Știri
Știri din categoria Externe
Partidul Tisza este creditat cu 48% în sondaje, în timp ce Fidesz, formațiunea premierului Viktor Orban, ar coborî la 38%, potrivit Știrile ProTV, care citează Agerpres. Datele sunt relevante în contextul alegerilor legislative programate în Ungaria pe 12 aprilie.
Liderul opoziției, conservatorul Peter Magyar, a criticat duminică guvernul Orban și a promis că va „pune capăt corupției” dacă va câștiga. Într-un discurs susținut la Budapesta, Magyar a acuzat executivul că „a furat bani” și a spus că, dacă ajunge la guvernare, va recupera banii populației.
Un punct central al mesajului său a fost angajamentul de a adera la Parchetul European „din prima zi”. Parchetul European este instituția UE care investighează infracțiuni ce afectează bugetul Uniunii, inclusiv fraude cu fonduri europene. Magyar a promis, de asemenea, deblocarea fondurilor comunitare pe care Comisia Europeană le-a blocat invocând derapaje privind statul de drept.
În același discurs, liderul Tisza a reafirmat orientarea pro-UE, avertizând că, dacă Orban rămâne la putere, Ungaria va continua să se îndepărteze de Uniune. Totodată, el a spus că va păstra parțial linia dură a actualului guvern în materie de migrație, respingând „cotele privind migrația” ale UE, și s-a pronunțat împotriva unei aderări rapide a Ucrainei la UE.
Potrivit articolului, intervenția lui Magyar a venit la o zi după discursul premierului Orban despre starea națiunii. În plan politic, diferența din sondaje indică un risc real pentru Fidesz, după o perioadă îndelungată de guvernare cu majoritate absolută, iar miza imediată este dacă opoziția poate transforma avansul din măsurători în vot la scrutinul din aprilie.
Recomandate
Victoria Tisza deschide o tranziție politică ce poate debloca fonduri UE înghețate , după ce liderul partidului, Péter Magyar , i-a cerut președintelui Ungariei să demisioneze imediat după numirea noului guvern și i-a transmis lui Viktor Orbán să se limiteze la un rol de „interimar”, potrivit Stirile Pro TV . Magyar, care conduce partidul Tisza, a făcut apelul după alegerile parlamentare de duminică, în care formațiunea sa a obținut o majoritate calificată. Într-un discurs citat de Euronews, el a cerut ca șeful statului să solicite „imediat” partidului câștigător să formeze guvernul, apoi să părăsească funcția. „Îi cer președintelui republicii să ceară imediat partidului câștigător (Tisza, n.r.) să formeze un guvern și apoi să părăsească funcția. Fac apel la toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru.” Miza: accesul la bani europeni și schimbarea arhitecturii anticorupție În același mesaj, liderul Tisza a indicat ca prioritate externă relansarea relației cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-o vizită la Bruxelles pentru a încerca deblocarea „miliardelor de euro” din fonduri înghețate. Totodată, Magyar a promis că Ungaria se va alătura Parchetului European , instituția care investighează infracțiuni financiare ce implică fonduri UE. „Vom restabili sistemul de control și echilibru al puterilor. Vom adera la Parchetul European. Vom garanta funcționarea democratică a țării noastre.” Magyar a mai cerut demisiile șefilor organelor judiciare și ale procurorului-șef, avertizând că, în lipsa acestora, viitorul guvern îi va demite. Ce arată rezultatele și ce urmează Cu aproape 99% din voturi numărate, Tisza este „pe cale” să obțină o majoritate de două treimi, cu 138 de locuri în parlamentul Ungariei (199 de membri), potrivit datelor citate de la Comitetul Electoral Național. Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, ar urma să rămână cu 55 de mandate, iar Mișcarea Patria Noastră ar intra în parlament cu șase locuri. În perioada de tranziție, Magyar i-a cerut lui Orbán să evite decizii care ar putea limita puterile viitorului executiv și a sugerat un canal direct de comunicare pentru „decizii sau întrebări serioase” până la instalarea noului guvern. [...]
