Știri
Știri din categoria Politică
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat, după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax. Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic.
Adrian Veștea, premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”.
Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan.
„Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.”
În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”.
Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide.
„Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.”
În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut.
Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână.
Recomandate
Un comentariu care îndeamnă la violență, postat de un membru PNL, a rămas vizibil pe pagina premierului interimar Ilie Bolojan și a strâns aprecieri , potrivit Mediafax . Cazul ridică o problemă de responsabilitate și moderare a conținutului în comunicarea politică online, într-un moment de tensiune între PNL și PSD. Conform informațiilor prezentate, Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași (Vâlcea), a publicat comentariul la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar reclamă presiuni și atacuri din partea PSD. Pe Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, notează Gândul, citat de Mediafax. Comentariul include un îndemn explicit la împușcarea lui Sorin Grindeanu și alte formulări violente. Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan și a primit aprecieri din partea unor utilizatori descriși drept simpatizanți ai PNL și ai premierului. Cine este autorul comentariului, potrivit informațiilor din articol Mediafax relatează, pe baza informațiilor prezentate de Gândul și a activității de pe Facebook, că Găgeanu Ionuț Silviu: este din județul Vâlcea și are 32 de ani; se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași; menționează că este antreprenor la „Titan Construct” și că locuiește în Râmnicu Vâlcea; publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și liderii partidului, inclusiv fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea. Publicația mai arată că, potrivit Gândul, Cristian Buican a fost contactat pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală, însă până la publicarea materialului nu a fost primit un răspuns. Contextul politic în care apare mesajul Comentariul a fost publicat pe fondul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la 5 mai, menționează articolul. La peste 80 de zile de atunci, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, potrivit relatării. [...]
Conflictul PSD–PNL se mută în instanță, cu risc de întârzieri pentru proiecte și fonduri europene , după ce PSD a anunțat că depune plângere penală și contestă în justiție hotărâri adoptate de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan , iar PNL acuză social-democrații că „sabotează practic” efortul României de a atrage bani europeni, potrivit HotNews . PNL susține că demersul PSD transformă „interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și afirmă că Executivul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”. Liberalii leagă miza de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de evitarea pierderii fondurilor europene. „Toate actele adoptate au avut un singur obiectiv: protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene”, a afirmat PNL, într-un comunicat de presă. Miza invocată de PNL: investiții, infrastructură, obligații europene În replica sa, PNL afirmă că PSD „alege să blocheze în instanță” măsuri care ar viza protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României. În același timp, liberalii acuză PSD de „rea-credință” și spun că țara are nevoie „de responsabilitate, nu de blocaje”. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene”, susține PNL. Ce face PSD: plângere penală și acțiuni la Curtea de Apel București PSD a anunțat luni că sesizează Curtea de Apel București și Parchetul General împotriva guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a adoptat hotărâri și politici publice „neconstituționale”, în condițiile unui mandat limitat. Social-democrații spun că au contestat hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026 și „alte opt” adoptate „în același spirit”, invocând „depășirea limitelor legale”, „ignorarea avizelor negative” și exercitarea unor atribuții ministeriale „expirate”. PSD a precizat că marți, 28 iulie, va cere la Curtea de Apel București suspendarea executării hotărârilor publicate și că sesizează Parchetul General pentru analiza „consecințelor penale” ale adoptării și punerii în executare a unor acte pe care le consideră „constituțional interzise”. Ce urmează, pe scurt Pe termen imediat, disputa intră pe un traseu juridic dublu — contencios administrativ (la Curtea de Apel București) și sesizare penală (la Parchetul General). Din perspectiva efectelor practice, PNL avertizează asupra riscului de întârziere a unor proiecte și a absorbției fondurilor europene, în timp ce PSD își justifică acțiunea prin limitele constituționale ale unui guvern interimar și prin contestarea hotărârilor adoptate. [...]
