Știri
Știri din categoria Politică
Senatul dezbate astăzi trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Guvernului Bolojan, potrivit Digi24. Inițiativele sunt pe ordinea de zi a Camerei superioare și îi vizează pe miniștrii Apărării și de Externe, precum și pe Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației.
În cazul Educației, opoziția îl contestă pe premierul Ilie Bolojan pentru tăierile din domeniu și pentru faptul că, până acum, portofoliul nu are un ministru plin, notează jurnalista Digi24 Rebeca Manea. Moțiunea îl vizează însă strict în rolul de interimar la Educație, nu în calitatea de prim-ministru.
O altă moțiune are legătură cu poziționarea României față de acordul Uniunii Europene cu Mercosur, opoziția susținând că sprijinul pentru această propunere ar afecta interesele fermierilor români. Tot astăzi este depusă o moțiune și pe numele lui Radu Miruță, ministrul Apărării, pe fondul nemulțumirilor legate de o declarație atribuită acestuia despre o posibilă implicare militară a României în Groenlanda; ministrul afirmă că declarația a fost scoasă din context și că opoziția manipulează tema.
Moțiunile simple nu duc automat la demiterea miniștrilor și nici la schimbarea deciziilor contestate, însă, dacă sunt adoptate, reprezintă un vot de blam și un semnal politic. Dezbaterea este programată astăzi, de la ora 16:00, în Senat.
Recomandate
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate , potrivit HotNews . În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „ Black Sea and Balkans Security Forum ”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă. Bilanțul financiar invocat: România, beneficiar net al UE Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol. Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești. „Europa a făcut greșeli”: energie, apărare, mediu În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe gaz ieftin din Rusia; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe mai multe subiecte. În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare. Relația cu SUA: „parteneriat corect, solid, echitabil” HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție. În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian , pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale. Contextul mai larg: „ Europa se destramă sub ochii noștri ” Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian , care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism. Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă riscul de ambiguitate în politica externă prin folosirea termenului „prooccidental”, pe care îl definește ca o formulă ce include simultan Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, pilonii din Strategia de Apărare a României, potrivit Digi24 . Explicația vine după speculații apărute în spațiul public despre motivul pentru care șeful statului preferă „prooccidental” în loc de „proeuropean”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Nicușor Dan susține că „abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată”, iar dezbaterile interne „nu afectează în niciun fel” cei trei piloni: UE, SUA și NATO. „Termenul «prooccidental» integrează acești trei piloni ai politicii externe a României.” De ce contează: semnal de predictibilitate pentru parteneri și investitori În mesajul său, președintele leagă explicit această poziționare de ideea de continuitate, afirmând că „predictibilitatea asumată de România timp de peste 20 de ani” a fost „unul dintre avantajele competitive majore” ale țării. În logica sa, menținerea unei linii externe stabile este un activ pentru România, inclusiv în perioade de tensiune politică internă. Totodată, Nicușor Dan afirmă că orientarea europeană, relația cu Statele Unite și poziția în NATO nu sunt puse sub semnul întrebării și transmite că „nu există nicio șansă” ca „forțe antioccidentale” să facă parte din viitoarea majoritate guvernamentală. „Dezbaterea politică internă este specifică democrației, dar în niciun moment nu sunt puse sub semnul întrebării orientarea noastră europeană, relația cu Statele Unite și o poziție corectă în cadrul NATO.” „Nu e o alegere între piloni”, ci compatibilitate Președintele mai spune că România nu ar trebui să aleagă între acești piloni strategici, ci să urmărească „cea mai bună compatibilitate posibilă” între ei. În argumentația sa, o Europă mai puternică întărește NATO, iar un NATO mai puternic întărește Europa, iar interesul României este ca UE, SUA și NATO „să aibă o relație cât mai corectă între ele”. [...]
