Știri
Știri din categoria Politică
Vladimir Putin a validat public continuitatea lui Ramzan Kadîrov la conducerea Ceceniei, susținându-i candidatura pentru un nou mandat, într-o întâlnire la Kremlin, potrivit Meduza. Mesajul are miză politică directă înaintea alegerilor regionale din septembrie și închide, cel puțin formal, discuția despre dacă Moscova îi mai acordă sprijinul.
Întâlnirea a fost anunțată de serviciul de presă al președintelui Rusiei. În cadrul discuției, Putin a spus că speră ca locuitorii republicii să îl susțină pe Kadîrov, invocând schimbările din regiune din ultimii ani.
„Sper că locuitorii republicii vă vor susține; sub conducerea dumneavoastră s-au făcut multe în republică, ea în ultimii ani pur și simplu s-a schimbat radical”, a declarat Putin.
Kadîrov declarase încă din februarie că își va depune candidatura la următoarele alegeri doar dacă va avea susținerea lui Putin. Publicația „Novaia Gazeta Europa” a scris în martie, citând surse, că în administrația prezidențială un nou mandat ar fi fost agreat încă din toamnă, însă Putin nu luase atunci o decizie finală.
Alegerile pentru șefia Ceceniei sunt programate în septembrie. Kadîrov conduce regiunea din 2007.
În paralel, în ultimii ani au circulat frecvent în presă și pe rețelele sociale zvonuri privind o posibilă boală gravă a lui Kadîrov; Meduza notează că există informații neconfirmate potrivit cărora, încă din 2019, i-ar fi fost diagnosticată necroza pancreatică.
Recomandate
Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță” , potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Rock FM. Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”. Miza: deficitul și riscul pe fonduri europene În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate. De ce apar tensiuni în coaliție, în versiunea premierului Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”. Ținta reformelor: alocările preferențiale și companiile de stat Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de: combatere a evaziunii fiscale; reducere a risipei și a pierderilor din companiile de stat; introducere de „reguli de guvernanță corporativă reală” (set de reguli care separă managementul profesionist de controlul politic); facilitare a accesului producătorilor de energie în sistemul național au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”. În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan schimbă regulile de plată în sectorul public, condiționând cumulul pensiei cu salariul de renunțarea la 85% din pensie pentru angajații care încasează venituri din buget, potrivit Libertatea . Măsura este prezentată ca parte a unui pachet de reducere a cheltuielilor și de creștere a sustenabilității bugetare. Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar urma să fie adoptat în ședința extraordinară de Guvern de joi, 30 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Adoptarea fusese amânată în ședința de miercuri din cauza lipsei avizului Consiliului Legislativ, care ar urma să vină joi dimineață. Ce se schimbă, concret Conform explicațiilor oferite anterior de premierul Ilie Bolojan, cumulul pensiei cu salariul „va fi posibil” în instituțiile publice doar dacă persoana renunță la 85% din valoarea pensiei, în cazul pensiilor speciale. Premierul a indicat că există „cel puțin 15.000 de angajați” aflați în această situație și a legat măsura de nevoia de reducere de personal în administrație. Executivul susține că intervenția urmărește să elimine situațiile în care persoane pensionate se reangajează imediat în instituțiile publice și continuă să încaseze venituri duble din bugetul de stat. Unde se aplică și ce excepții sunt prevăzute Măsura urmează să se aplice inclusiv în Educație, unde cumulul pensiei cu salariul ar mai fi permis doar până la finalul anului 2026. În același timp, proiectul include excepții, între care: militarii și polițiștii din sistemul superior militar și juridic care lucrează la Academia Militară sau Academia de Poliție, care vor putea încasa în continuare pensia de serviciu integrală; persoanele alese în funcții publice și cele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâri ale Parlamentului, inclusiv judecătorii Curții Constituționale , Avocatul Poporului, membri ai CNA, ai Curții de Conturi, ai Consiliului Legislativ, conducerea Consiliului Concurenței și membri ai Autorității Electorale Permanente. De ce contează Din perspectiva bugetară, proiectul mută presiunea de ajustare pe zona de cumul pensie–salariu în instituțiile publice și introduce o penalizare majoră (tăierea a 85% din pensie) pentru cei vizați, în timp ce păstrează o listă amplă de excepții pentru anumite categorii. Următorul pas este adoptarea în ședința de Guvern, după obținerea avizului Consiliului Legislativ, conform calendarului indicat de Executiv. [...]
