Știri
Știri din categoria Politică
Partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje înaintea alegerilor din Ungaria, depășind formațiunea Fidesz a premierului Viktor Orban și alimentând speculațiile privind o posibilă schimbare politică după 16 ani de guvernare. Potrivit Digi24, două sondaje recente publicate la Budapesta indică un avantaj consistent al opoziției înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie 2026.
Un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, a ajuns la 50% în rândul alegătorilor deciși, în creștere față de 48% în ianuarie.
În același timp, partidul Fidesz al lui Viktor Orban este cotat la 38%, ușor în scădere față de luna precedentă.
Diferența dintre cele două formațiuni ajunge astfel la 12 puncte procentuale, față de un avantaj de 10 puncte în sondajul anterior.
În rândul tuturor respondenților, nu doar al celor care spun că merg sigur la vot, cifrele arată:
În același timp, aproximativ 20% dintre alegători sunt încă indeciși, un procent care ar putea influența rezultatul final al alegerilor.
Un alt sondaj, realizat de institutul Publicus și publicat de ziarul Nepszava, indică o situație similară.
Potrivit acestuia:
Ambele partide au pierdut câte un punct procentual față de luna ianuarie, însă opoziția rămâne în avantaj.
Partidul Tisza este condus de Peter Magyar, fost membru al guvernului Orban, devenit unul dintre principalii critici ai actualei puteri.
El promite:
Ambele sondaje arată și creșterea partidului de extremă dreapta Mi Hazank („Patria Noastră”), care ar depăși pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament.
Estimările indică:
Deși opoziția conduce în majoritatea sondajelor, partidul Fidesz susține că alte cercetări sociologice arată încă un avantaj pentru Viktor Orban, unele institute fiind însă acuzate de legături cu guvernul.
Alegerile din aprilie sunt considerate cel mai dificil test electoral pentru Orban din ultimii 16 ani, într-un moment în care scena politică din Ungaria pare mai fragmentată decât în ciclurile electorale precedente.
Recomandate
Guvernul a adoptat în două zile interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul la stat , o măsură cu miză fiscal-bugetară care ar putea reduce cheltuielile publice, dar pentru care Executivul admite că nu are încă o evidență completă a persoanelor vizate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că proiectul fusese „pus într-un sertar” deși era promis de luni de zile, iar adoptarea rapidă a venit după ce premierul a reluat subiectul. El a argumentat măsura prin „echitate” în sectorul public, în condițiile în care, în forma prezentată, nu ar mai fi posibilă încasarea simultană a unei pensii speciale integrale și a unui salariu întreg plătit tot din bani publici. Ce prevede proiectul și pe cine afectează Potrivit ministrului, interdicția vizează strict sectorul public și strict pensiile speciale. În sectorul privat, cumulul pensiei cu salariul rămâne permis pentru orice categorie de pensionari. Pentru beneficiarii de pensii speciale și militare, proiectul introduce o condiție de rămânere în activitate: dacă aleg să lucreze în continuare, pensia ar urma să fie redusă cu 85% pe perioada activității. Proiectul include și excepții, între care sunt menționate cadrele didactice. Impact bugetar: „sute de milioane”, dar fără bază de date completă Întrebat ce economii va produce măsura, Pîslaru a afirmat că statul nu are „o evidență clară” a tuturor persoanelor aflate în funcții publice. Cu toate acestea, el a estimat că ar fi vorba despre „economii substanțiale”, de ordinul „sutelor de milioane de lei”, posibil „dacă nu peste 1 miliard de lei”. Până la intrarea în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Parlament . Mobilitatea în sectorul public: detașările și transferurile, suspendate temporar În aceeași ședință de guvern, Executivul a adoptat și modificări privind mobilitatea personalului între instituții, prin suspendarea temporară a unor mecanisme precum detașarea și transferul. Scopul declarat este prevenirea folosirii acestor instrumente pentru ocolirea restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante, în contextul măsurilor fiscal-bugetare. [...]
