Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea de două treimi obținută de partidul Tisza îi deschide lui Peter Magyar calea pentru a schimba rapid cadrul de stat de drept și pentru a debloca fonduri europene, un scenariu care a început deja să se reflecte în activele financiare ungare, potrivit News.
Partidul Tisza (Respect și Libertate), formațiune de centru-dreapta condusă de Peter Magyar, și-a majorat majoritatea parlamentară la 141 de mandate din totalul de 199, după numărarea voturilor prin corespondență, a voturilor din străinătate și a celor transferate, a anunțat autoritatea electorală. Un rezultat preliminar indica 138 de mandate, deja peste pragul de două treimi necesar pentru modificări constituționale.
Victoria de duminica trecută a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban, care și-a recunoscut rapid înfrângerea, după o prezență record la vot. În mesajul privind rezultatul final, Magyar a descris situația drept „o majoritate fără precedent” și „o responsabilitate enormă”.
Majoritatea consolidată îi poate permite noului lider să revizuiască reformele controversate privind statul de drept adoptate în timpul guvernării Fidesz și să inițieze măsuri anticorupție. Magyar a promis că, după preluarea mandatului – programată pentru 9 sau 10 mai – va lansa o amplă campanie anticorupție, parte a unui plan mai larg de relansare a economiei ungare, descrisă ca fiind aproape în stagnare în ultimii trei ani.
Potrivit informațiilor citate, victoria lui Magyar a determinat o creștere a activelor financiare ungare, investitorii mizând pe o relansare a relațiilor cu Uniunea Europeană. O eventuală normalizare ar putea duce la deblocarea unor miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisia Europeană, pe fondul disputelor legate de statul de drept.
Analistul Liam Peach de la Capital Economics a spus că deblocarea fondurilor ar sprijini investițiile și ar reduce primele de risc suveran, însă efectele asupra creșterii economice ar deveni vizibile mai ales pe termen mediu. Pe termen scurt, el a indicat drept factori de influență contextul extern – „în special conflictul cu Iranul” – și politica fiscală internă.
Dimensiunea schimbării politice este evidențiată și de rezultatul Fidesz: dacă în 2022 partidul câștigase 87 dintre cele 106 circumscripții uninominale, la scrutinul actual a obținut doar 10 și va avea 52 de parlamentari.
Orban a respins în mod repetat acuzațiile de corupție, susținând că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene. Totuși, într-un interviu online acordat joi, el a admis că relatările frecvente din presă despre averile acumulate de oameni de afaceri apropiați de Fidesz ar fi putut contribui la înfrângerea electorală.
Recomandate
Parlamentul Ungariei a votat limitarea la opt ani a mandatului premierului , o schimbare constituțională cu efect retroactiv care, în forma descrisă de presa de la Budapesta, ar bloca o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, potrivit Mediafax . Amendamentul a fost adoptat cu 135 de voturi „pentru”, 50 „împotrivă” și 6 abțineri. Ce prevede amendamentul și de ce contează Modificarea este introdusă în Legea fundamentală (Constituția Ungariei) prin al șaisprezecelea amendament și stabilește o limită de opt ani pentru mandatul prim-miniștrilor. Conform relatărilor din presa de la Budapesta citate în articol, regula ar fi aplicată retroactiv, cu perioada de opt ani calculată începând din 1990. Această formulare ar avea un efect politic direct: ar împiedica, „în mod clar”, ca Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor, potrivit aceleiași prese. Cine a inițiat schimbarea și cum a fost justificată Textul a fost una dintre promisiunile de campanie ale conservatorului pro-UE Péter Magyar, iar amendamentul a fost înaintat și adoptat de Partidul Tisza . În justificarea susținătorilor, la calculul celor opt ani ar urma să fie luat în considerare mandatul de prim-ministru deținut la sau după 2 mai 1990. În același pachet de modificări, amendamentul mai vizează: „problema fundațiilor de gestionare a activelor de interes public”; bazele pentru desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității. Controverse: acuzații de „lege personalizată” și criticile privind retroactivitatea Propunerea a generat controverse tocmai din cauza caracterului retroactiv și a faptului că ar fi „personalizată”, adică orientată împotriva unei persoane, notează Mediafax, citând evaluări din spațiul public maghiar. Viktor Orbán a reacționat printr-un mesaj distribuit pe o rețea socială, preluând un fragment dintr-un interviu acordat publicației Index, în care a descris votul drept „cel mai urât”. În articol este menționată și poziția lui Zoltán Lomnici Jr., care a apreciat că ar fi vorba despre o intervenție „personalizată” și „retroactivă” în ordinea constituțională, cu scopul excluderii politice a unui fost prim-ministru, și a invocat practica Curții Constituționale, care ar respinge legiferarea „personalizată”. Context: România, în paralel, caută un premier cu majoritate În paralel cu evoluțiile de la Budapesta, Mediafax notează că România se află într-o criză politică și caută un prim-ministru care să poată strânge o majoritate guvernamentală. Articolul nu oferă, însă, detalii suplimentare despre calendarul sau opțiunile concrete de la București. [...]
