Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan condiționează nominalizarea premierului de o majoritate negociată, pentru a evita un nou blocaj politic, înaintea consultărilor formale cu partidele care ar urma să înceapă „joi sau luni”, potrivit Libertatea.
Președintele a spus că opțiunile pentru un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară sunt „relativ puține” și că nu vrea „să facă experimente”, în sensul de a desemna un prim-ministru fără ca partidele să fi agreat dinainte susținerea în Parlament și elementele esențiale ale programului de guvernare.
Nicușor Dan a explicat că, indiferent de propunerea de guvern, întrebarea pe care o va adresa delegațiilor este dacă există o majoritate negociată.
„Eu nu o să fac experimente, nu cred că este util pentru România, să propunem premier și să îi lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.”
Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie numit din nou prim-ministru, președintele a evitat un răspuns direct, indicând că va evalua în primul rând existența unei majorități în spatele oricărei formule.
Șeful statului a precizat că discuțiile oficiale pentru desemnarea unui nou premier ar urma să înceapă fie joi, 14 mai, fie luni, 18 mai. El a mai spus că nu exclude, în acest moment, nicio variantă, inclusiv un interimat mai lung de 45 de zile, și a admis că soluția finală nu va satisface „toate așteptările”.
Totodată, Nicușor Dan nu a exclus varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern de tehnocrați, despre care a afirmat că „are șanse”.
În privința participării AUR la consultările formale, președintele a spus că va chema toate partidele, „așa cum spune Constituția”. În discuțiile informale anterioare, AUR nu a fost invitat, conform informațiilor citate de publicație de la Palatul Cotroceni.
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021. Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire.
În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Ulterior, PNL și USR au decis, după consultările informale cu președintele, să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul.
Pentru mediul economic și instituțional, miza imediată este reducerea incertitudinii: condiționarea nominalizării de o majoritate negociată mută presiunea pe partide să vină cu o formulă viabilă înainte de desemnare, ceea ce poate scurta perioada de interimat sau, dimpotrivă, poate prelungi negocierile dacă nu se conturează rapid o majoritate.
Recomandate
România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate negociată , încercând să reducă riscul unui nou blocaj parlamentar într-un moment de criză politică, potrivit HotNews . Nicușor Dan a spus marți că nu va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru înainte să se asigure că există o majoritate parlamentară care să voteze învestirea Guvernului. În acest sens, la consultările de la Cotroceni va cere tuturor partidelor să precizeze dacă au o majoritate. „Solicitarea pe care o să o am cu toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern întrebarea mea va fi dacă au sau nu negociată o majoritate.” „Nu voi face experimente”: ce urmărește la consultări Președintele a recunoscut că, în actuala situație, variantele prin care se poate obține o majoritate sunt „relativ puține” și a indicat că se așteaptă ca partidele să-și mențină opțiunile exprimate deja public. „Nu voi face experimente, nu cred că este util pentru România, în care să propunem premier și să-i lăsăm să vedem dacă fac majoritate.” Condiția enunțată înainte de desemnare este ca discuțiile să producă atât o propunere de premier, cât și „elemente compatibile de program” care să strângă o majoritate. Premier tehnocrat și calendarul următoarei runde Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a spus că „există o șansă”, dar nu va avansa nume până când nu va exista o majoritate care să susțină o astfel de desemnare. Următoarea rundă va fi una de consultări formale, la care vor fi invitate toate partidele parlamentare, inclusiv AUR, care a protestat că nu a fost invitat la consultările precedente. Consultările ar urma să aibă loc joi sau luni, a mai precizat președintele. [...]
Prelungirea crizei politice riscă să blocheze decizii administrative și să pună în pericol bani europeni , a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la Digi24 , unde a legat direct formarea viitorului guvern de existența unei majorități parlamentare funcționale. Bolojan a susținut că PSD și AUR „au dovedit” că pot forma o majoritate prin declanșarea moțiunii de cenzură, în timp ce PNL, USR și UDMR „nu au probat” că pot constitui, în actuala configurație, o majoritate parlamentară. În această logică, el a spus că responsabilitatea formării unei majorități și a venirii cu soluții revine PSD, pe care îl acuză că „a demolat” fără să pună „nimic în loc” și fără să prezinte soluții „timp de 10 luni”. De ce contează: riscul de a pierde finanțare europeană și de a încetini administrația Premierul interimar a atras atenția că, pe măsură ce situația politică se prelungește, crește riscul ca România să piardă bani europeni și să rateze accesarea unor împrumuturi mai ieftine, menționând explicit finalul lunii august ca reper pentru acest risc. „Cu cât se lungește această situație riscul de a pierde bani europeni, sper să nu pierdem granturi, da, să nu accesăm niște împrumuturi mai ieftine spre finalul lunii august e mare.” În paralel, Bolojan a descris efectul operațional al incertitudinii politice asupra aparatului administrativ: chiar dacă guvernul lucrează, „mașinăria administrativă” nu funcționează „pe pilot automat” și are nevoie de „impulsuri” și „presiune administrativă”. Altfel, spune el, instituțiile tind să amâne decizii, așteptând să vadă „cine vine ministru” și ce schimbări urmează. Ce spune despre desemnarea viitorului premier Potrivit lui Bolojan, „numele viitorului premier” depinde de capacitatea acestuia de a construi o majoritate în jurul noului guvern, dar și de „realitatea politică” din Parlament. În acest context, el a reiterat că PNL–USR–UDMR nu au demonstrat până acum că pot asigura o majoritate în actuala situație. Ce urmează Mesajul central al premierului interimar este că blocajul politic nu rămâne doar la nivel de negocieri parlamentare, ci se poate transforma într-un cost concret: întârzieri administrative și risc de pierdere a finanțărilor europene. Din informațiile prezentate, nu rezultă un calendar ferm pentru formarea unei majorități sau pentru desemnarea viitorului premier, însă Bolojan indică presiunea timpului prin referirea la finalul lunii august. [...]
