Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Viktor Orbán pierde teren în sondaje -...

Viktor Orbán pierde teren în sondaje - Opoziția urcă spre 50% înaintea alegerilor

Viktor Orbán la o întâlnire oficială, reflectând tensiuni politice în Ungaria.

Partidul Tisza este creditat cu 48% în sondaje, în timp ce Fidesz, formațiunea premierului Viktor Orban, ar coborî la 38%, potrivit Știrile ProTV, care citează Agerpres. Datele sunt relevante în contextul alegerilor legislative programate în Ungaria pe 12 aprilie.

Liderul opoziției, conservatorul Peter Magyar, a criticat duminică guvernul Orban și a promis că va „pune capăt corupției” dacă va câștiga. Într-un discurs susținut la Budapesta, Magyar a acuzat executivul că „a furat bani” și a spus că, dacă ajunge la guvernare, va recupera banii populației.

Un punct central al mesajului său a fost angajamentul de a adera la Parchetul European „din prima zi”. Parchetul European este instituția UE care investighează infracțiuni ce afectează bugetul Uniunii, inclusiv fraude cu fonduri europene. Magyar a promis, de asemenea, deblocarea fondurilor comunitare pe care Comisia Europeană le-a blocat invocând derapaje privind statul de drept.

În același discurs, liderul Tisza a reafirmat orientarea pro-UE, avertizând că, dacă Orban rămâne la putere, Ungaria va continua să se îndepărteze de Uniune. Totodată, el a spus că va păstra parțial linia dură a actualului guvern în materie de migrație, respingând „cotele privind migrația” ale UE, și s-a pronunțat împotriva unei aderări rapide a Ucrainei la UE.

Potrivit articolului, intervenția lui Magyar a venit la o zi după discursul premierului Orban despre starea națiunii. În plan politic, diferența din sondaje indică un risc real pentru Fidesz, după o perioadă îndelungată de guvernare cu majoritate absolută, iar miza imediată este dacă opoziția poate transforma avansul din măsurători în vot la scrutinul din aprilie.

Recomandate

Articole pe același subiect

Marco Rubio și un oficial ungar la o întâlnire diplomatică importantă.
Externe15 feb. 2026

Sprijin american pentru Viktor Orban în prag de alegeri - Vizita lui Marco Rubio și miza politică din spatele întâlnirilor de la Budapesta

Vizita lui Marco Rubio la Budapesta vine în plină campanie electorală tensionată , iar semnificația ei politică este atent analizată atât la Washington, cât și în Ungaria. Potrivit Mediafax , care citează o analiză publicată de The Times , secretarul de stat al SUA începe duminică o vizită oficială de două zile în capitala ungară, într-un moment critic pentru premierul Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani și confruntat cu cea mai serioasă provocare electorală din ultimul deceniu și jumătate. Alegerile parlamentare programate în aprilie 2026 pot redesena scena politică de la Budapesta. Principalul adversar al lui Orban este Peter Magyar , fost membru al guvernului, al cărui partid, Tisza, conduce în sondaje. Un studiu realizat la începutul lunii februarie indică o diferență clară: Tisza – 53% Fidesz (partidul lui Orban) – 37% Vizita lui Rubio este interpretată ca parte a noii strategii americane, anunțată în decembrie, prin care Washingtonul își declară sprijinul pentru „partidele patriotice europene”. Președintele Donald Trump l-a lăudat recent pe Orban, descriindu-l drept „un lider puternic și influent”, consolidând astfel percepția unei apropieri ideologice între cei doi. Contextul intern din Ungaria rămâne însă complicat. Guvernul Orban este criticat pentru creșterea costului vieții, problemele din sistemul sanitar, acuzații de corupție și un scandal de abuz într-un orfelinat de stat, care a generat proteste masive în decembrie. De altfel, Transparency International a clasat recent Ungaria drept cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană pentru al patrulea an consecutiv. Analiștii politici susțin că, deși sprijinul american are o încărcătură simbolică importantă, impactul asupra electoratului ar putea fi limitat . Alegătorii sunt preocupați în primul rând de problemele interne, iar susținerea lui Trump mobilizează mai ales nucleul dur al electoratului Fidesz. În aceste condiții, vizita lui Rubio capătă mai degrabă valoare strategică în plan diplomatic decât potențial decisiv în plan electoral. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Soldat ucrainean manipulând un terminal Starlink într-un peisaj de iarnă.
Externe17 feb. 2026

Ucraina recucerește 201 km² în Zaporojie după blocarea accesului Rusiei la Starlink - cel mai rapid avans din ultimii doi ani și jumătate

Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați în patru zile , profitând de blocarea accesului trupelor ruse la rețeaua Starlink , potrivit unei analize realizate de RTE , pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului. Între 11 și 15 februarie 2026, forțele Kievului au recuperat teritorii situate la circa 80 de kilometri est de orașul Zaporojie, într-o mișcare considerată cea mai amplă avansare ucraineană de la contraofensiva din 2023. Suprafața recâștigată se apropie de totalul câștigurilor rusești din întreaga lună decembrie. Impactul blocării Starlink Avansul ucrainean a venit după ce, la 1 februarie, Elon Musk a anunțat că măsurile pentru oprirea utilizării neautorizate a terminalelor Starlink de către forțele ruse au devenit eficiente. O zi mai târziu, autoritățile ucrainene au introdus un sistem de înregistrare și verificare a tuturor terminalelor din țară, blocând practic dispozitivele folosite de Rusia. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului , într-o evaluare din 15 februarie, blocarea accesului la internetul prin satelit a generat probleme de comunicații și coordonare pentru trupele ruse. Reuters a relatat că soldați ruși au semnalat întreruperi ale serviciului, afectând atât operarea dronelor, cât și legăturile dintre unități. Câștiguri tactice, nu contraofensivă Observatorul militar ucrainean Kostyantyn Mashoveț a precizat, conform Euromaidan Press , că trupele ucrainene au împins liniile rusești cu până la 9,5 kilometri în anumite sectoare și au eliberat peste zece localități, între care Vișneve, Iehorivka, Ternuvate, Kosivtseve și Dobropillia. Totuși, el a respins ideea unei „contraofensive”, descriind operațiunile drept acțiuni tactice de stabilizare. Ucraina nu ar dispune, în acest moment, de suficiente trupe pentru a consolida integral noile poziții, în timp ce Rusia păstrează rezerve neangajate. Contextul mai larg al frontului Datele Institutului pentru Studiul Războiului arată că, în ansamblu, Rusia a înregistrat totuși câștiguri teritoriale nete în săptămâna încheiată la 14 februarie. Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov , a susținut că forțele sale au ocupat 12 localități și 200 de kilometri pătrați în prima jumătate a lunii februarie, cifre apropiate de estimările independente. Analiștii apreciază însă că recentele contraatacuri ucrainene ar fi perturbat pregătirile Moscovei pentru o posibilă ofensivă de vară în 2026 spre Orikhiv și orașul Zaporojie, obligând unitățile ruse să își modifice planurile. Reperele ultimelor zile 1 februarie: anunț privind blocarea utilizării neautorizate a Starlink. 2 februarie: Ucraina introduce sistemul de verificare a terminalelor. 11–15 februarie: 201 km² recuceriți de forțele ucrainene. Până la 9,5 km: avans maxim raportat pe anumite sectoare. Evoluțiile indică un moment favorabil pentru Kiev pe segmentul sudic al frontului, dar fără a schimba decisiv balanța generală a războiului. [...]

Incendii la un rezervor de petrol în timpul atacului cu drone.
Externe17 feb. 2026

Rusia, sub „cel mai puternic” asalt aerian de până acum; 229 de drone doborâte la Bryansk, pene de curent și avarii la rețele

Ucraina a lansat cel mai amplu atac cu drone asupra Rusiei de la începutul războiului , vizând infrastructură energetică și un terminal petrolier la Marea Neagră, potrivit Reuters . Ofensiva are loc cu doar câteva zile înaintea unei noi runde de negocieri de pace mediate de SUA, programate la Geneva. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a interceptat 345 de drone ucrainene în 24 de ore, până pe 16 februarie 2026, dintre care 229 ar fi fost doborâte în regiunea Briansk. Guvernatorul local, Aleksandr Bogomaz , a descris atacul drept „cel mai puternic și masiv” suferit de o regiune rusă de la începutul conflictului. Loviturile au afectat instalații de alimentare cu energie, provocând pene temporare de electricitate și căldură în mai multe districte. Ucraina a confirmat, de asemenea, atacarea terminalului petrolier Tamanneftegaz , din regiunea Krasnodar, în apropierea Mării Negre. Autoritățile ruse au raportat incendii la un rezervor de petrol și la facilități portuare, precum și doi răniți. Kievul susține că astfel de lovituri asupra infrastructurii energetice urmăresc reducerea veniturilor din exporturile de petrol care finanțează războiul. Escaladarea militară precede a treia rundă de negocieri dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, programată pentru 17–18 februarie la Geneva. Rusia va fi reprezentată de Vladimir Medinski , consilier al președintelui Vladimir Putin, iar Ucraina de Rustem Umerov . Primele două runde, desfășurate la Abu Dhabi, nu au produs progrese majore, în special în privința statutului regiunii Donbas și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Atacul cu drone sugerează că, în paralel cu discuțiile diplomatice, conflictul rămâne extrem de activ pe teren. [...]