UDMR propune un guvern majoritar „de tranziție” până la finalul anului, ca răspuns la presiunile de securitate și buget. Într-o declarație după o discuție cu liderul PSD, Kelemen Hunor susține, potrivit HotNews , că ar fi fost utilă „forțarea” formării rapide a unui „guvern de armistițiu” până la sfârșitul anului, invocând inclusiv atacurile zilnice cu drone, problemele din zona bugetară și vizitele evaluatorilor în țară. Kelemen Hunor spune că, deocamdată, „fiecare este închis în bula lui”, iar calendarul avansat de Sorin Grindeanu privind posibilitatea unui guvern după 15 august rămâne incert: „Asta nu știu”. În plan operațional imediat, liderul UDMR a indicat că discuția cu Grindeanu a vizat și agenda parlamentară: o sesiune extraordinară și proiecte care urmează să fie discutate, inclusiv trei inițiative pe agricultură ce ar urma să intre în comisii și apoi în plen. El a argumentat că susținerea unor zone din agricultură este importantă „dacă nu vrem să punem lacăt pe producția agricolă”. Scenariile de guvernare descrise de Kelemen Hunor Liderul UDMR a prezentat trei variante, insistând că „a patra variantă nu există”: Guvern de tranziție („de armistițiu”) până la finalul anului , cu participarea tuturor partidelor relevante: PSD, PNL, USR și UDMR. În această formulă, Hunor spune că „toată lumea trebuie să vină la masa guvernului”, iar PSD și PNL ar trebui să vină „împreună, nu separat”. Guvern minoritar în jurul lui Siegfried Mureșan , despre care afirmă însă că ar avea nevoie de voturile PSD pentru învestire, iar PSD „spune că nu votează un guvern din care nu face parte”. Guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu , pentru care, potrivit lui Hunor, „PNL-ul, deocamdată, spune că nu votează acest guvern”. Kelemen Hunor a mai spus că discuțiile continuă cu președintele și cu liderii celorlalte partide și că, în acest moment, el ar insista pe un guvern majoritar cel puțin până la sfârșitul anului , iar dacă acest lucru nu este posibil, „România trebuie să aibă un guvern”. Întrebat dacă îl vede „mai maleabil” pe Ilie Bolojan, liderul UDMR a evitat un răspuns direct, reluând ideea că, deocamdată, actorii politici rămân „închiși în bula” lor. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă respectul pentru imn de o obligație de guvernare mai bună , susținând că simbolurile statului își păstrează valoarea doar dacă sunt confirmate de „faptele oamenilor” și de încrederea construită în societate, potrivit Agerpres . Într-un mesaj transmis miercuri, de Ziua Imnului Național , Bolojan a afirmat că „Deșteaptă-te, române!” este „un simbol al continuității statului român și al valorilor care ne unesc”, iar respectul pentru imn înseamnă și respect pentru cei care „au contribuit la libertatea, demnitatea și dezvoltarea acestei țări”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Mesajul politic: simbolurile cer rezultate, nu doar ceremonii Punctul central al intervenției este condiționarea simbolurilor de performanța instituțiilor și a societății: imnul și, implicit, statul sunt prezentate ca repere care trebuie susținute prin acțiuni și prin consolidarea încrederii publice. În aceeași notă, premierul interimar a spus că generația actuală are datoria de a lăsa generațiilor viitoare „o Românie mai puternică, mai bine administrată și mai unită”. Ce spune că urmează: „muncă, seriozitate și responsabilitate” Bolojan a indicat drept cale pentru atingerea acestor obiective „munca, seriozitatea și responsabilitatea”, încheind mesajul cu urarea „La mulți ani tuturor românilor!”. [...]
PSD își revendică mandatul de premier, iar Sorin Grindeanu spune că partidul poate construi o majoritate parlamentară chiar și fără PNL și USR , într-un moment în care prelungirea negocierilor politice menține România fără „un guvern cu puteri depline”, potrivit HotNews . Liderul PSD a declarat luni seară, într-un interviu la Antena 3 CNN , că este „foarte optimist” că „spre final de august, după 15 august” România va avea un guvern cu puteri depline. În același context, a anunțat că PSD solicită să primească mandatul de prim-ministru, argumentând că este „partidul cel mai mare din Parlament”. Miza: ieșirea din blocaj și presiunea pentru formarea rapidă a guvernului Grindeanu a legat explicit urgența formării guvernului de riscul prelungirii crizei politice, afirmând că „soluția este să avem cât mai rapid un guvern”. În declarațiile sale, liderul PSD a susținut că actuala situație afectează capacitatea statului de a livra rezultate concrete, invocând inclusiv teme precum prețul motorinei și nivelul facturilor. Ce spune PSD despre majoritate și parteneri Întrebat cu cine va forma PSD o majoritate, Grindeanu a spus că social-democrații vor reuși să construiască această majoritate „chiar și fără acești oameni”, referindu-se la PNL și USR, conform News.ro, citat de HotNews. În același timp, a nuanțat poziția partidului față de PNL, afirmând că PSD „nu a pus garduri” și că nu a existat un congres care să decidă că nu va mai guverna niciodată cu liberalii. Scenariul anticipatelor, păstrat pe masă Grindeanu a mai spus că PSD nu are o problemă să se îndrepte spre varianta alegerilor anticipate dacă nu se găsește „vreo soluție politică” la blocajul actual. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre pașii procedurali sau despre o formulă concretă de majoritate, dincolo de declarațiile liderului PSD. [...]