Guvernul a schimbat dintr-un foc conducerea administrativă în zeci de județe , după ce a adoptat hotărâri de eliberare din funcție pentru 22 de prefecți și 36 de subprefecți, ca urmare a demisiei acestora, potrivit Agerpres . Mișcarea are impact operațional direct: prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și coordonează aplicarea deciziilor executive la nivel local. În același pachet de decizii, Executivul a numit 21 de prefecți și 6 subprefecți, pentru a acoperi posturile rămase vacante în urma demisiilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că eliberările și numirile vizează „prefecții și subprefecții care au demisionat”, iar „în locul lor au fost numite alte persoane”, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria . Cine a fost numit prefect (lista anunțată) Guvernul i-a numit prefecți pe următorii, în locul celor demisionari: Argeș: Nedelcu Darius-Sebastian Brăila: Dobrescu Florin-Sergiu Bistrița-Năsăud: Dolha Nechita-Stelian Buzău: Dimian Leonard Caraș-Severin: Gâfu Cristian Călărași: Deculescu Valentin-Dumitru Dâmbovița: Calomfirescu Marius Dolj: Călinoiu Eugen-Costel Galați: Toderașc George Gorj: Răducan-Morega Corneliu Hunedoara: Szell Lorincz Ialomița: Tănăsescu Mihai Andrei Maramureș: Stauder Rudolf Mehedinți: Pavel Cristinel Neamț: Apostol Maria Olt: Nicolae Ștefan Suceava: Păstrăv Bogdan-George Teleorman: Mitran-Piticu Valentina-Veronica Tulcea: Terente Eugen Vaslui: Șerban Andrei Vrancea: Macovei Liviu-George Contextul politic al demisiilor Agerpres notează că, la începutul săptămânii, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că Biroul Permanent Național și președinții de filială ai PSD au decis în unanimitate ca parlamentarii partidului să semneze și să voteze moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan și că le-a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de social-democrați să își dea demisia. [...]
Guvernul pregătește o restricție directă a cumulului pensie–salariu în sectorul public , printr-un proiect de lege care urmează să fie adoptat într-o ședință extraordinară de joi, potrivit Digi24 . Miza este reducerea cheltuielilor de personal și limitarea situațiilor în care aceeași persoană încasează simultan două venituri integrale din fonduri publice. Proiectul vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că actul normativ, aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ. Ce obligații introduce proiectul Actul normativ prevede că persoanele care iau și pensie, și salariu de la stat vor trebui să aleagă între cele două, cu o opțiune explicită pentru cei care rămân în sistem: fie renunță la locul de muncă din sectorul public; fie continuă activitatea, dar pierd cea mai mare parte din pensie. Potrivit informațiilor Digi24, cei care lucrează în sectorul public și beneficiază de pensii speciale sau pensii militare ar urma să renunțe la 85% din pensie, păstrând salariul și 15% din pensie. Prevederea apare și în proiectul de lege, care condiționează menținerea în activitate de reducerea cuantumului pensiei cu 85%. Premierul Ilie Bolojan a indicat, la finalul lunii martie, că efectul urmărit este ca persoanele care cumulează să aleagă între reducerea pensiei și ieșirea din sistemul public, argumentând că, în contextul reducerilor de cheltuieli, este „mai corect moral” să plece cei care au deja o sursă de venit certă. Limită de vârstă și excepții Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat. Sunt prevăzute și excepții, între care: aleșii locali, persoanele cu mandate prevăzute de Constituție și cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior. În Educație, măsura s-ar aplica cu o tranziție: cumulul pensiei cu salariul ar rămâne permis doar până la finalul anului 2026. De asemenea, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală. Ce urmează După adoptarea în Guvern, proiectul intră în procedura legislativă, iar forma finală și calendarul aplicării depind de parcursul din Parlament și de eventuale modificări. În acest moment, informațiile disponibile se referă la varianta de proiect prezentată și la intenția Executivului de a o adopta în ședința extraordinară anunțată. [...]
Victoria Stoiciu respinge ideea că ar trebui să-și piardă mandatul de senator odată cu plecarea din PSD , susținând că mandatul „a fost dat de alegători” și nu este „proprietatea partidului”, potrivit News . Reacția vine după ce, la o zi de la demisia sa din PSD, i s-a sugerat din interiorul partidului să demisioneze și din Parlament. Stoiciu a transmis miercuri seară, într-o postare pe Facebook, că are „o carieră înainte de politică” și că CV-ul ei este public, menționând că a scris în presă și a făcut cercetare pentru instituții din România și din străinătate. În același mesaj, ea afirmă că a „muncit pentru social-democrație mai mult decât au făcut-o mulți din partid”. Mandatul, între legitimitatea listei și votul alegătorilor Senatoarea își argumentează poziția printr-o delimitare între apartenența la partid și reprezentarea în funcția publică. Ea spune că, deși a candidat sub sigla PSD, a rămas consecventă valorilor social-democrate, în timp ce „alții au rămas doar cu sigla”, făcând referire la „pactul cu AUR”. „Mandatul mi-a fost dat de alegători, nu e proprietatea partidului.” Stoiciu mai afirmă că a activat aproape 20 de ani într-o fundație social-democrată germană, care a promovat idei și politici de stânga în România, prezentând acest parcurs ca dovadă a consecvenței sale ideologice. Reacția conducerii PSD În contextul demisiei din partid, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți seară că nu o va vorbi de rău pe Victoria Stoiciu, dar a adăugat că „poate își dă demisia dimineață și din Senat”, motivând că a fost aleasă pe listele PSD. Din informațiile disponibile în material, Stoiciu nu anunță o demisie din Senat, ci contestă explicit ideea că plecarea din partid ar impune automat renunțarea la mandat. [...]
