Știri
Știri din categoria Politică
Partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje înaintea alegerilor din Ungaria, depășind formațiunea Fidesz a premierului Viktor Orban și alimentând speculațiile privind o posibilă schimbare politică după 16 ani de guvernare. Potrivit Digi24, două sondaje recente publicate la Budapesta indică un avantaj consistent al opoziției înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie 2026.
Un sondaj realizat de Zavecz Research între 22 și 28 februarie arată că partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, a ajuns la 50% în rândul alegătorilor deciși, în creștere față de 48% în ianuarie.
În același timp, partidul Fidesz al lui Viktor Orban este cotat la 38%, ușor în scădere față de luna precedentă.
Diferența dintre cele două formațiuni ajunge astfel la 12 puncte procentuale, față de un avantaj de 10 puncte în sondajul anterior.
În rândul tuturor respondenților, nu doar al celor care spun că merg sigur la vot, cifrele arată:
În același timp, aproximativ 20% dintre alegători sunt încă indeciși, un procent care ar putea influența rezultatul final al alegerilor.
Un alt sondaj, realizat de institutul Publicus și publicat de ziarul Nepszava, indică o situație similară.
Potrivit acestuia:
Ambele partide au pierdut câte un punct procentual față de luna ianuarie, însă opoziția rămâne în avantaj.
Partidul Tisza este condus de Peter Magyar, fost membru al guvernului Orban, devenit unul dintre principalii critici ai actualei puteri.
El promite:
Ambele sondaje arată și creșterea partidului de extremă dreapta Mi Hazank („Patria Noastră”), care ar depăși pragul de 5% necesar pentru intrarea în parlament.
Estimările indică:
Deși opoziția conduce în majoritatea sondajelor, partidul Fidesz susține că alte cercetări sociologice arată încă un avantaj pentru Viktor Orban, unele institute fiind însă acuzate de legături cu guvernul.
Alegerile din aprilie sunt considerate cel mai dificil test electoral pentru Orban din ultimii 16 ani, într-un moment în care scena politică din Ungaria pare mai fragmentată decât în ciclurile electorale precedente.
Recomandate
Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie , potrivit publicației maghiare HVG . Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar. Diferența dintre principalele partide În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne: Tisza: 55% (în creștere de la 51% în ianuarie) Fidesz: 35% (în scădere de la 39%) Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%. Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută. Miza pentru Viktor Orban Pentru Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz. În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%. Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere. Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală. [...]
Viktor Orbán folosește creșterea prețului petrolului provocată de războiul din Iran ca temă centrală în campania electorală , încercând să reducă diferența de aproximativ 10 puncte procentuale față de rivalul său Péter Magyar înaintea alegerilor din 12 aprilie, potrivit Politico . Premierul ungar susține că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu va duce la scumpiri majore pe piețele energetice și acuză partidul Tisza, condus de Magyar, că ar complota cu Uniunea Europeană și Ucraina pentru a întrerupe livrările de petrol rusesc ieftin către Ungaria. În centrul disputei se află conducta Drujba, care traversează Ucraina și care a fost avariată într-un atac cu dronă la 27 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev. Energia, armă electorală Orbán afirmă că, în contextul tensiunilor din Golful Persic și al incertitudinii transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz, blocarea unei rute terestre funcționale reprezintă „un atac direct împotriva Ungariei”. Guvernul de la Budapesta a ridicat nivelul de alertă teroristă și a cerut reluarea livrărilor prin Drujba, acuzându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „nu spune adevărul”. Executivul ungar a adus subiectul și în discuțiile ambasadorilor UE privind criza iraniană, sugerând că Ucraina ar „folosi conducta ca armă” pentru a influența alegerile din Ungaria. Replica opoziției Péter Magyar , care și-a construit avansul electoral criticând corupția și gestionarea economiei de către Fidesz, respinge acuzațiile și propune o inspecție comună la fața locului a conductei Drujba. Programul partidului său prevede renunțarea la energia rusească, însă abia până în 2035. Magyar a mai transmis că, dacă amenințarea la adresa infrastructurii energetice este atât de gravă pe cât susține Orbán, atunci premierul ar trebui să invoce articolul 4 al Tratatului NATO, care permite consultări între aliați în caz de risc la adresa securității. Pe fondul războiului din Iran și al volatilității pieței petroliere, tema energiei devine astfel pivotul confruntării electorale din Ungaria, într-o campanie marcată de tensiuni externe și acuzații reciproce privind vulnerabilitatea țării. [...]
