Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul Ungariei a votat limitarea la opt ani a mandatului premierului, o schimbare constituțională cu efect retroactiv care, în forma descrisă de presa de la Budapesta, ar bloca o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, potrivit Mediafax. Amendamentul a fost adoptat cu 135 de voturi „pentru”, 50 „împotrivă” și 6 abțineri.
Modificarea este introdusă în Legea fundamentală (Constituția Ungariei) prin al șaisprezecelea amendament și stabilește o limită de opt ani pentru mandatul prim-miniștrilor. Conform relatărilor din presa de la Budapesta citate în articol, regula ar fi aplicată retroactiv, cu perioada de opt ani calculată începând din 1990.
Această formulare ar avea un efect politic direct: ar împiedica, „în mod clar”, ca Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor, potrivit aceleiași prese.
Textul a fost una dintre promisiunile de campanie ale conservatorului pro-UE Péter Magyar, iar amendamentul a fost înaintat și adoptat de Partidul Tisza. În justificarea susținătorilor, la calculul celor opt ani ar urma să fie luat în considerare mandatul de prim-ministru deținut la sau după 2 mai 1990.
În același pachet de modificări, amendamentul mai vizează:
Propunerea a generat controverse tocmai din cauza caracterului retroactiv și a faptului că ar fi „personalizată”, adică orientată împotriva unei persoane, notează Mediafax, citând evaluări din spațiul public maghiar.
Viktor Orbán a reacționat printr-un mesaj distribuit pe o rețea socială, preluând un fragment dintr-un interviu acordat publicației Index, în care a descris votul drept „cel mai urât”.
În articol este menționată și poziția lui Zoltán Lomnici Jr., care a apreciat că ar fi vorba despre o intervenție „personalizată” și „retroactivă” în ordinea constituțională, cu scopul excluderii politice a unui fost prim-ministru, și a invocat practica Curții Constituționale, care ar respinge legiferarea „personalizată”.
În paralel cu evoluțiile de la Budapesta, Mediafax notează că România se află într-o criză politică și caută un prim-ministru care să poată strânge o majoritate guvernamentală. Articolul nu oferă, însă, detalii suplimentare despre calendarul sau opțiunile concrete de la București.
Recomandate
Reducerea consumului cu 200–300 MW în orele de seară din ultimele zile arată că apelurile Guvernului pentru economisirea energiei au avut efect imediat, într-un context de secetă și importuri limitate, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a spus că scăderea este vizibilă în special seara și a mulțumit „românilor, companiilor, instituțiilor” care au răspuns solicitării. Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, la RFI, după ce premierul a cerut repetat populației, firmelor și instituțiilor să-și reducă consumul. Bolojan a precizat că, în afară de ziua cu cele mai ridicate temperaturi („alaltăieri”), „în fiecare zi” s-au înregistrat reduceri. De ce contează: seceta și importurile limitate împing spre managementul cererii Premierul a legat explicit economisirea de constrângerile din sistem: „atunci când este secetă” și „capacitatea de a importa este limitată”, „soluția de bază este să reduci consumul la nivelul la care poți asigura producția și la care se adaugă importul”. Ca ordin de mărime, el a comparat scăderea de 200–300 MW cu un consum „într-o zi normală din anul trecut” de 7.700–8.000 MW. Alte teme atinse de premier În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit și despre: analiza rapidă a Curții Constituționale asupra legii integrității, cu posibilitatea retrimiterii la Parlament dacă un articol este declarat neconstituțional; condițiile în care PNL ar susține un viitor guvern, inclusiv unul „cu profil tehnocrat”, dacă are o susținere parlamentară stabilă și un program axat pe controlul cheltuielilor și reducerea deficitelor. [...]
PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență , susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3 . Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR , în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat. Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”. Legătura cu PNRR și „planul de urgență energetică” al Guvernului PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”. Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea. Ce solicită PSD la nivel european În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei. Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”. [...]
