Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea de două treimi obținută de partidul Tisza îi deschide lui Peter Magyar calea pentru a schimba rapid cadrul de stat de drept și pentru a debloca fonduri europene, un scenariu care a început deja să se reflecte în activele financiare ungare, potrivit News.
Partidul Tisza (Respect și Libertate), formațiune de centru-dreapta condusă de Peter Magyar, și-a majorat majoritatea parlamentară la 141 de mandate din totalul de 199, după numărarea voturilor prin corespondență, a voturilor din străinătate și a celor transferate, a anunțat autoritatea electorală. Un rezultat preliminar indica 138 de mandate, deja peste pragul de două treimi necesar pentru modificări constituționale.
Victoria de duminica trecută a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban, care și-a recunoscut rapid înfrângerea, după o prezență record la vot. În mesajul privind rezultatul final, Magyar a descris situația drept „o majoritate fără precedent” și „o responsabilitate enormă”.
Majoritatea consolidată îi poate permite noului lider să revizuiască reformele controversate privind statul de drept adoptate în timpul guvernării Fidesz și să inițieze măsuri anticorupție. Magyar a promis că, după preluarea mandatului – programată pentru 9 sau 10 mai – va lansa o amplă campanie anticorupție, parte a unui plan mai larg de relansare a economiei ungare, descrisă ca fiind aproape în stagnare în ultimii trei ani.
Potrivit informațiilor citate, victoria lui Magyar a determinat o creștere a activelor financiare ungare, investitorii mizând pe o relansare a relațiilor cu Uniunea Europeană. O eventuală normalizare ar putea duce la deblocarea unor miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisia Europeană, pe fondul disputelor legate de statul de drept.
Analistul Liam Peach de la Capital Economics a spus că deblocarea fondurilor ar sprijini investițiile și ar reduce primele de risc suveran, însă efectele asupra creșterii economice ar deveni vizibile mai ales pe termen mediu. Pe termen scurt, el a indicat drept factori de influență contextul extern – „în special conflictul cu Iranul” – și politica fiscală internă.
Dimensiunea schimbării politice este evidențiată și de rezultatul Fidesz: dacă în 2022 partidul câștigase 87 dintre cele 106 circumscripții uninominale, la scrutinul actual a obținut doar 10 și va avea 52 de parlamentari.
Orban a respins în mod repetat acuzațiile de corupție, susținând că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene. Totuși, într-un interviu online acordat joi, el a admis că relatările frecvente din presă despre averile acumulate de oameni de afaceri apropiați de Fidesz ar fi putut contribui la înfrângerea electorală.
Recomandate
Posibila ieșire a PSD de la guvernare riscă să lovească în stabilitatea economică și politică , într-un moment în care România ar fi intrat pe „un fragil drum al stabilității”, susține europarlamentarul PNL Daniel Buda , într-un mesaj publicat înaintea ședinței în care social-democrații urmează să decidă dacă rămân sau nu la putere, potrivit Adevărul . Buda afirmă că un astfel de pas ar putea afecta nu doar stabilitatea politică, ci și „existența” PSD pe scena politică, în contextul tensiunilor din coaliție și al conflictelor cu partenerii de guvernare din PNL și USR. Miza invocată: continuitatea măsurilor pe deficit și fonduri europene În mesajul publicat duminică, 19 aprilie, pe Facebook, europarlamentarul pune accent pe consecințele unei ruperi a coaliției asupra direcției economice a guvernării. El susține că, după „10 luni de guvernare”, ar fi fost obținute rezultate precum: reducerea deficitului; „salvarea” fondurilor europene „atât cât s-a putut”; decizii de „corectare a cheltuirii iresponsabile”. În același timp, Buda plasează discuția într-un context internațional pe care îl descrie drept instabil, cu efecte economice precum creșterea prețurilor la carburanți, inflație și închiderea locurilor de muncă la nivel european. Acuzații către PSD și sprijin politic pentru Bolojan Europarlamentarul PNL critică modul în care PSD ar lua decizia privind ieșirea de la guvernare, pe care îl descrie ca fiind un „simulacru de consultare internă” și susține că hotărârea ar fi fost deja luată de „o mână de oameni”. În același mesaj, el afirmă că Ilie Bolojan va avea „toată susținerea PNL” pentru a continua direcția actuală, adăugând că „nu va fi ușor”, dar că alternativa ar fi abandonarea „responsabilității”. PSD urmează să decidă luni dacă iese de la guvernare, pe fondul disputelor din coaliție, iar mesajul lui Buda vine cu o zi înaintea acestei reuniuni. [...]
