Știri
Știri din categoria Politică
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat, după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax. Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic.
Adrian Veștea, premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”.
Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan.
„Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.”
În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”.
Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide.
„Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.”
În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut.
Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână.
Recomandate
PNL este împins să decidă rapid dacă intră la guvernare, cu miza unei majorități care să treacă Parlamentul în 72 de ore , după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, potrivit News . Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan spune că partidul trebuie să aleagă între „șapte ani și jumătate de opoziție” și asumarea responsabilității, fără „calcule electorale”. Miza politică imediată este formarea și validarea rapidă a unui guvern, într-un interval pe care Rareș Bogdan îl plasează la „următoarele 72 de ore”, condiționat de existența „suficientei responsabilități” în Parlament. Presiune pe PNL: guvernare sau opoziție pe termen lung Rareș Bogdan afirmă că PNL trebuie să cântărească dacă rămâne în opoziție pe termen lung sau intră în noul guvern, argumentând că o perioadă de opoziție nu garantează o revenire electorală. „Nimeni nu-i garantează că după 2 ani şi jumătate de opoziţie Partidul Naţional Liberal va face un scor mai mare de 20%.” În același context, el susține că România are nevoie „mai mult ca oricând” de un guvern „capabil”, care să înțeleagă parteneriatul cu Statele Unite și Uniunea Europeană și să se bazeze „în primul rând pe investiții”. „Fără investiţii nu putem merge înainte.” Desemnarea lui Adrian Veștea și mesajul către potențialii parteneri Rareș Bogdan califică decizia președintelui Nicușor Dan de a-l numi pe Adrian Veștea drept „o intervenție responsabilă”, argumentând că șeful statului are „mai multe informații” despre situația țării și că România „nu își permite” conflicte sau calcule pe termen scurt. Despre Adrian Veștea, europarlamentarul PNL îl descrie ca pe un „ales local” cu vechime în partid și cu legitimitate electorală, menționând că a obținut de cinci ori, în 20 de ani, încrederea alegătorilor dintr-un județ important. În același timp, admite că rămâne de văzut dacă va fi „acceptat sau nu” pentru a forma o majoritate. Critici la adresa lui Ilie Bolojan În declarațiile citate, Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan, despre care spune că „a anunțat multe, dar a făcut foarte puține”, iar reformele „nu au dus la rezultatul scontat”. Ce urmează În logica prezentată de Rareș Bogdan, următoarele zile sunt decisive pentru trecerea guvernului prin Parlament și pentru poziționarea PNL în noua formulă de putere. Validarea rapidă ar depinde de capacitatea partidelor de a construi o majoritate și de a evita blocajele politice. [...]
PNL a reconfirmat cu 39 de voturi că nu intră la guvernare cu PSD, iar asta împinge un eventual cabinet Veștea spre formula de guvern minoritar , într-un moment în care partidul este divizat intern pe tema susținerii premierului desemnat, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, unde conducerea a votat reconfirmarea liniei „fără PSD” cu 39 „pentru”, 10 „împotrivă” și 5 abțineri. În același cadru, Ilie Bolojan a avertizat că partidul traversează „o criză fără precedent”, după ce președintele României, Nicușor Dan , l-a desemnat pe Adrian Veștea ca premier fără ca acesta să își fi informat în prealabil propria conducere. Ce înseamnă votul „fără PSD” pentru scenariul Veștea Deputatul liberal Robert Sighiartău a precizat, într-o postare pe Facebook, că votul din BPN nu a fost despre cabinetul Veștea, ci despre menținerea deciziei de a nu guverna cu PSD. Consecința politică imediată, potrivit aceleiași surse, este că un eventual guvern condus de Adrian Veștea ar trebui să fie unul minoritar, fără miniștri PSD, dacă PNL rămâne consecvent deciziei reconfirmate. Războiul de cifre din PNL: câte voturi are tabăra Veștea–Thuma În interiorul PNL, miza este și aritmetica voturilor din BPN, unde taberele își contestă calculele. Conform informațiilor Libertatea, echipa Veștea–Thuma ar avea „sigure” 23 de voturi în BPN și ar aștepta și alte susțineri. Dinspre tabăra Bolojan, evaluarea „cea mai pesimistă” indică faptul că Veștea–Thuma ar avea 26 de voturi din totalul de 57, ceea ce sugerează o majoritate încă disputată și o negociere internă strânsă. Presiune externă și blocaj instituțional: PSD, USR și UDMR își fixează pozițiile În paralel cu tensiunile din PNL, PSD a decis în Consiliul Politic Național să îi dea mandat lui Sorin Grindeanu să înceapă negocierile cu premierul desemnat. Grindeanu a declarat că „numirea lui Veștea e constituțională, dar eu nu am știut de ea”. În ședința PSD, liderii social-democrați au reclamat un „blocaj instituțional major” după expirarea celor 45 de zile de interimat ale Guvernului, invocând inclusiv lipsa miniștrilor (și la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă. USR, condus de Dominic Fritz, a anunțat că nu susține Guvernul Veștea și că nu intră la guvernare alături de PSD, descriind varianta drept „o guvernare Ciucă-Ciolacu cu alt nume”. UDMR a transmis că nu a fost consultat înainte de desemnare și că decizia sa depinde de ce hotărăște PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea parlamentară pe care s-ar baza. În acest context, ședința liberalilor este prezentată ca „primul test real” pentru Adrian Veștea: fără o susținere internă solidă în PNL și cu USR în afara ecuației, ecuația majorității parlamentare rămâne deschisă. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