O nouă formațiune politică, ISSUS, își așteaptă validarea în instanță , iar miza imediată este una de reglementare : dacă tribunalul acceptă sau nu denumirea și actele partidului, ceea ce condiționează legal înscrierile de membri și funcționarea oficială, potrivit Digi24 . Partidul se numește ISSUS (cu dublu „S”), iar liderul său, Mihai Toader , spune că acronimul vine de la „Inițiativa Suverană Solidaritate și Unitate Socială”. Digi24 îl descrie drept un partid naționalist, care ar interzice foștilor și actualilor parlamentari să facă parte din formațiune. Toader este prezentat ca fondator din Călărași, cu „ucenicia politică” făcută în USR și AUR. Controversa publică este legată de asemănarea denumirii cu „Iisus”, iar în material sunt surprinse reacții împărțite: de la respingere pe motiv religios, până la susținere din dezamăgire față de clasa politică și dorința unui „partid creștin”. Toader afirmă că disputa ar putea fi „benefică” dacă le amintește oamenilor „de Domnul”. Verdict pe 15 mai și un plan de rezervă În acest moment, partidul nu primește membri noi, deoarece așteaptă ca tribunalul să îi „legalizeze actele și acronimul”. Verdictul este așteptat pe 15 mai, conform Digi24. Dacă instanța nu permite denumirea, Toader spune că există o variantă alternativă și că decizia ar putea fi atacată. Rezerva menționată este „9R” (cifra 9 și litera R), explicată ca venind de la „Noua Republică”. [...]
Marcel Ciolacu anticipează că moțiunea de cenzură va demite Guvernul Bolojan , iar PSD ar putea revendica inițiativa pentru desemnarea următorului prim-ministru, pe fondul ponderii sale parlamentare, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi de președintele Consiliului Județean Buzău, la finalul ședinței CJ, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan . Ciolacu a spus că „moțiunea va trece” și a avansat ideea că ar putea fi „moțiunea cu cele mai multe voturi din istoria României”. Miza: schimbarea guvernului și negocierea următorului premier Ciolacu a susținut că votul din Parlament ar urma să ducă la căderea actualului Executiv și a legat discuția despre viitorul premier de configurația legislativului, argumentând că partidul cu cei mai mulți parlamentari propune, de regulă, primul nume. În același timp, el a punctat că desemnarea premierului este atribuția președintelui României și că discuțiile se poartă cu șeful statului, care face numirea prin decret, urmând ca premierul desemnat să obțină votul Parlamentului. Cine susține moțiunea și când are loc votul Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România și urmează să fie dezbătută și votată pe 5 mai, conform informațiilor transmise. Într-un comentariu despre soarta politică a premierului, Ciolacu a afirmat că, după un astfel de moment, atenția publică se mută de la fostul prim-ministru la succesorul său, adăugând că Ilie Bolojan „e un om puternic”. [...]
Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]
Vladimir Putin a validat public continuitatea lui Ramzan Kadîrov la conducerea Ceceniei , susținându-i candidatura pentru un nou mandat, într-o întâlnire la Kremlin , potrivit Meduza . Mesajul are miză politică directă înaintea alegerilor regionale din septembrie și închide, cel puțin formal, discuția despre dacă Moscova îi mai acordă sprijinul. Întâlnirea a fost anunțată de serviciul de presă al președintelui Rusiei. În cadrul discuției, Putin a spus că speră ca locuitorii republicii să îl susțină pe Kadîrov, invocând schimbările din regiune din ultimii ani. „Sper că locuitorii republicii vă vor susține; sub conducerea dumneavoastră s-au făcut multe în republică, ea în ultimii ani pur și simplu s-a schimbat radical”, a declarat Putin. Context: candidatura, condiționată de sprijinul lui Putin Kadîrov declarase încă din februarie că își va depune candidatura la următoarele alegeri doar dacă va avea susținerea lui Putin. Publicația „Novaia Gazeta Europa” a scris în martie, citând surse, că în administrația prezidențială un nou mandat ar fi fost agreat încă din toamnă, însă Putin nu luase atunci o decizie finală. Ce urmează Alegerile pentru șefia Ceceniei sunt programate în septembrie. Kadîrov conduce regiunea din 2007. În paralel, în ultimii ani au circulat frecvent în presă și pe rețelele sociale zvonuri privind o posibilă boală gravă a lui Kadîrov; Meduza notează că există informații neconfirmate potrivit cărora, încă din 2019, i-ar fi fost diagnosticată necroza pancreatică. [...]
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță” , potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Rock FM. Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”. Miza: deficitul și riscul pe fonduri europene În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate. De ce apar tensiuni în coaliție, în versiunea premierului Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”. Ținta reformelor: alocările preferențiale și companiile de stat Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de: combatere a evaziunii fiscale; reducere a risipei și a pierderilor din companiile de stat; introducere de „reguli de guvernanță corporativă reală” (set de reguli care separă managementul profesionist de controlul politic); facilitare a accesului producătorilor de energie în sistemul național au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”. În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze. [...]