PSD își leagă negocierile pentru noul Executiv de urgența economică și împinge spre un premier politic, cu Sorin Grindeanu prima opțiune , în timp ce varianta unui tehnocrat rămâne doar o soluție de avarie, potrivit declarațiilor liderului senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir , consemnate de HotNews . Zamfir susține că „săptămâna viitoare” ar putea fi decisivă pentru formarea unei majorități și a unui guvern, argumentând că România se află „pe un drum extrem de rău” din perspectiva situației economice. În același timp, el a insistat că nominalizarea premierului este atributul președintelui Nicușor Dan, iar PSD așteaptă propunerea de la Cotroceni. Miza PSD: guvern politic, nu tehnocrat În declarațiile de la Senat, Zamfir a indicat drept „prima opțiune” refacerea unei formule de guvernare cu partidele care au compus până acum coaliția, dar a spus că și un guvern minoritar rămâne posibil. Varianta unui premier tehnocrat nu este exclusă, însă nu este „de dorit” și nu reprezintă opțiunea principală a PSD. Totodată, Zamfir a afirmat că partidul vizează un „profil economic” pentru șeful Guvernului și l-a criticat pe Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi fost „deficitar” pe economie. În același pasaj, liderul PSD a invocat o serie de efecte economice, inclusiv dublarea inflației, scăderea puterii de cumpărare și un „trend de scădere accelerată” a economiei, fără a oferi date sau intervale de referință. Grindeanu, prima opțiune pentru funcția de premier Daniel Zamfir a spus explicit că Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, este prima opțiune a partidului pentru postul de prim-ministru. El a adăugat însă că PSD nu exclude ca premierul să vină „și din altă zonă”, inclusiv un tehnocrat, dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere. Liniile roșii: Bolojan, „exclus” pentru PSD Întrebat despre poziția PNL, Zamfir a afirmat că nu cunoaște o altă opțiune a liberalilor decât susținerea lui Ilie Bolojan ca premier și a calificat această variantă drept „exclusă” pentru PSD și „sortită eșecului”. El a invocat faptul că Bolojan ar fi fost demis „cu 281 de voturi săptămâna trecută” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea reinvestirii sale în Parlament. Scenariul minoritar PSD–UDMR și aritmetica parlamentară În același context, Grindeanu a declarat că un guvern minoritar în jurul PSD și UDMR nu este varianta dorită, dar poate fi luată în calcul. HotNews notează, citând surse politice, că dacă PSD nu convinge o parte a PNL să se alăture unei noi coaliții, președintele Nicușor Dan ar putea încerca un guvern minoritar PSD–UDMR. Datele prezentate în articol indică următoarea aritmetică: PSD și UDMR au împreună 160 de parlamentari, sub pragul de 233 necesar învestirii; o formulă PSD, UDMR, grupul Minorităților Naționale și susținerea unor grupuri mici (POT, SOS, PACE) „poate aduna 241 de voturi”. Ce urmează: consultări la Cotroceni și condiții pentru viitorul Executiv Potrivit unor surse politice citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să cheme partidele la consultări oficiale la finalul acestei săptămâni, joi sau vineri, după Summitul B9 de la București. Publicația mai scrie că șeful statului nu ar desemna un premier dacă nu este sigur că acesta poate strânge voturile pentru încrederea Parlamentului, chiar cu prețul prelungirii interimatului. În paralel, surse oficiale au declarat pentru HotNews că președintele ar urma să impună o „foaie de parcurs” pentru viitorul Guvern, indiferent de formula aleasă; ca exemplu, este menționat obiectivul ca bugetul pentru anul viitor să fie definit până în toamnă. [...]