Avocatul Poporului contestă la CCR OUG 38/2026, ceea ce poate bloca sau întârzia aplicarea reglementărilor din programul SAFE , într-un moment în care Guvernul Bolojan a fost deja demis prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24 . Renate Weber a declarat pentru Digi24.ro că sesizarea către Curtea Constituțională va fi trimisă în cursul zilei de marți și că instituția va publica documentul pe site „pe la ora 15.00”, împreună cu „toate motivele și argumentele”. Weber a precizat că demersul este „independent” de petiția depusă de AUR și că analiza a început înainte ca această solicitare să ajungă la Avocatul Poporului. „Sesizarea noastră este independentă de petiția primită de la AUR. Este propria noastră analiză începută chiar de vineri după-amiază (...) Analiza și sesizarea privesc atât fondul OUG, cât și procedurile constituționale.” Miza: validitatea unei ordonanțe cu efecte inclusiv asupra programului SAFE Actul vizat este Ordonanța de urgență 38/2026, care, potrivit informațiilor din articol, include reglementări privind programul SAFE de înzestrare a armatei. Contestarea la CCR deschide perspectiva unei decizii care ar putea afecta aplicarea ordonanței, în funcție de verdictul Curții. În paralel, Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu OUG 38/2026 și a apreciat că președintele Senatului ar trebui să sesizeze CCR. Decizia finală privind o astfel de sesizare ar urma să fie luată de Biroul permanent, conform aceleiași surse. Controversa de procedură: două ședințe de guvern și disputa pe „adoptare” vs. „procedură formală” Potrivit Digi24.ro, ordonanța a fost adoptată în ședința de Guvern din 4 mai, înainte ca moțiunea de cenzură să ducă la demiterea Cabinetului Bolojan. Ulterior, Guvernul interimar a reintrodus pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai același act normativ, cu câteva ore înainte de demitere. Secretariatul General al Guvernului a transmis, conform articolului, că repunerea pe ordinea de zi nu ar fi însemnat o nouă adoptare, ci îndeplinirea unei proceduri formale legate de avizul emis ulterior de Consiliul Legislativ. Guvernul a invocat și faptul că a fost vorba despre luarea la cunoștință a avizului negativ al Consiliului Legislativ asupra modificărilor introduse în ședința din 4 mai. Ce urmează În cursul zilei, Avocatul Poporului trimite sesizarea la CCR, iar documentul ar urma să fie făcut public pe site-ul instituției în jurul orei 15.00, potrivit declarațiilor Renatei Weber. Separat, Senatul ar putea decide dacă președintele Camerei sesizează Curtea pe tema conflictului constituțional invocat de comisia de specialitate. [...]
Dezbaterea din Senat pe interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat este blocată din lipsa raportului comisiilor de fond, iar PNL acuză PSD că întârzie deliberat procedura, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra cheltuielilor și practicilor de angajare din sectorul public și companiile de stat: proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan ar limita posibilitatea ca beneficiarii de pensii speciale să încaseze simultan venituri salariale din bani publici. Ce spune PNL că se întâmplă în Parlament Senatoarea PNL Gabriela Horga susține că proiectul, înregistrat la Senat în procedură de urgență, nu poate intra la dezbatere în plen deoarece lipsește raportul comisiilor sesizate pe fond. Ea afirmă că proiectul figurează de o săptămână pe ordinea de zi, dar nu poate fi discutat fără acest document. În același timp, Horga precizează că avizul Comisiei pentru buget (pe care o conduce) a fost dat pe 4 mai, chiar în ziua sesizării, în timp ce raportul comisiilor de muncă și juridică ar fi întârziat deja cu o săptămână față de termenul de 5 mai. Potrivit acesteia, cele două comisii sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan Conform proiectului descris în material, dacă un beneficiar de pensie specială se angajează în sectorul public, Guvernul propune ca acesta să poată cumula doar 15% din pensia specială cu salariul de la stat. Actul normativ îi vizează pe pensionarii speciali care lucrează în sistemul bugetar sau în companiile de stat, iar argumentul invocat este că aceste pensii „nu se bazează pe contributivitate”. Proiectul include și excepții: sunt exceptate persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a camerelor reunite ale Parlamentului, care pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului. Context: proiectul a plecat de la Guvern la final de aprilie Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul în administrația publică, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de adoptare în procedură de urgență. În lipsa raportului comisiilor de fond, următorul pas procedural rămâne blocat: proiectul nu poate fi dezbătut în plenul Senatului, conform explicațiilor din articol. [...]