Ședința de urgență a conducerii PNL de la ora 17:00 riscă să adâncească ruptura internă după nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, în condițiile în care primarul general Ciprian Ciucu vorbește despre „o tentativă de puci” și acuză presiuni politice asupra partidului, potrivit Libertatea . Ciucu, aflat în Singapore la World Cities Summit 2026, susține că președintele Nicușor Dan „joacă la ruperea PNL” și compară situația cu un episod istoric din 1935, când Carol al II-lea l-a numit premier pe liberalul Tătărăscu „peste capul PNL”. În opinia sa, miza depășește conflictul de partid și devine „periculoasă pentru democrație, pluralism, parlamentarism”. „Președintele joacă la rupere. La ruperea PNL. (...) Este periculos pentru democrație, pluralism, parlamentarism.” Acuzații de negocieri „pe ascuns” și „sprijin extern” Primarul general afirmă că în interiorul PNL ar exista o facțiune care ar fi acționat fără mandat, în contact cu adversari politici, și leagă această dinamică de desemnarea lui Adrian Veștea. „Colegi de-ai noștri, fără mandat din partea noastră, pe ascuns, au conspirat împreună cu adversarii noștri împotriva noastră. AȘA CEVA NU SE FACE!” Ciucu spune că vizita sa în Singapore „a picat prost” în acest context și reia ideea că partidul ar fi supus unei tentative de preluare internă. „Suntem supuși unei tentative de puci. Nu îmi este ușor, dar încerc să mă concentrez pe scopul prezenței mele aici: să învăț și să identific soluții pentru problemele noastre.” Decizia PNL: sprijin pentru Veștea sau blocaj politic Conducerea PNL urmează să se reunească într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național (BPN) , luni la ora 17:00, pentru a decide dacă îi acordă sprijin politic lui Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan după retragerea lui Eugen Tomac. În partid, discuțiile sunt descrise ca tensionate: Ilie Bolojan îl acuză pe președinte că a făcut numirea fără consultarea PNL, ceea ce ar reprezenta o încălcare a „colaborării politice loiale”. În același timp, USR a anunțat deja că nu va susține un cabinet condus de Veștea. Potrivit informațiilor din articol, liberalii ar avea pe masă trei scenarii majore: asumarea guvernării; refuzul sprijinului pentru propriul prim-vicepreședinte; amânarea unei decizii pentru continuarea negocierilor. În mesajul său, Ciucu le cere colegilor să nu împingă partidul „în zona irelevanței” și își exprimă încrederea că PNL va trece peste criză și va rămâne un actor politic important. [...]
Adrian Veștea spune că merge la votul de învestitură chiar fără sprijinul PNL , mizând pe evitarea unei crize politice care, în opinia sa, ar lovi economia, potrivit Digi24 . Veștea, desemnat duminică de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, a fost întrebat într-un interviu la Digi24 ce va face dacă PNL decide, după ședința de astăzi, să nu îl susțină pentru Palatul Victoria. El a evitat inițial un răspuns direct, dar a indicat că o eventuală retragere a sprijinului ar trebui privită „ca o măsură de responsabilitate”, adăugând că este „un liberal vechi”. Ulterior, Veștea a afirmat că își menține candidatura și că va merge mai departe cu nominalizarea indiferent de decizia partidului, argumentând că România nu își permite prelungirea instabilității. „România nu are timp să facă nici alegeri anticipate, cum și-ar dori unii. Economia României ar avea de suferit și vom intra într-o situație de criză.” În același context, el a susținut că „datoria și obligația” sa este să ducă procesul până la capăt, invocând urgența formării unui guvern și afirmând că are „capacitatea și pregătirea necesare” pentru a trece peste obstacolele politice din acest moment. Miza imediată rămâne decizia PNL privind susținerea sa, în condițiile în care Veștea indică faptul că va testa oricum majoritatea în Parlament la votul de învestitură. [...]
USR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , avertizând că o formulă „refăcută” de tip Ciolacu–Ciucă ar perpetua problemele de disciplină bugetară, inclusiv creșterea deficitului, potrivit Economica . Dominic Fritz a declarat la Antena 3 că premierul desemnat Adrian Veștea nu i-a contactat pe reprezentanții USR „în ultimele ore”, în timp ce semnalele publice ar indica o intenție de a construi un guvern politic cu PSD și miniștri. „Se doreşte refacerea guvernului Ciolacu-Ciucă, care a crescut deficitul. Noi nu vom gira aşa ceva.” Ce opțiuni spune USR că acceptă și ce respinge Liderul USR afirmă că partidul are o decizie „foarte clară” de a nu intra într-un guvern în care se află PSD și, în consecință, nici de a-l vota. În schimb, Fritz spune că USR ar fi deschis la o formulă de guvern minoritar, dacă PNL merge mai departe cu Adrian Veștea ca propunere de premier. Concret, Fritz indică drept variantă posibilă: guvern minoritar PNL–USR–UDMR–minorități. Miza: deficitul și „liniștea” unei majorități largi În argumentația sa, Fritz leagă refacerea unei formule de guvernare cu PSD de riscul continuării politicilor care au dus la creșterea deficitului, motiv pentru care USR nu ar susține o astfel de construcție. Separat, el susține că românii ar avea nevoie de „alternative clare” și de „claritate morală”, iar USR nu se teme de opoziție. În același context, Fritz afirmă că PSD ar fi făcut o majoritate cu AUR și că în ultimele săptămâni ar fi existat voturi comune în Parlament, inclusiv după moțiune. Context politic imediat Declarațiile vin în ziua în care Biroul Politic Național al PNL s-a reunit la ora 17:00, după desemnarea prim-vicepreședintelui PNL Adrian Veștea ca premier. Fritz spune că speră ca liberalii „să fie de partea bună a istoriei”. [...]