PNL exclude susținerea unui guvern condus de Sorin Grindeanu, ceea ce îngustează opțiunile de majoritate și prelungește incertitudinea politică . Potrivit Antena 3 , premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că liberalii nu vor vota un executiv cu Grindeanu premier și a cerut PSD să vină cu o soluție după moțiunea depusă împreună cu AUR, care a declanșat criza. Bolojan a legat miza ieșirii rapide din blocaj de funcționarea administrației în lunile următoare, invocând explicit jaloanele din PNRR (planul de reforme și investiții condiționat de îndeplinirea unor ținte), proiecte care ar trebui reașezate pentru a fi finalizate până la sfârșitul lui august și „toate aspectele legate de creditul pentru apărare”. De ce refuză PNL varianta Grindeanu Întrebat dacă ar vota un guvern condus de Sorin Grindeanu, Bolojan a spus că PNL a decis „fără echivoc” după moțiune să nu mai facă o coaliție cu PSD și că, în consecință, partidul „nu ar trebui să voteze un astfel de premier”. „PNL nu ar trebui să voteze un astfel de premier (Grindeanu - n. red.)” În argumentația sa, Bolojan a susținut că în ciclul electoral trecut coaliția a greșit printr-o guvernare „doar pentru funcții”, fără reforme, și a acuzat „capturarea statului” prin controlul unor instituții și companii „în scopul de a extrage rente”. Presiune pe PSD și scenariul guvernelor minoritare Bolojan a afirmat că, din punct de vedere politic, PSD ar avea responsabilitatea de a forma o majoritate, în condițiile în care moțiunea declanșată împreună cu AUR a dus la căderea guvernului fără a exista, până la acel moment, o soluție alternativă prezentată public. În același timp, a avertizat că, dacă nu se conturează o majoritate, România poate ajunge la guverne minoritare, pe care le consideră mai puțin stabile și mai puțin predictibile decât un executiv sprijinit de o majoritate parlamentară. În acest context, a indicat că, dacă PSD nu reușește să facă guvern, „ceilalți trebuie să-și asume”, menționând PNL, USR și UDMR. Ce urmează: consultări la Cotroceni, fără discuții despre anticipate Premierul interimar a spus că președintele urmează să aibă consultări cu conducerile partidelor și, în funcție de acestea, va veni cu o propunere, pe care o va face publică „la momentul potrivit”. Bolojan a precizat că nu a discutat despre alegeri anticipate, invocând dificultatea mecanismului parlamentar pentru declanșarea acestora. În privința unei eventuale reveniri în fruntea guvernului, Bolojan a declarat că nu s-ar da în lături dacă situația o va cere, dar a insistat că problema de fond rămâne capacitatea de a construi o majoritate și „o filosofie diferită de guvernare”. [...]
USR respinge varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră un risc de „continuitate” politică neasumată a PSD , iar liderul formațiunii, Dominic Fritz , spune că o astfel de soluție ar putea funcționa ca paravan pentru menținerea influenței la guvernare fără asumare directă, potrivit Mediafax . Într-o intervenție în direct la TVR Info, Fritz a pus sub semnul întrebării legitimitatea și mecanismul de decizie al unui executiv tehnocrat, insistând că, în practică, acesta tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară, dar fără o bază politică explicită. „Un guvern tehnocrat întotdeauna naște întrebarea cum se va forma voința politică într-un astfel de guvern (...) Eu cred că trebuie să avem mare grijă să nu avem un guvern tehnocrat care este doar un paravan pentru ca PSD să rămână la butoane, dar neasumat.” De ce contează: miza asumării politice într-o criză guvernamentală Poziția USR vizează direct scenariile de ieșire din criza politică, în condițiile în care un guvern tehnocrat ar putea oferi, în opinia lui Fritz, doar „aparența” stabilității, fără responsabilitate politică transparentă pentru deciziile luate. Liderul USR a invocat și precedentul din 2015–2016 , când un guvern tehnocrat a fost susținut indirect de partide, dar ulterior criticat chiar de acestea, în timp ce influența politică ar fi rămas, în anumite zone, în interiorul aparatului guvernamental. „Nu ne permitem asta. De aceea, eu, momentan, nu văd cum ar putea să funcționeze ideea unui guvern tehnocrat și, încă o dată, nu vom permite ca un guvern tehnocrat să fie paravanul pentru o continuitate a puterii PSD.” Argumentul USR: transparență și „cine decide ce” Fritz a susținut că, într-un moment de criză, „lucrurile trebuie să fie clare” și „transparente”, astfel încât publicul să înțeleagă cine ia deciziile și cine răspunde pentru ele. El a avertizat asupra riscului ca puterea să fie exercitată informal, prin numiri și influență în instituții și agenții, în timp ce la vârf ar fi „pus pe cineva în vitrină”. „Lumea trebuie să înțeleagă cine decide ce. Să pui pe cineva în vitrină și, în spate (...) să controlezi în continuare tot ceea ce se întâmplă în statul român nu cred că este ceea ce își doresc oamenii.” În final, Fritz a legat discuția despre guvernarea tehnocrată de nevoia unei direcții politice explicite, afirmând că soluțiile care oferă doar stabilitate pe termen scurt pot alimenta instabilități ulterioare. [...]