Ucraina a retras avertismentul de călătorie pentru Ungaria, un semnal de detensionare cu efect direct asupra mobilității transfrontaliere , după încheierea alegerilor parlamentare de la Budapesta, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine după ce, anterior, Kievul își îndemnase cetățenii să evite deplasările în Ungaria invocând riscuri de „provocări”. Ministerul ucrainean de Externe, prin șeful instituției, Andriy Sybiha, a explicat că, odată cu finalul scrutinului, „riscurile crescute de provocări” care au stat la baza avertismentului „și-au pierdut urgența”. În același mesaj, Sybiha a afirmat că Ucraina speră ca rezultatele alegerilor să ducă la o normalizare a relațiilor „în dimensiunea politică, nu doar în cea consulară”, adăugând că Kievul este pregătit să acționeze în acest sens. Contextul deteriorării relațiilor Kiev–Budapesta În ultimele luni, relațiile dintre Ucraina și Ungaria s-au deteriorat rapid la nivelul conducerii, pe fondul unor acuzații reciproce. În material sunt menționate două episoade relevante: premierul ungar Viktor Orbán a acuzat Kievul că ar fi blocat deliberat tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba; președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că ajutorul pentru Ucraina este blocat de „o singură persoană din UE”. Totodată, la începutul lunii martie, șapte angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank , parte dintr-o echipă de transport numerar, au fost reținuți la Budapesta în timp ce escortau vehicule care transportau valută. Deși gardienii au fost eliberați, „numerarul și aurul nu au fost niciodată returnate la Kiev”, iar după acest incident autoritățile ucrainene au emis avertismentul de călătorie. De ce contează decizia acum Ridicarea avertismentului reduce, cel puțin formal, un obstacol pentru deplasările cetățenilor ucraineni în Ungaria și indică o încercare de recalibrare a relației bilaterale după alegeri. În același timp, din informațiile prezentate nu rezultă dacă vor urma măsuri concrete suplimentare sau un calendar de discuții între cele două părți. [...]
Kremlinul mizează pe continuitate în relația cu Budapesta, semnalând că vrea să păstreze „legături pragmatice” cu noua conducere politică a Ungariei după înfrângerea lui Viktor Orban, potrivit Mediafax . Mesajul indică o încercare a Moscovei de a limita riscurile de izolare suplimentară în UE, într-un moment în care Budapesta a fost percepută drept unul dintre interlocutorii mai deschiși ai Rusiei în interiorul blocului comunitar. Reacția vine după alegerile de duminică din Ungaria, câștigate de liderul Tisza, Peter Magyar , în fața lui Viktor Orban, liderul Fidesz, descris în material drept un „partener rus apropiat”. Kremlinul a transmis că acceptă rezultatul scrutinului și că dorește să mențină relații stabile cu noua conducere de la Budapesta. Ce a spus Kremlinul și de ce contează pentru relația Rusia–UE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că Moscova respectă alegerea electoratului maghiar și că își dorește relații bune nu doar cu Ungaria, ci și cu restul Uniunii Europene. În contextul în care poziția UE este caracterizată în material ca fiind „anti-Moscova”, mesajul sugerează că Rusia încearcă să evite o deteriorare accelerată a canalelor de dialog, inclusiv prin menținerea unei relații funcționale cu Budapesta, indiferent de schimbarea politică. Avertismentul rusesc privind tensiuni economice în interiorul UE Separat, un oficial rus de rang înalt a susținut, potrivit TASS, că evoluțiile politice din Ungaria și orientarea UE față de Moscova ar putea alimenta tensiuni economice în interiorul Uniunii. Vicepreședintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Konstantin Kossaciov, a afirmat că rezultatul alegerilor din Ungaria ar împinge UE într-o perioadă de presiuni financiare și a invocat nevoia de a găsi 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre mecanismul concret prin care schimbarea de la Budapesta ar produce aceste efecte economice, dincolo de evaluarea politică formulată de oficialii ruși. [...]
Slovacia mizează pe o axă energetică cu noua conducere de la Budapesta , într-un moment în care fluxurile de petrol rusesc prin conducta Drujba sunt încă întrerupte, iar regiunea încearcă să-și securizeze aprovizionarea. Potrivit Economica , premierul slovac Robert Fico a transmis că este pregătit pentru „relaţii strânse” și „cooperare intensă” cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , subliniind că protejarea intereselor energetice rămâne un obiectiv comun. Schimbarea politică de la Budapesta vine după ce Viktor Orban a pierdut alegerile de duminică, după 16 ani la guvernare, iar partidul de centru-dreapta Tisza, nou înființat de Peter Magyar, a obținut o majoritate confortabilă în parlament, relatează Agerpres. În acest context, Fico a spus, într-un comunicat, că „ia act” de decizia alegătorilor ungari și l-a felicitat pe noul premier. Conducta Drujba, testul imediat pentru cooperarea regională Miza practică invocată de Fico este reluarea funcționării oleoductului Drujba, nefuncțional de la sfârșitul lunii ianuarie, după avarii pe tronsonul ucrainean, despre care Kievul a afirmat că au fost provocate de un atac rusesc. Slovacia și Ungaria au încercat să restabilească fluxurile de petrol rusesc, iar Fico a afirmat că Slovacia, Ungaria și Europa Centrală rămân interesate de repornirea conductei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că reparațiile vor fi finalizate în cursul primăverii, pe fondul unor relații tensionate între Zelenski și Fico, respectiv Orban, în pofida invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. Context: poziționare comună față de Rusia și sancțiunile UE Sub conducerea lui Fico, revenit la putere în 2023, Slovacia a fost un aliat apropiat al Ungariei, cele două state menținând relații cordiale cu Moscova, opunându-se sancțiunilor Uniunii Europene și continuând să cumpere petrol și gaze din Rusia, potrivit materialului. Într-o declarație separată pe Facebook, Fico a susținut că relațiile slovaco-ungare „nu au fost niciodată la un nivel atât de înalt” și l-a lăudat pe Orban pentru cooperarea „exemplară” și pentru „protejarea suveranității și a intereselor naționale”, notează Reuters. [...]