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
PNL este împins să decidă rapid dacă intră la guvernare, cu miza unei majorități care să treacă Parlamentul în 72 de ore , după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, potrivit News . Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan spune că partidul trebuie să aleagă între „șapte ani și jumătate de opoziție” și asumarea responsabilității, fără „calcule electorale”. Miza politică imediată este formarea și validarea rapidă a unui guvern, într-un interval pe care Rareș Bogdan îl plasează la „următoarele 72 de ore”, condiționat de existența „suficientei responsabilități” în Parlament. Presiune pe PNL: guvernare sau opoziție pe termen lung Rareș Bogdan afirmă că PNL trebuie să cântărească dacă rămâne în opoziție pe termen lung sau intră în noul guvern, argumentând că o perioadă de opoziție nu garantează o revenire electorală. „Nimeni nu-i garantează că după 2 ani şi jumătate de opoziţie Partidul Naţional Liberal va face un scor mai mare de 20%.” În același context, el susține că România are nevoie „mai mult ca oricând” de un guvern „capabil”, care să înțeleagă parteneriatul cu Statele Unite și Uniunea Europeană și să se bazeze „în primul rând pe investiții”. „Fără investiţii nu putem merge înainte.” Desemnarea lui Adrian Veștea și mesajul către potențialii parteneri Rareș Bogdan califică decizia președintelui Nicușor Dan de a-l numi pe Adrian Veștea drept „o intervenție responsabilă”, argumentând că șeful statului are „mai multe informații” despre situația țării și că România „nu își permite” conflicte sau calcule pe termen scurt. Despre Adrian Veștea, europarlamentarul PNL îl descrie ca pe un „ales local” cu vechime în partid și cu legitimitate electorală, menționând că a obținut de cinci ori, în 20 de ani, încrederea alegătorilor dintr-un județ important. În același timp, admite că rămâne de văzut dacă va fi „acceptat sau nu” pentru a forma o majoritate. Critici la adresa lui Ilie Bolojan În declarațiile citate, Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan, despre care spune că „a anunțat multe, dar a făcut foarte puține”, iar reformele „nu au dus la rezultatul scontat”. Ce urmează În logica prezentată de Rareș Bogdan, următoarele zile sunt decisive pentru trecerea guvernului prin Parlament și pentru poziționarea PNL în noua formulă de putere. Validarea rapidă ar depinde de capacitatea partidelor de a construi o majoritate și de a evita blocajele politice. [...]
PNL își retrage sprijinul politic pentru Guvernul Veștea, ceea ce complică direct învestirea și prelungește incertitudinea asupra unei majorități funcționale , potrivit Mediafax . Decizia a fost luată prin vot intern, iar partidul i-a cerut premierului desemnat Adrian Veștea să renunțe la mandat, însă acesta a anunțat că merge mai departe cu formarea guvernului. În ședința PNL, liderii au decis ca parlamentarii liberali să nu susțină Guvernul condus de Veștea. Conform datelor din articol, 41 au votat pentru această linie, 13 împotrivă, iar 2 s-au abținut. Ce înseamnă decizia PNL în Parlament Ilie Bolojan a spus că PNL a stabilit dinainte conduita la un eventual vot de învestire: parlamentarii partidului vor fi „prezent, nu votez”. Totodată, PNL a decis că eventualii membri PNL care ar accepta funcții într-un guvern fără susținerea partidului „își vor pierde calitatea de membri ai PNL”, potrivit declarațiilor citate. Bolojan a anunțat și un ultimatum pentru Veștea: să își depună mandatul „până mâine la ora 10.00”. „Având în vedere că noaptea e un sfetnic bun, PNL i-a solicitat dl Vestea depunerea mandatului până mâine la ora 10.00.” Veștea refuză să renunțe la mandatul de premier desemnat Adrian Veștea a transmis, inclusiv printr-o postare pe Facebook, că nu își depune mandatul, în pofida solicitării venite din interiorul PNL. Înainte de a părăsi ședința partidului, el a reiterat că va continua demersul de formare a guvernului, indiferent de votul intern. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional.” Ce urmează: reluarea consultărilor și scenariul unui guvern minoritar Bolojan a cerut reluarea consultărilor politice la președintele României, Nicușor Dan , pentru a se ajunge la „o soluție stabilă de guvernare”, menționând inclusiv varianta unui executiv minoritar. Potrivit sursei, PNL a adoptat și o moțiune internă, la propunerea lui Bolojan, prin care solicită oficial reluarea consultărilor. În paralel, Veștea își menține poziția de a continua formarea guvernului, ceea ce deschide perspectiva unui blocaj politic la învestire, în condițiile în care PNL anunță că nu va vota instalarea cabinetului. [...]