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]
Administrația Trump introduce un tarif de 15% la importurile de polisiliciu , o mișcare cu efect direct asupra costurilor și lanțurilor de aprovizionare din industria solară și a semiconductorilor, potrivit Politico . Ordinul vizează o materie primă considerată „componentă-cheie” pentru panouri solare și cipuri, într-un context în care Washingtonul încearcă să reducă dependența de China. Măsura anunțată de președintele Donald Trump se aplică polisiliciului importat și produselor derivate și include, pe lângă tariful de 15%, și stabilirea unor prețuri minime pentru importuri de polisiliciu, lingouri și plachete (wafers), celule solare și module solare. În practică, combinația dintre taxă și praguri minime de preț poate împinge în sus costul materialelor pentru companiile care se bazează pe importuri. Un element cu miză operațională este calendarul: directiva nu intră în vigoare decât pe 4 decembrie, adică după alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie și după un summit planificat în septembrie între Trump și liderul chinez Xi Jinping. Politico notează că administrația se confruntă, simultan, cu nemulțumiri ale alegătorilor legate de prețuri și cu negocieri comerciale fragile cu China. Ce include ordinul și cum încearcă să limiteze „stocarea” înainte de intrarea în vigoare Pe lângă tarife și prețuri minime, ordinul conține o clauză menită să împiedice companiile să își facă stocuri până în decembrie. Documentul autorizează Customs and Border Protection (agenția americană de control la frontieră) să restricționeze importurile dacă suspectează că un importator încearcă să evite taxele mai mari care urmează să se aplice. În cadrul anunțului de la Casa Albă, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a susținut că măsura ar urma să stimuleze producția internă: „Asta va aduce lanțul de aprovizionare aici. Avem industria aici, e prea mică și va exploda.” De ce contează: presiune pe solar, cu justificare de securitate și cipuri Polisiliciul este folosit atât în semiconductori, cât și în panouri solare, fiind relevant pentru echipamente militare și electronice de consum (telefoane, laptopuri), dar și pentru energia solară, descrisă de Politico drept cea mai rapidă sursă de energie în creștere la nivel global. Deși Casa Albă a pus accent pe impactul asupra producției interne de semiconductori — într-un moment în care SUA își dezvoltă infrastructura pentru inteligența artificială — ordinul poate avea „un impact mare” asupra industriei solare, potrivit lui Jon Toomey, președintele organizației pro-tarife Coalition for a Prosperous America. Context: investigație pe securitate națională și reacții în relația cu Beijingul Ordinul vine după o investigație a Departamentului Comerțului, lansată în iulie anul trecut, privind riscurile de securitate națională din lanțul de aprovizionare cu polisiliciu. Demersul este parte dintr-un efort mai larg de mutare a lanțurilor de aprovizionare departe de China, inclusiv în industrii precum turbinele eoliene și robotica. China are un „aproape monopol” asupra producției de polisiliciu, potrivit S&P Global, iar restricțiile americane din zone-cheie ale comerțului au atras deja reacții: Politico amintește că Beijingul a introdus, la începutul acestei săptămâni, noi controale asupra exporturilor de drone către SUA. Ce urmează, din informațiile disponibile: până la 4 decembrie, companiile vor evalua dacă își ajustează contractele și sursele de aprovizionare, în timp ce autoritățile americane pot interveni împotriva importurilor considerate tentative de evitare a viitoarelor taxe. [...]
AUR își mută ofensiva pentru suspendarea președintelui în online , lansând o platformă care urmărește „în timp real” strângerea sprijinului parlamentar și al cetățenilor, pe fondul blocajului prelungit în desemnarea unui prim-ministru, potrivit HotNews . Partidul condus de George Simion anunță că a lansat site-ul suspeND.ro , pe care îl prezintă drept un instrument de monitorizare a demersului de suspendare a președintelui Nicușor Dan. AUR susține că motivul inițiativei este faptul că șeful statului „nu propune un nume de prim-ministru, așa cum prevede Constituția”. Ce urmărește platforma și ce presiune pune pe Parlament Conform descrierii AUR, platforma arată: stadiul demersului de suspendare; numărul de semnături necesare pentru declanșarea procedurii; poziția fiecărui parlamentar față de suspendare; posibilitatea ca cetățenii să își exprime susținerea pentru continuarea demersului. Partidul afirmă că românii pot vedea acolo dacă parlamentarii „și-au asumat sau nu o poziție” și câți cetățeni susțin inițiativa. Acuzațiile AUR și mesajul lui George Simion AUR califică suspendarea drept „un instrument constituțional legitim” și îl acuză pe președinte de „încălcări repetate ale obligațiilor constituționale”, inclusiv prin „tergiversarea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru”, „refuzul” rolului de mediator și „excluderea” AUR din consultările pentru formarea Guvernului. George Simion a anunțat lansarea platformei și pe Facebook, cerând susținătorilor să solicite parlamentarilor sprijin pentru demiterea președintelui. Care este pragul legal și în ce context apare inițiativa Pe 1 iulie, cei 135 de lideri din conducerea AUR au votat în unanimitate pentru demararea procesului de suspendare, notează publicația, trimițând la un articol anterior pe aceeași temă ( HotNews ). Conform Articolului 95 din Constituție, procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Demersul vine în contextul unui „blocaj de trei luni” în formarea noului Guvern: Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier (Eugen Tomac și Adrian Veștea), ambele eșuate din lipsă de sprijin parlamentar. Ulterior, președintele a primit două propuneri — Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL) — despre care a spus că nu au, în acel moment, sprijinul necesar pentru validarea Guvernului. În același context, HotNews amintește că, după demiterea prin moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR pe 5 mai , premierul Ilie Bolojan a depășit recordul pentru cel mai lung interimat, iar prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că „s-au avansat niște nume de premier tehnocrat”, fără să știe care sunt acestea, informație relatată într-un material separat ( HotNews ). [...]
Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]