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia , susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV , care citează presa publică maghiară. Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado , Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate. Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul. Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei. [...]
Premierul Ilie Bolojan neagă existența unui blocaj pe buget în coaliție , după ce PSD l-a acuzat public că ar fi introdus prevederi contrare solicitărilor partenerilor, potrivit Biziday . Șeful Guvernului susține că discuțiile din ședința coaliției s-au desfășurat „în bună regulă” și că proiectul de buget urmează să ajungă la Parlament în zilele următoare. Într-o intervenție la B1TV, Bolojan a respins ideea că PSD ar fi ridicat, în ședință, problemele invocate ulterior în comunicatul partidului. El a spus că întâlnirea a avut loc dimineață, s-au convenit ultimele corecturi, iar calendarul rămâne trimiterea bugetului până la finalul săptămânii și înaintarea lui către Parlament miercuri sau joi, în vederea adoptării. „Astăzi, la ședința de coaliție, ne-am închis în bună regulă. Vă rog să-i întrebați pe ceilalți participanți dacă au fost probleme. Întâlnirea a fost de dimineață, a fost totul în regulă, a rămas ca să se facă ultimele corecturi, ca să se trimită bugetul până la sfârșitul acestei săptămâni, iar miercuri sau joi va fi trimis la Parlament, în vederea adoptării.” Premierul a mai afirmat că mesajul PSD „este în contradicție” cu cele discutate în ședință și a spus că nu înțelege de ce, după întâlniri pe care le descrie ca fiind normale, apar comunicate „total diferite de realitate”. În același context, Bolojan a apreciat că astfel de dispute publice nu ajută nici PSD, nici coaliția, într-o perioadă pe care o descrie drept dificilă. În comunicatul citat de Biziday, PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că ar fi provocat „un nou blocaj” în negocierile pentru Bugetul de stat, susținând că premierul ar fi inclus „în mod deliberat” prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor din coaliție. PSD mai spune că atitudinea premierului ar fi dus la blocarea adoptării bugetului și la instabilitate în guvernare. Partidul indică drept puncte controversate subfinanțarea Programului de solidaritate (cerut de PSD pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile), tăierea investițiilor pentru comunitățile locale și „confiscarea” la bugetul central a unei părți din sumele cuvenite autorităților locale. PSD anunță că, după primirea formei scrise a proiectului, conducerea se va reuni pentru a decide „acțiunile politice” necesare. Pe fondul acestor tensiuni, Biziday amintește că Sorin Grindeanu a amenințat anterior cu blocarea bugetului în Parlament dacă nu sunt incluse toate propunerile PSD, iar PNL a acuzat PSD de șantaj politic și i-a cerut lui Grindeanu să decidă dacă este la guvernare sau în opoziție. În acest moment, miza imediată rămâne finalizarea formei de buget și transmiterea ei către Parlament, în termenul indicat de premier. [...]