Viktor Orbán reia linia de confruntare cu UE și avertizează noul guvern că „cedările” la Bruxelles vor costa Ungaria , potrivit G4Media . Mesajul, publicat pe X la câteva săptămâni după înfrângerea electorală, repoziționează fostul premier ca principal vector de presiune politică internă pe tema relației cu instituțiile europene, într-un moment de tranziție la Budapesta. În postarea sa, Orbán susține că „singurul comportament corect faţă de Bruxelles este doar lupta” și avertizează că, în lipsa unei confruntări, „cetăţenii ungari vor suporta consecințele”. El se adresează explicit „celor noi”, adică noii conduceri, cerându-le să nu cedeze în „chestiuni vitale” în schimbul unor beneficii financiare sau al „aprobării politice”. Mesajul către noua putere: fără compromisuri „pentru câteva miliarde de euro” Orbán califică drept „greșeală istorică” renunțarea la „poziția patriotică” și la suveranitatea națională „pentru bani”. În fragmentul video atașat postării, el afirmă că Bruxelles-ul „vrea să limiteze puterile statelor membre” și că ar folosi „șantajul” pentru a obține acest lucru. Totodată, Orbán introduce o nuanță: spune că Ungaria „are nevoie de Bruxelles” și că trebuie să rămână în Uniunea Europeană, însă insistă că „nu se poate încheia un compromis” fără pierderi pentru unguri, în viziunea sa. Context politic: schimbare de guvern după 16 ani Potrivit informațiilor citate în material, Parlamentul Ungariei l-a votat pe Péter Magyar ca prim-ministru, care a depus jurământul pe 9 mai, marcând finalul guvernării de 16 ani a lui Viktor Orbán. Ziarul ungar „Világgazdaság” este citat cu detalii despre rezultatul alegerilor din 12 aprilie: Partidul Tisza a obținut 141 din 199 de mandate, iar FIDESZ a câștigat 52, față de 135 la scrutinul anterior. Conform aceleiași relatări, Orbán și alte figuri importante din FIDESZ au decis să nu mai stea în Parlament, „predând ștafeta tinerilor”. [...]
Nicușor Dan condiționează nominalizarea premierului de o majoritate negociată , pentru a evita un nou blocaj politic, înaintea consultărilor formale cu partidele care ar urma să înceapă „joi sau luni”, potrivit Libertatea . Președintele a spus că opțiunile pentru un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară sunt „relativ puține” și că nu vrea „să facă experimente”, în sensul de a desemna un prim-ministru fără ca partidele să fi agreat dinainte susținerea în Parlament și elementele esențiale ale programului de guvernare. Ce va cere președintele la Cotroceni Nicușor Dan a explicat că, indiferent de propunerea de guvern, întrebarea pe care o va adresa delegațiilor este dacă există o majoritate negociată. „Eu nu o să fac experimente, nu cred că este util pentru România, să propunem premier și să îi lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie numit din nou prim-ministru, președintele a evitat un răspuns direct, indicând că va evalua în primul rând existența unei majorități în spatele oricărei formule. Calendarul consultărilor și scenariile deschise Șeful statului a precizat că discuțiile oficiale pentru desemnarea unui nou premier ar urma să înceapă fie joi, 14 mai, fie luni, 18 mai. El a mai spus că nu exclude, în acest moment, nicio variantă, inclusiv un interimat mai lung de 45 de zile, și a admis că soluția finală nu va satisface „toate așteptările”. Totodată, Nicușor Dan nu a exclus varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern de tehnocrați, despre care a afirmat că „are șanse”. În privința participării AUR la consultările formale, președintele a spus că va chema toate partidele, „așa cum spune Constituția”. În discuțiile informale anterioare, AUR nu a fost invitat, conform informațiilor citate de publicație de la Palatul Cotroceni. Context: o lună de criză politică și o majoritate greu de construit Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021. Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Ulterior, PNL și USR au decis, după consultările informale cu președintele, să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. Pentru mediul economic și instituțional, miza imediată este reducerea incertitudinii: condiționarea nominalizării de o majoritate negociată mută presiunea pe partide să vină cu o formulă viabilă înainte de desemnare, ceea ce poate scurta perioada de interimat sau, dimpotrivă, poate prelungi negocierile dacă nu se conturează rapid o majoritate. [...]