PSD își condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea premierului , după ce deputatul Adrian Câciu a transmis că partidul nu mai poate continua într-o coaliție care îl susține pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, pe care îl acuză că a devenit „un obstacol” pentru stabilitatea politică și economică, potrivit Adevărul . Mesajul a fost publicat duminică, 19 aprilie, pe Facebook, cu o zi înaintea ședinței în care PSD urmează să decidă dacă rămâne sau iese de la guvernare. În context, Adevărul notează că, pe măsură ce se apropie termenul anunțat pentru decizia finală, schimburile de acuzații între PSD și PNL s-au intensificat. Condiția pusă de Câciu: fără Bolojan și cu „un nou program economic” Câciu afirmă că PSD nu poate „gira incompetența” premierului și susține că actuala coaliție ar putea continua doar dacă PNL renunță la Ilie Bolojan și acceptă un nou program economic, orientat spre „refacerea economiei” și protejarea nivelului de trai, conform mesajului citat de publicație. În aceeași intervenție, deputatul PSD sugerează că menținerea premierului ar avea o miză legată de influențe din administrație și afirmă că, odată cu plecarea lui Bolojan, „pleacă și sinecuriștii”. Miza invocată: riscul de pierdere a fondurilor din PNRR O parte centrală a criticilor vizează fondurile europene din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Câciu susține că România ar risca să piardă încă 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) din cele 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) rămase de atras de la Comisia Europeană, după ce „anul trecut ar fi fost pierdute deja” 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei). În mesajul său, el pune acest eșec pe seama premierului și a ministrului de la fonduri europene, afirmând că au avut „10 luni” la dispoziție pentru a evita situația. Ce urmează Decizia PSD privind rămânerea la guvernare este așteptată în ședința anunțată pentru luni, 20 aprilie. În paralel, Euronews relatează că PSD ar urma să decidă prin vot dacă își menține sprijinul politic pentru premier, într-o consultare internă denumită „Momentul Adevărului”, programată la ora 17:00, la Palatul Parlamentului. [...]
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , spune că aprobarea manifestațiilor publice, inclusiv a paradei Pride , nu ar trebui să depindă de „arbitrariul” unui edil , invocând dreptul la liberă exprimare și tratament egal pentru toate tipurile de evenimente, potrivit Mediafax . Ciucu a afirmat că organizarea unor astfel de manifestații „nu ține de voința” sa și a respins ideea că un primar ar putea interzice arbitrar evenimente de acest tip. „Eu vreau să trăiesc într-o societate liberă și nu într-una în care un arbitrariu să zică că tu ai voie și celălalt nu are voie.” În aceeași intervenție, primarul a insistat că dreptul la exprimare este garantat într-o democrație și a plasat discuția în contextul statutului Bucureștiului de capitală europeană. „Din punctul meu de vedere, orice cetățean poate să se exprime în orașul nostru. Este o capitală europeană.” Condiția invocată: respectarea normelor de conviețuire Ciucu a dat ca exemplu și alte tipuri de manifestații, inclusiv unele religioase, susținând că toate formele de exprimare publică trebuie tratate egal, indiferent de organizatori, atât timp cât sunt respectate regulile de conviețuire. „Orice om are dreptul să protesteze, are dreptul să se manifeste, evident, în condiții absolut civilizate și decente. Nu se pune problema de altceva.” [...]
Giorgia Meloni își recalibrează politica externă după o ruptură cu Donald Trump , într-o mișcare menită să-i reducă izolarea în Europa și să-i refacă marja de manevră internă, potrivit Le Figaro . Publicația notează că atacurile președintelui american la adresa papei au fost declanșatorul care a împins-o pe șefa guvernului italian spre o atitudine mai conciliantă față de vecinii europeni. Schimbarea vine după luni în care sprijinul constant pentru Trump ar fi început să o decredibilizeze atât în Europa, cât și în Italia. În plan intern, Meloni ar fi ajuns la concluzia că „prietenia” ei cu Trump și cu Benjamin Netanyahu a cântărit asupra rezultatului referendumului privind justiția, eșuat în martie, și că avea nevoie să se desprindă de aceste asocieri politice. Ce a declanșat ruptura Le Figaro indică drept moment-cheie reacția lui Trump după ce Meloni a apărat public papa, o figură cu autoritate morală majoră la Roma. Potrivit lui Stefano Stefanini, fost ambasador italian la NATO, ruptura a fost marcată de faptul că Trump a acuzat-o pe Meloni de „lipsă de curaj” pentru refuzul de a interveni militar la Ormuz . „Dacă Meloni a făcut ce ar fi făcut orice șef de guvern italian, reacția lui Trump, denunțând lipsa de curaj a lui Meloni în refuzul ei de a interveni militar la Ormuz, a marcat ruptura”, spune Stefano Stefanini, citat de publicație. De ce contează pentru Italia și pentru UE Din perspectiva impactului politic și de poziționare externă, recalibrarea descrisă de Le Figaro sugerează o încercare a Romei de a reduce costurile de imagine acumulate prin alinierea strânsă la Trump și de a-și îmbunătăți relația de lucru cu partenerii europeni. Publicația mai menționează și „o decizie simbolică” față de Israel, fără a detalia, în fragmentul disponibil, conținutul acesteia. Articolul integral este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile despre cele „trei evenimente” care „au bulversat” politica externă a Giorgiei Meloni nu pot fi verificate din textul accesibil în extrasul furnizat. [...]