PNL acuză PSD că propune cheltuieli fără surse de finanțare , după ce coaliția nu a ajuns miercuri la un acord pe bugetul de stat pentru 2026, potrivit HotNews.ro . Liberalii susțin că social-democrații încearcă să transfere către partenerii de guvernare responsabilitatea pentru întârzierea reformelor, în contextul unui schimb de acuzații publice între cele două partide. Disputa a escaladat după o postare a PSD în care premierul Ilie Bolojan este acuzat că blochează adoptarea bugetului prin introducerea unor prevederi care nu ar fi fost agreate în coaliție. PNL spune, la rândul său, că pentru măsurile sociale cerute de PSD nu au fost prezentate soluții de finanțare „realiste” și că o parte din necesar ar urma să fie acoperită din fonduri europene, prin programe sociale. În mesajul PNL , liberalii arată că pentru „pachetul social” au fost avute în vedere sume la nivelul celor de anul trecut, respectiv 1,7 miliarde de lei destinate pensionarilor, iar restul ar urma să fie completat din bani europeni. Totodată, PNL respinge acuzațiile privind reducerea fondurilor pentru primării, afirmând că doar 25 de primării din aproximativ 3.000 ar urma să aibă bugete mai mici decât în 2025 și că autoritățile locale ar avea la dispoziție instrumente suplimentare pentru venituri din taxe locale. Liberalii mai susțin că investițiile ar urma să fie susținute cu 6 miliarde de lei prin programul „Anghel Saligny”, plus cofinanțările pentru proiectele derulate prin PNRR. „Obiectivul este un buget realist. Trebuie să încetăm să ne mințim singuri, adâncindu-ne în datorii cu dobânzi tot mai mari.” Din relatarea HotNews reiese că ședința coaliției de miercuri s-a încheiat după trei ore, fără un acord final, iar liderii partidelor ar urma să își consulte formațiunile pe baza unei noi forme a proiectului de buget. O nouă întâlnire a liderilor coaliției este programată pentru luni, iar partidele și-au propus ca până la finalul săptămânii viitoare bugetul să fie pus în transparență. În centrul negocierilor se află pachetul de „măsuri de solidaritate” cerut de PSD, evaluat de social-democrați la aproximativ 3,4 miliarde de lei, adică dublu față de suma de 1,7 miliarde de lei propusă de Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare. PSD a transmis că nu renunță la măsurile incluse în pachet și a anunțat că, după primirea noii forme a bugetului, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”, o ședință care, potrivit informațiilor HotNews, ar urma să aibă loc luni, săptămâna viitoare. [...]
PSD susține că premierul Ilie Bolojan a provocat un nou blocaj în negocierile din Coaliție pe bugetul de stat, potrivit Digi24 . Social-democrații afirmă că proiectul de buget prezentat de premier nu ar include fonduri pentru toate măsurile de sprijin cerute de PSD și ar reduce alocările pentru investiții și pentru autoritățile locale. „Prim-ministrul Ilie Bolojan a provocat astăzi un nou blocaj în Coaliția de guvernare în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.” În comunicarea PSD, partidul îl acuză pe premier că ar fi introdus „în mod deliberat” prevederi care „contravin total” solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor din Coaliție. PSD mai spune că, prin „atitudine inflexibilă și sfidătoare”, Ilie Bolojan ar deveni „direct responsabil” de blocarea adoptării bugetului și de instabilitatea din guvernare. Social-democrații indică trei puncte pe care le consideră problematice în proiectul de buget: subfinanțarea „Programului de solidaritate”, cerut de PSD pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate; tăierea „drastică” a investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale; „confiscarea” la bugetul central a unei părți consistente din sumele cuvenite autorităților locale. În același context, liderii Coaliției s-au întâlnit din nou pentru a discuta împărțirea banilor între instituții, după ce PSD a avertizat că se poate ajunge la blocaj politic dacă în buget nu se regăsesc ajutoarele pentru persoanele vulnerabile propuse de partid. Surse citate de Digi24.ro ar fi spus că Ministerul Finanțelor nu a alocat sumele cerute. Potrivit informațiilor prezentate, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ar fi transmis PSD că ar putea fi oferite 1,7 miliarde de lei pentru ajutoarele destinate pensionarilor, iar pentru diferența până la 3 miliarde de lei să fie identificate alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene. PSD a reacționat, calificând propunerea drept „o bătaie de joc”. Conducerea PSD urmează să se reunească după primirea formei finale a proiectului de buget, pentru a decide pașii următori. Conform articolului, discuțiile ar urma să aibă loc luni, în cadrul unei ședințe a Biroului Politic Național. [...]
