Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță”, potrivit Adevărul, care citează un interviu acordat Rock FM.
Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”.
În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate.
Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”.
Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de:
au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”.
În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze.
Recomandate
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza răspunderii politice pentru guvernare , după ce Sorin Grindeanu a respins public acuzația lui Ilie Bolojan că ar fi „premierul de facto” și a insistat că liberalii nu se pot delimita de Executiv, în condițiile în care au votat învestirea Cabinetului, potrivit Adevărul . Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților, a spus că premierul este Luca Niculescu și că deciziile guvernamentale îi aparțin acestuia, chiar dacă PSD asigură susținerea politică în Parlament. Declarațiile lui Grindeanu sunt citate de Agerpres. În același timp, liderul PSD l-a atacat pe președintele PNL, afirmând că „a stat șase luni lipit de scaun” și „n-a făcut decât să adâncească criza”, după care „s-a făcut un fel de speaker motivațional”. Grindeanu i-a cerut lui Bolojan „să lase un pic tonul mai jos” și să adopte o abordare mai constructivă față de guvernare. Miza: cine își asumă guvernarea și costurile ei Mesajul central al lui Grindeanu a fost că PNL nu poate evita responsabilitatea pentru actualul Executiv, deoarece a contribuit la trecerea guvernului prin Parlament: „Îi aduc aminte domnului Bolojan că a votat acest Guvern, să nu uite niciodată acest lucru. Prin urmare, nu poate să fugă de răspundere.” Grindeanu a mai susținut că este „firesc” ca, în calitate de lider PSD, să coordoneze activitatea miniștrilor social-democrați, dar a insistat că autoritatea executivă rămâne la premier. Contextul disputei: deficitul bugetar și acuzația de „premier de facto” Potrivit articolului, reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan l-a criticat într-o postare pe Facebook, acuzându-l că își asumă rolul unui „premier de facto” și că își „fabrică scuzele” pentru un posibil eșec în atingerea țintei de deficit bugetar. Bolojan a invocat estimările agențiilor internaționale de rating, care ar fi indicat pentru 2026 deficite între 5,8% și 6,2% din PIB, și a susținut că PNL va urmări poziționările liderului PSD pe acest subiect. [...]
Reorganizarea Comisiei Europene care poate redesena controlul asupra miliardelor de euro din bugetul UE a intrat într-o nouă etapă , după ce un grup de consilieri externi a predat un raport ce va alimenta cea mai amplă reformă administrativă a instituției din ultimele două decenii, relatează Politico . Raportul a fost elaborat de un grup la nivel înalt condus de Catherine Day , fost secretar general al Comisiei, și marchează trecerea la „a doua fază” a așa-numitei „revizuiri la scară largă”, un exercițiu care urmărește eficientizarea aparatului administrativ, simplificarea procedurilor și creșterea atractivității Comisiei ca angajator. Ursula von der Leyen a spus, la predarea raportului, că obiectivul este ca instituția „să poată acționa eficient și rapid”, prin proceduri mai simple, structuri mai clare și cooperare mai bună între departamente. Ce propun consilierii și de ce e sensibil politic Grupul extern (Day și alți opt experți cu experiență în administrații naționale și organizații internaționale, inclusiv OECD și OSCE) a formulat nouă recomandări interconectate pentru o Comisie „mai agilă” și mai adaptabilă. Una dintre propunerile centrale este reducerea modului de lucru pe „silozuri” (departamente izolate) și trecerea la colaborare mai strânsă între direcțiile generale, inclusiv prin portofolii comune între direcții (cross-DG). Miza politică vine din faptul că modernizarea poate deschide calea unei reorganizări ample a direcțiilor generale care gestionează programe de cheltuieli de ordinul miliardelor de euro. Direcții generale vizate: fonduri, agricultură, ocupare, pescuit, cercetare Publicația notează că, potrivit informațiilor relatate anterior de Politico, mai multe departamente mari au un viitor incert în planurile de schimbare a modului în care UE gestionează și distribuie fondurile, inclusiv prin posibile fuziuni sau alte modificări structurale. Între direcțiile potențial afectate sunt: DG REGIO (Politică regională și urbană), care gestionează