PSD ridică miza în coaliție cu un ultimatum pe funcția de premier , iar disputa riscă să blocheze decizii cu impact economic, în special pe zona PNRR, unde deputatul Adrian Câciu susține că o parte din fondurile rămase ar fi deja „ca și pierdute”, potrivit G4Media . Deputatul PSD afirmă că partidul „nu mai poate face parte dintr-o coaliție” care îl susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru și condiționează continuarea guvernării de schimbarea acestuia. Mesajul a fost publicat duminică pe Facebook, iar informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. În postarea sa, Câciu atacă atât premierul, cât și purtătorul de cuvânt al Guvernului, susținând că PSD nu mai poate „gira incompetența” și că au existat „zeci de motive” invocate în timp pentru care „nu se mai poate continua așa”. PNRR, folosit ca argument economic în disputa politică Câciu leagă direct conflictul din coaliție de performanța pe PNRR și afirmă că 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) din fonduri, din „cele 10 rămase de accesat”, sunt deja „ca și pierdute”, sumă care s-ar adăuga la „7 miliarde de euro” pierdute anul trecut. El detaliază componentele pe care le consideră în risc: 840 milioane euro (aprox. 4,2 miliarde lei) – CP3 2,3 miliarde euro (aprox. 11,5 miliarde lei) – CP4 (menționează că e „final de aprilie” și banii „trebuia să” vină din martie) 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) – microbuze electrice din CP5 1,6 miliarde euro (aprox. 8 miliarde lei) – asociate lipsei restructurării companiilor de stat (CP5) În aceeași postare, deputatul susține că ar fi „aproape imposibil” ca acești bani să fie aprobați de Comisia Europeană „în termen” și atribuie „eșecul” lui Bolojan și „reperistului” adus la fonduri europene, afirmând că au avut „10 luni” la dispoziție. Condiția PSD pentru continuarea coaliției Câciu transmite că, dacă liberalii vor continuarea coaliției cu PSD, atunci Guvernul nu mai poate fi condus de Ilie Bolojan și cere explicit: „Renunţaţi la Bolojan, ţara nu stă într-un singur om! PSD va guverna pentru oameni!” Totodată, el afirmă că există și varianta unei coaliții fără PSD, dar sugerează că aceasta nu ar fi posibilă, iar în cazul plecării lui Bolojan „pleacă și sinecuriștii”. Ce urmează (din informațiile disponibile) Din material nu rezultă o decizie formală a PSD de ieșire de la guvernare, ci o poziționare publică a deputatului, cu o condiție politică explicită pentru menținerea coaliției. Nu sunt prezentate reacții ale PNL sau ale premierului în textul citat. [...]
România câștigă influență în diplomația parlamentară globală după ce ambasadorul Anda Filip a fost ales secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), un rezultat care poate consolida profilul țării în formatele multilaterale, potrivit Mediafax . Alegerea a avut loc la sesiunea UIP de la Istanbul , iar Filip a obținut funcția din primul tur, cu 72% din voturile exprimate de parlamentele membre. UIP este descrisă ca o organizație cu o tradiție de peste 135 de ani în promovarea dialogului parlamentar la nivel mondial, iar victoria este prezentată ca un semnal privind rolul mai activ al României în diplomația parlamentară internațională și în cooperarea multilaterală. Două premiere în istoria Uniunii Interparlamentare Alegerea Andei Filip aduce, potrivit informațiilor din articol, două premiere absolute pentru UIP: este prima femeie care va conduce Secretariatul Uniunii Interparlamentare; este primul reprezentant al Europei de Est ales în această funcție. Reacția conducerii Senatului: miză de imagine și poziționare externă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat rezultatul și a pus accent pe impactul diplomatic al reușitei, inclusiv prin prisma faptului că Filip a obținut un sprijin „atât de mare”. „Am susținut candidatura doamnei Filip, iar victoria dumneaei nu este doar un succes diplomatic de excepție, ci și o recunoaștere a valorii profesionale pe care România o aduce pe scena globală. Într-o lume care are nevoie de dialog și echilibru, alegerea primei femei la conducerea celui mai vechi for parlamentar mondial, cu un sprijin atât de mare, este un semnal de modernizare și de încredere.” Abrudean a mai declarat: „Sunt mândru că România scrie astăzi istorie la Istanbul, reconfirmând statutul nostru de pilon de stabilitate și profesionalism în relațiile internaționale.” Ce argumente au contat în vot Senatul transmite că experiența Andei Filip în cadrul UIP și viziunea sa pentru „un parlamentarism modern, incluziv și orientat spre soluții globale” au fost elementele care au coagulat sprijinul parlamentelor membre în jurul candidaturii României. „Felicitări, Anda Filip! Este un moment de mândrie pentru noi toți și o oportunitate imensă pentru diplomația parlamentară românească”, a transmis Mircea Abrudean. [...]