Intrarea UDMR la guvernare devine o piesă de aritmetică parlamentară , după ce premierul desemnat Adrian Veștea le-a propus oficial să se alăture viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că Veștea i-a indicat o formulă de guvern cu PSD și „o parte din PNL”, fără a nominaliza tabăra liberală care ar intra în coaliție. Miza imediată este majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, iar UDMR își asumă rolul de potențial „balans” în negocieri: Csoma Botond afirmă că, fără voturile UDMR, Adrian Veștea nu își poate trece Cabinetul prin Parlament. Ce a discutat UDMR cu Adrian Veștea și ce lipsește din negocieri Csoma Botond a relatat că întâlnirea cu premierul desemnat a fost scurtă, de aproximativ 10–15 minute, deoarece Veștea s-a grăbit să ajungă la o ședință a PNL. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una de principiu, fără detalii despre împărțirea puterii în viitorul Executiv. Concret, liderul UDMR spune că nu s-a discutat „nimic concret despre portofolii, ministere”, iar formațiunea urmează să decidă marți, în Consiliul Permanent, dacă intră sau nu la guvernare. Formula de guvern invocată și riscul unei majorități „amestecate” Întrebat cu cine ar urma să facă guvernul, Veștea ar fi indicat PSD și „o parte din PNL”, adică acei liberali care susțin participarea la guvernare, fără să ofere nume, potrivit lui Csoma Botond. În același timp, liderul deputaților UDMR a ridicat problema voturilor necesare pentru învestire din afara acestei formule. El a spus că Veștea ar avea nevoie și de voturi de la PACE și de la neafiliați proveniți din „unele partide extremiste”, menționând că UDMR nu ar dori „să se trezească cu AUR-ul în barcă”. Ce urmează UDMR anunță o decizie marți privind participarea la guvernare. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă majoritatea pentru învestirea Guvernului Veștea se poate construi strict din PSD, o parte din PNL și UDMR sau dacă va depinde de voturi suplimentare, cu costuri politice și de stabilitate. [...]
Ludovic Orban contestă legitimitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că decizia riscă să adâncească criza politică , în condițiile în care, susține el, PNL nu i-ar fi acordat un mandat statutar, iar singura susținere certă ar veni din partea PSD, potrivit Digi24 . Fostul președinte al PNL afirmă că Veștea „a greșit” acceptând propunerea președintelui Nicușor Dan și că ar fi ascuns acest lucru față de conducerea partidului. În aceeași intervenție, Orban susține că desemnarea ar fi fost făcută fără garanții de sprijin parlamentar dincolo de PSD, ceea ce ar pune sub semnul întrebării șansele de învestire și ar prelungi instabilitatea. Miza: un guvern fără mandat politic intern în PNL Orban invocă hotărâri anterioare ale PNL de a nu vota învestirea unui guvern sprijinit de PSD și cere conducerii liberale să mențină această linie. El compară situația cu un episod anterior, menționând „votul de nesusținere a Guvernului Tomac”, despre care spune că „nu era susținut decât de PSD”, și concluzionează că Veștea ar fi „în aceeași situație”. În acest context, Orban îl descrie pe Veștea drept „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea doar a PSD” și cere explicit ca Biroul Politic Național al PNL să decidă „să nu susțină un guvern Veștea”. Acuzații de încălcare a procedurilor statutare și de „scindare” a PNL Un punct central al criticii este procedura internă de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru. Orban afirmă că, potrivit statutului PNL, candidatul ar trebui stabilit în Consiliul Național și că Veștea nu ar fi avut un vot de susținere pentru această poziție. Totodată, Orban susține că Veștea ar fi știut dinainte de desemnare și nu ar fi discutat cu conducerea partidului, ceea ce, în interpretarea sa, ar alimenta o „gravă criză politică” și ar face parte dintr-un „plan evident de scindare” a PNL. În plus, fostul lider liberal îl acuză pe președintele Nicușor Dan că, prin această desemnare, „a încălcat orice regulă elementară” de funcționare democratică, în măsura în care ar fi nominalizat un premier dintr-un partid parlamentar fără acordul acelui partid. Ce urmează, potrivit declarațiilor lui Orban Din declarațiile citate reiese că următorul test politic este decizia conducerii PNL privind susținerea sau respingerea unui eventual guvern Veștea. Orban mizează pe menținerea deciziei de a nu vota un executiv sprijinit de PSD, ceea ce ar complica formarea unei majorități și ar putea prelungi blocajul politic. [...]