Mesajul lui Barack Obama validează politic schimbarea de putere din Ungaria ca semnal democratic cu ecou global , după ce opoziția a obținut o victorie categorică în alegerile legislative, potrivit Mediafax . Fostul președinte american a comparat rezultatul din Ungaria cu alegerile din Polonia din 2023 și a spus că este „o victorie pentru democrație”, „nu doar în Europa, ci în întreaga lume”. În același mesaj, Obama a pus accent pe rolul electoratului maghiar și pe ideea de continuitate a presiunii civice pentru reguli și instituții funcționale. „Mai presus de toate, este o dovadă a rezilienței și a determinării poporului maghiar – și un memento pentru noi toți să continuăm să luptăm pentru echitate, egalitate și statul de drept”. Rezultatele parțiale indică o schimbare majoră de majoritate Conform datelor prezentate de Mediafax, la 98,42% din voturi numărate, opoziția (TISZA) conduce detașat și obține majoritatea mandatelor, în timp ce FIDESZ rămâne pe locul al doilea: TISZA: 69,35% – 138 de mandate FIDESZ: 27,64% – 55 de mandate Mi Hazánk: 3,02% – 6 mandate În acest context, Viktor Orbán pierde puterea după 16 ani, iar Peter Magyar este citat cu mesajul: „Astăzi, poporul maghiar a spus da Europei, da unei Ungarii libere”, mai notează publicația. [...]
Ursula von der Leyen reia ideea limitării veto-ului în politica externă a UE , argumentând că trecerea la votul cu majoritate calificată ar reduce blocajele care au afectat decizii sensibile în ultimii ani, potrivit Politico . Mesajul vine în contextul alegerilor din Ungaria, pe care șefa Comisiei Europene le-a descris drept „o victorie pentru libertățile fundamentale” și un semnal că țara „revine pe calea europeană”. Într-o declarație publică, von der Leyen a susținut că momentul ar trebui folosit și pentru „lecțiile învățate” în interiorul Uniunii, indicând explicit politica externă ca domeniu în care unanimitatea a produs „blocaje sistemice”. În prezent, deciziile în astfel de zone sensibile cer acordul tuturor statelor membre. De ce contează: decizii mai rapide, dar o schimbare dificilă de arhitectură instituțională Trecerea la votul cu majoritate calificată ar schimba raportul de forțe în Consiliul UE, reducând capacitatea unui singur stat de a bloca decizii comune. În articol este explicat că, în mod normal, majoritatea calificată înseamnă 55% dintre statele membre, care reprezintă 65% din populația totală a UE, să voteze „pentru”. Miza este în special operațională și de reglementare: o UE care decide mai repede în politica externă (și, potențial, pe elemente ale bugetului pe termen lung) ar putea evita situații în care dosare strategice rămân suspendate din cauza veto-ului. Contextul Ungariei și precedentul „blocajelor” invocat în discuție Textul amintește că, înainte de alegerile din Ungaria, existau „mai multe propuneri” discutate între statele UE pentru a limita capacitatea premierului Viktor Orbán de a perturba funcționarea blocului, în scenariul în care ar fi câștigat, potrivit unor diplomați citați de Politico. Un exemplu menționat este un episod recent în care Orbán ar fi blocat un împrumut pentru Ucraina, aprobat în decembrie. Tot în logica „soluțiilor de avarie”, articolul amintește de un moment din 2023, când, în discuțiile despre negocierile de extindere cu Ucraina, fostul cancelar german Olaf Scholz i-ar fi sugerat lui Orbán să iasă din sală, pe baza unei interpretări a regulilor potrivit căreia unanimitatea poate fi considerată îndeplinită și dacă un lider lipsește. Obstacolul major: unanimitatea rămâne un principiu-cheie Chiar dacă ideea extinderii votului cu majoritate calificată este susținută de unii diplomați (unul dintre ei afirmând că, pentru reacții rapide, e nevoie de mai multe decizii luate astfel), articolul notează și limita: propunerea „nu ar putea funcționa”, deoarece colaborarea tuturor țărilor UE este un principiu central al construcției comunitare. Cu alte cuvinte, discuția despre reducerea veto-ului nu este doar una de eficiență, ci una care atinge direct echilibrul dintre suveranitatea statelor membre și capacitatea UE de a acționa unitar în dosare externe. [...]