finanțarea politicii de coeziune, descrisă ca reprezentând „aproape o treime” din cheltuielile UE; DG AGRI (Agricultură și dezvoltare rurală), responsabilă de banii pentru Politica Agricolă Comună; DG EMPL (Ocupare), care supraveghează fonduri pentru ocupare și politici sociale; DG MARE (Afaceri maritime și pescuit), pentru finanțarea din zona pescuitului; DG RTD (Cercetare și inovare). Raportul mai recomandă întărirea Secretariatului General, ca „centru strategic” orientat spre rezultate, și o abordare „centrată pe om” a utilizării inteligenței artificiale pentru simplificarea proceselor administrative și modernizarea operațiunilor. Ce urmează și când ar putea veni deciziile Predarea raportului nu înseamnă că s-au luat deja decizii de reorganizare. Documentul va intra în revizuirea mai amplă coordonată de comisarul pentru buget și administrație publică, Piotr Serafin , care trebuie să prezinte recomandări finale către von der Leyen până la finalul lui 2026. Serafin a spus că evaluarea externă, împreună cu feedbackul personalului Comisiei, oferă un „mandat” pentru schimbări de amploare. Catherine Day a afirmat, la rândul ei, că există o „coaliție largă pentru schimbare” în interiorul instituției. Totuși, orice remaniere majoră este așteptată să dureze considerabil mai mult, iar Serafin a indicat anterior că reformele structurale vor fi strâns legate de negocierile pentru următorul buget multianual al UE (Multiannual Financial Framework), care va stabili organizarea cheltuielilor pentru perioada 2028–2034. În acest context, el a arătat că nu se așteaptă la decizii privind schimbări structurale majore înainte de încheierea acelor negocieri. [...]
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe , pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News . Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar. Semnal pe fiscalitate: ministrul Finanțelor „nu exclude” taxe mai mari Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan ”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”. În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori. Disputa PSD–PNL și miza moțiunii de cenzură În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea. „Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.” Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură). Ce rămâne de urmărit În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
AUR își fixează din timp candidatura la Primăria Capitalei, mizând pe un ciclu lung de dezbateri și construcție de program : europarlamentarul Gheorghe Piperea a fost anunțat drept candidatul partidului pentru alegerile locale din 2028, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut marți seară de liderul AUR, George Simion , care a justificat desemnarea cu aproape doi ani înainte de scrutin prin intenția formațiunii de a-și prezenta din timp „viitorii candidați”. Simion a mai spus că, în următoarele săptămâni și luni, partidul va anunța candidați „în toate orașele importante” și la președinția consiliilor județene, fiind citat de Agerpres. Nominalizarea lui Piperea a fost votată în Biroul Național de Conducere al AUR, conform declarațiilor lui Simion. Ce urmărește AUR prin anunțul timpuriu Gheorghe Piperea a susținut că intervalul mare până la alegeri ar trebui folosit pentru dezbateri și pentru conturarea unui proiect administrativ pentru București, pe care l-a descris drept „un oraș extrem de complicat”. În această logică, europarlamentarul a indicat că miza este identificarea „problemelor reale” ale Capitalei și a „potențialelor soluții”. Totodată, Piperea a spus că vrea să fie mai bine cunoscut de electorat și și-a prezentat parcursul profesional ca fiind transparent. „Sunt un om obişnuit ca voi toţi şi sunt ca o carte deschisă, tot ceea ce vreţi să ştiţi despre mine, tot ceea ce publicul vrea să ştie despre mine este deja pe internet, este public.” Profilul candidatului și mesajul de campanie Conform informațiilor din articol, Gheorghe Piperea este europarlamentar AUR și vicepreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Este avocat specializat în drept comercial, insolvență și protecția consumatorilor și profesor la Facultatea de Drept a Universității din București. În același context, Piperea a afirmat că își asumă expunerea publică extinsă înainte de alegeri și că nu vede elemente care să-i afecteze candidatura. „E foarte important pentru mine să insist asupra acestui lucru pentru că nu am nicio vulnerabilitate.” [...]