Petr Pavel discută despre provocările negocierilor de pace în Ucraina.
Externe17 feb. 2026

Petr Pavel: Așteptarea unui acord rapid de pace în Ucraina este „pură naivitate” - Rusia nu a arătat disponibilitate de compromis

Președintele Cehiei, Petr Pavel , avertizează că un acord rapid de pace în Ucraina este „pură naivitate” , în contextul poziției actuale a Rusiei, potrivit Digi24 , care citează European Pravda. Într-un interviu acordat publicației cehe Odkryto, Pavel a declarat că așteptările privind un acord rapid între Ucraina, Europa, SUA și Rusia sunt nerealiste. „Dacă cineva se aștepta ca în scurt timp să se ajungă la un acord (…) era pur și simplu naiv”, a spus liderul ceh. El a subliniat că succesul negocierilor depinde de existența unui teren comun între părți, iar Rusia nu a demonstrat, până acum, disponibilitate pentru compromis. În opinia sa, pentru ca Moscova să fie dispusă la concesii, aliații Ucrainei trebuie să o pună într-o poziție mai dezavantajoasă, prin presiune economică și politică sporită. Pavel a invocat și lecțiile istoriei: negocierile au șanse reale doar atunci când ambele tabere se află într-o poziție relativ echilibrată. Dacă una dintre părți este mai puternică, va prefera să continue conflictul în loc să-l încheie. Declarațiile vin în contextul unor noi discuții programate la Geneva între delegații din Ucraina, SUA și Rusia. Președintele american Donald Trump a afirmat recent că Rusia ar fi dispusă să încheie un acord, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că schimbările din echipa de negociere rusă ar putea complica procesul. Pentru Petr Pavel, cheia rămâne presiunea constantă asupra Kremlinului: fără un raport de forțe mai echilibrat, un acord de pace durabil rămâne improbabil. [...]

Kim Jong Un taie panglica la inaugurarea unui cartier pentru familiile soldaților căzuți.
Externe16 feb. 2026

Coreea de Nord deschide un cartier pentru familiile soldaților căzuți în Ucraina - mesaj politic al lui Kim Jong Un

Coreea de Nord a finalizat un cartier pentru familiile soldaților morți în Ucraina , într-un nou gest propagandistic al liderului Kim Jong Un , potrivit Associated Press . Proiectul, construit la Phenian și denumit strada Saeppyol, este destinat rudelor militarilor nord-coreeni care au murit luptând alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei. Imaginile difuzate de presa de stat îl arată pe Kim Jong Un inspectând noile locuințe și vizitând familiile îndoliate, însoțit de fiica sa, Kim Ju Ae, tot mai prezentă la evenimente oficiale. Liderul de la Phenian a promis că statul va răsplăti „tinerii martiri” care „au sacrificat totul pentru patrie”. Inițiativa se înscrie într-o campanie mai amplă de glorificare a militarilor trimiși pe frontul din Ucraina . În ultimele luni, regimul a construit un zid memorial și un muzeu dedicate acestora, într-un demers pe care analiștii îl interpretează drept încercare de consolidare a unității interne și de limitare a nemulțumirilor legate de pierderile suferite. Potrivit Serviciului Național de Informații din Coreea de Sud, aproximativ 6.000 de militari nord-coreeni au fost uciși sau răniți în conflict, estimare prezentată parlamentarilor săptămâna trecută. Anul trecut, aceeași instituție evalua la circa 600 numărul morților, fără a exista o confirmare oficială din partea Phenianului. Trimiterea de trupe și echipamente militare – inclusiv artilerie și rachete – către Rusia reflectă apropierea dintre Kim Jong Un și Vladimir Putin , ambii confruntați cu tensiuni în relația cu Washingtonul. În paralel, Phenianul se pregătește pentru congresul partidului unic, programat la finalul lunii februarie 2026, unde liderul nord-coreean este așteptat să prezinte direcțiile strategice pentru următorii cinci ani și să își consolideze controlul politic. Prin noul cartier rezidențial, regimul transmite un mesaj dublu: recunoașterea pierderilor din Ucraina și reafirmarea alianței cu Moscova, într-un moment sensibil atât pe plan intern, cât și extern. [...]