PSD condiționează votul pe pachetul PNRR , iar asta poate întârzia deblocarea finanțărilor , într-o sesiune extraordinară a Parlamentului cu miză de circa 4 miliarde de euro, potrivit Economedia . Sorin Grindeanu spune că social-democrații vor susține doar o parte dintre proiectele necesare pentru jaloanele din PNRR și pune o condiție explicită pentru legea salarizării: acceptarea amendamentelor sindicatelor. Într-un mesaj publicat înaintea sesiunii, Grindeanu afirmă că PSD va vota „după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României și al românilor” și că partidul nu va susține proiecte care „slăbesc instituțiile statului” sau transferă costuri către populație. „Legea Salarizării va fi votată de PSD doar dacă vor fi acceptate amendamentele formulate de organizațiile sindicale. Reforma nu poate fi făcută împotriva celor care muncesc.” Legea salarizării, nodul politic cu impact direct în PNRR Legea salarizării unitare este prezentată drept principalul punct de divergență, fiind unul dintre jaloanele-cheie din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că este puțin probabil ca proiectul să fie dezbătut în sesiunea extraordinară din iulie și că ar urma să ajungă în Parlament în prima săptămână din august, după continuarea negocierilor cu sindicatele și Comisia Europeană. Bolojan a susținut că proiectul introduce mai multă echitate între salariile din sectorul public și că, în forma actuală, nu presupune reduceri de venituri. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi dintre bugetari ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar o treime ar urma să își păstreze salariile până la eliminarea decalajelor. Premierul a avertizat însă că neadoptarea legii ar costa România aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR și că nu ar genera economii bugetare, deoarece salariile ar urma oricum să fie indexate de la 1 ianuarie 2027 cu rata inflației. Ce proiecte spune PSD că susține și ce mai cere pe agendă Grindeanu a indicat că PSD susține modificarea Codului Administrativ, legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală, proiectul privind decarbonizarea și Codul Urbanismului, însă cu amendamente legate de transferul competenței pentru emiterea autorizațiilor de construire către Primăria Capitalei începând cu mandatul următor. Pentru Legea integrității, PSD afirmă că va vota doar varianta agreată cu Agenția Națională de Integritate și în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, PSD cere introducerea și adoptarea unor proiecte inițiate de partid, inclusiv: prelungirea aplicării TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie; măsuri pentru temperarea prețurilor la carburanți; deblocarea posturilor din sistemul de sănătate; acordarea primelor didactice de 1.500 de lei. TVA de 9% la locuințe, legată de blocajul ANCPI Solicitarea privind prelungirea TVA reduse este pusă în contextul blocajului provocat de atacul cibernetic asupra sistemelor ANCPI, care a împiedicat finalizarea unor tranzacții imobiliare. Bolojan s-a declarat favorabil unei soluții legislative care să prelungească perioada în care cumpărătorii pot beneficia de cota redusă, argumentând că persoanele afectate nu trebuie să suporte consecințele unei situații independente de voința lor. El a indicat că Parlamentul ar putea decide o prelungire cel puțin egală cu perioada în care baza de date a ANCPI a fost indisponibilă. Anterior, Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil proiectului PSD care prelungește până la 1 octombrie termenul pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe, ca măsură de compensare pentru întârzierile generate de blocarea activității ANCPI. De ce contează: riscul de întârziere pe jaloane și bani Sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează adoptarea proiectelor asumate prin PNRR, de care depinde deblocarea unor finanțări de ordinul a 4 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, spitale și administrație. Potrivit lui Bolojan, majoritatea proiectelor pot fi adoptate în această sesiune, însă legea salarizării rămâne cel mai dificil dosar, atât din cauza negocierilor cu sindicatele, cât și a necesității încadrării în limitele fiscale convenite cu Comisia Europeană. [...]
