Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan condiționează nominalizarea premierului de o majoritate negociată, pentru a evita un nou blocaj politic, înaintea consultărilor formale cu partidele care ar urma să înceapă „joi sau luni”, potrivit Libertatea.
Președintele a spus că opțiunile pentru un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară sunt „relativ puține” și că nu vrea „să facă experimente”, în sensul de a desemna un prim-ministru fără ca partidele să fi agreat dinainte susținerea în Parlament și elementele esențiale ale programului de guvernare.
Nicușor Dan a explicat că, indiferent de propunerea de guvern, întrebarea pe care o va adresa delegațiilor este dacă există o majoritate negociată.
„Eu nu o să fac experimente, nu cred că este util pentru România, să propunem premier și să îi lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.”
Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie numit din nou prim-ministru, președintele a evitat un răspuns direct, indicând că va evalua în primul rând existența unei majorități în spatele oricărei formule.
Șeful statului a precizat că discuțiile oficiale pentru desemnarea unui nou premier ar urma să înceapă fie joi, 14 mai, fie luni, 18 mai. El a mai spus că nu exclude, în acest moment, nicio variantă, inclusiv un interimat mai lung de 45 de zile, și a admis că soluția finală nu va satisface „toate așteptările”.
Totodată, Nicușor Dan nu a exclus varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern de tehnocrați, despre care a afirmat că „are șanse”.
În privința participării AUR la consultările formale, președintele a spus că va chema toate partidele, „așa cum spune Constituția”. În discuțiile informale anterioare, AUR nu a fost invitat, conform informațiilor citate de publicație de la Palatul Cotroceni.
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021. Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire.
În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Ulterior, PNL și USR au decis, după consultările informale cu președintele, să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul.
Pentru mediul economic și instituțional, miza imediată este reducerea incertitudinii: condiționarea nominalizării de o majoritate negociată mută presiunea pe partide să vină cu o formulă viabilă înainte de desemnare, ceea ce poate scurta perioada de interimat sau, dimpotrivă, poate prelungi negocierile dacă nu se conturează rapid o majoritate.
Recomandate
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Ilie Bolojan spune că reducerea deficitului nu poate fi făcută rapid doar prin tăieri de cheltuieli , invocând întârzieri operaționale și blocaje administrative care apar când statul încearcă să reducă aparatul public, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”. Fostul premier a plasat discuția în contextul de după alegerile din 2025, când, spune el, presiunea pentru reducerea deficitului a crescut puternic, inclusiv pe fondul angajamentelor repetate față de parteneri externi, în special Comisia Europeană , care ar fi dus la pierderea credibilității României în acest dosar. De ce „tăierile” nu se văd imediat în buget, în viziunea lui Bolojan Bolojan a susținut că echilibrarea bugetară nu poate fi obținută „imediat” prin reducerea cheltuielilor, deoarece astfel de măsuri se derulează în timp și pot genera reacții în lanț în sistem. El a dat ca exemple situații care, în opinia sa, apar când se încearcă concedieri în sectorul public: „îmbolnăviri în masă”, contestații în instanță și alte proceduri care întârzie efectele financiare ale deciziilor. Plafonarea cheltuielilor și „problema” restructurării Potrivit lui Bolojan, în perioada la care se referă s-au făcut „pași importanți”, dar „parțiali”. El a afirmat că a existat acord asupra necesității „restructurării veniturilor”, iar ulterior au fost plafonate cheltuielile, măsură care „a funcționat cât de cât”. În schimb, dificultățile majore ar fi apărut în momentul în care s-a ajuns la „reducerea, restructurarea cheltuielilor”, pe care a descris-o drept greu de implementat. În același timp, a avertizat că fără această componentă – restructurarea cheltuielilor – „indiferent cine vine în guvernare” nu există cale de echilibrare bugetară. Context politic: coaliții fragile și costuri inevitabile În același discurs, liderul PNL a vorbit despre funcționarea coalițiilor, arătând că a încercat să fie „corect” cu partenerii, dar că au existat situații în care, după discuții interne, unii actori ar fi comunicat public altceva. Bolojan a insistat și asupra ideii că „nu există restructurări fără costuri”, inclusiv costuri sociale și politice, și a criticat promisiunile nerealiste privind bunăstarea, pe care le-a descris ca pe un „perpetuum mobile economic”. „Nu poți să echilibrezi lucrurile imediat din tăieri de cheltuieli, pentru că tăierile de cheltuieli se fac în timp.” „Nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri așa ceva, da? Inclusiv costuri sociale și inevitabil costuri politice.” Într-o notă mai generală despre climatul politic, Bolojan a spus că în toate partidele există „oameni raționali” cu care se poate lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”, pledând pentru intrarea în politică a „cât mai multor oameni normali”. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
Nicușor Dan își reconfigurează echipa de la Cotroceni și aprobă trecerea în rezervă a șefului Jandarmeriei Capitalei , prin două decrete semnate vineri, potrivit Mediafax . Mișcările au impact operațional direct: una vizează zona de ordine publică din București, cealaltă întărește consilierea prezidențială pe educație și politici publice, într-un moment tensionat pentru sistemul de învățământ. Prin primul decret, directorul general al Jandarmeriei din București, Marius Toma, este trecut în rezervă (pensionat), la mai puțin de un an de la preluarea mandatului, conform aceleiași surse. Nicușor Dan a aprobat astfel retragerea acestuia din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Al doilea decret îl privește pe Palatul Cotroceni : președintele a numit-o pe Diana Morar consilier pe politici publice și educație, cu statut de consilier onorific. Numirea vine după plecarea lui Sorin Costreie la Palatul Victoria, unde a preluat portofoliul Educației; Costreie era consilierul onorific care gestiona problematica din aria învățământului. Mediafax notează că Diana Morar preia un domeniu aflat „cu mari probleme” în ultima săptămână, în contextul unor violențe raportate în instituții de învățământ din țară. Totodată, numirea este prezentată ca a doua din rândul consilierilor prezidențiali după învestirea Guvernului Niculescu , când trei membri ai Administrației Prezidențiale au plecat în Executiv. În cazul lui Marius Toma, publicația menționează că a ocupat anterior mai multe funcții de conducere în MAI, inclusiv inspector-șef al Jandarmeriei din Argeș și analist la Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne de la Bruxelles. [...]
