru Reuters că „mai la fel” nu mai este o opțiune pentru majoritatea țărilor UE, iar un oficial european de rang înalt a spus că, dacă Orban rămâne, UE va trebui să schimbe modul de lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului ungar nu a răspuns solicitării de comentariu, potrivit agenției. În același timp, Reuters consemnează prudență la Bruxelles privind așteptările față de Peter Magyar. Vera Jourova, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus că o victorie a opoziției ar „reînnoi șansa de unitate pe chestiuni de bază de securitate” în UE, însă oficiali europeni consideră că Magyar ar rămâne printre vocile sceptice în privința migrației și a aderării Ucrainei la UE. Dosarul fondurilor europene și liniile roșii ale viitorului guvern Magyar a declarat că vrea să ancoreze ferm Ungaria în UE și NATO și este interesat să deblocheze cea mai mare parte din aproximativ 17 miliarde de euro fonduri UE alocate Ungariei, înghețate de Bruxelles din cauza disputelor privind statul de drept, potrivit Reuters. Analistul Richard Demeny, de la think tank-ul Political Capital din Budapesta, a spus că nu se așteaptă la o schimbare „la 180 de grade” în relația cu UE, dar vede posibilă o relație mai constructivă cu Bruxelles-ul. Un consilier al lui Magyar a declarat, sub protecția anonimatului, că pe migrație și extinderea UE diferențele față de actuala administrație nu ar fi mari, însă ar exista o diferență de abordare: Orban ar fi folosit aceste teme ca instrument de presiune, în timp ce un guvern condus de Magyar ar susține că reprezintă „interesul ungar”. În ansamblu, Reuters descrie așteptarea dominantă din rândul mai multor oficiali europeni ca fiind una de „schimbare de atmosferă” la nivelul UE, cu speranța reducerii blocajelor, dar fără anticiparea unei repoziționări totale a Ungariei pe dosarele sensibile. Alegerile din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie și sunt urmărite atent în UE. Sondajele indică posibilitatea ca Fidesz să piardă în fața partidului Tisza, condus de Peter Magyar. UE speră la deblocarea deciziilor privind împrumutul pentru Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și alte dosare unde Budapesta a folosit veto-ul. Chiar și cu un guvern nou, oficiali europeni nu anticipează o schimbare completă de politică, ci mai ales una de ton și de practică în negocieri. [...]
Guvernul ia în calcul reducerea accizei la carburanți săptămâna viitoare , potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan dintr-un interviu acordat G4Media. Șeful Executivului spune că ordonanța de urgență adoptată joi privind prețurile la carburanți este „un prim pachet”, urmând ca până luni seara să fie pregătită o a doua intervenție, axată pe reducerea taxelor aplicate combustibililor. Premierul a precizat că grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului pentru gestionarea crizei carburanților se reunește din nou luni dimineață, cu obiectivul ca „până la finalul zilei de luni” să fie anunțată o măsură suplimentară. În discuție sunt două variante, însă Bolojan a indicat că reducerea accizei este opțiunea mai simplă din punct de vedere juridic și administrativ. Întrebat dacă ar prefera scăderea accizei sau a TVA, Bolojan a argumentat că reducerea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement (procedură de constatare a încălcării dreptului UE) din partea Comisiei Europene, în timp ce acciza ar fi „cea mai facilă soluție”. Totodată, premierul a spus că urmează să fie analizate „două ipoteze de lucru”, inclusiv în funcție de cât poate suporta bugetul și pentru ce perioadă ar putea fi aplicată reducerea. „De asemenea, un al doilea principiu este legat de un cost echitabil pentru toată lumea, sens în care tot ce a încasat practic bugetul de stat suplimentar pe componenta de taxă pe valoare adăugată în această lună, ca urmare a acestei creșteri, va fi întors către cetățenii României prin reducerea de accize care se va face”, a adăugat premierul. În paralel, Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență care plafonează adaosul comercial la media din 2025 pe întreg lanțul (de la rafinare la vânzare), condiționează exporturile de motorină și țiței de acordul autorităților și introduce amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru nerespectarea regulilor. Măsurile se aplică în perioada 1 aprilie – 30 iunie, cu posibilitatea de prelungire. Actul normativ este însă contestat de o parte dintre specialiști. Asociația Energia Inteligentă susține, într-o analiză citată de HotNews.ro, că ordonanța nu ar schimba substanțial piața, ci ar avea mai degrabă un rol de gestionare a percepției publice, în timp ce premierul avertizează că măsurile prost calibrate pot produce efecte secundare, inclusiv blocaje de aprovizionare sau sincope pe importurile de combustibil și țiței. [...]
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Turciei, Numan Kurtulmuş , joi, la Palatul Victoria, discuțiile vizând parteneriatul strategic bilateral, cooperarea economică și energetică, securitatea în Marea Neagră și turismul, potrivit Digi24 . Întrevederea a avut loc în contextul în care Guvernul pune accent pe relațiile cu Ankara atât pe componenta economică, cât și pe cea de securitate, Turcia fiind aliat NATO și actor relevant în regiunea Mării Negre. Ilie Bolojan a indicat și rolul minorității turco-tătare din România, respectiv al comunității românești din Turcia, ca elemente de legătură între cele două state, conform comunicatului Executivului citat de Digi24. Anul 2026 marchează 15 ani de la înființarea Parteneriatului Strategic România–Turcia. În acest cadru, cele două părți și-au exprimat interesul pentru o vizită la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, precum și pentru organizarea celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt. Pe zona economică, discuțiile au vizat menținerea cooperării ca „pilon esențial” al relației bilaterale. Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și principala destinație pentru exporturile românești extra-comunitare, iar comerțul bilateral a ajuns la 13,5 miliarde de dolari, apropiindu-se de ținta comună de 15 miliarde de dolari. Bolojan a menționat necesitatea continuării dialogului prin Comisia Mixtă Economică și Comercială și extinderea cooperării în transporturi și energie, cu accent pe conectivitatea în regiunea Mării Negre și pe consolidarea securității energetice. A fost abordată și evoluția turismului bilateral, pe fondul creșterii numărului de turiști turci în România și de turiști români în Turcia. Pe agenda de securitate, oficialii au discutat cooperarea în cadrul NATO și întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Premierul a apreciat contribuția Turciei la securitatea regională, inclusiv participarea la misiuni de poliție aeriană și cooperarea în cadrul grupării navale de contracarare a minelor din Marea Neagră, iar întâlnirea a fost prezentată ca un semnal de consolidare a parteneriatului strategic în regiune. [...]
