Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Tanczos Barna avertizează că o corecție bugetară făcută abrupt poate adânci criza, chiar dacă ar fi bine primită de piețe sau de Comisia Europeană, potrivit Mediafax. În opinia sa, „doar austeritatea” și tăierile de cheltuieli nu rezolvă o criză bugetară, iar ajustările trebuie calibrate gradual pentru a limita efectele negative în economie.
Vicepremierul a spus, la Digi24, că actuala criză politică nu ar urma să genereze un „șoc” major în economie, însă „cu siguranță” nu ajută și afectează perspectivele de relansare. El a susținut că ar fi fost nevoie de „calm, de liniște și de reforme” și de măsuri economice care să sprijine revenirea.
Tanczos Barna a argumentat că austeritatea, în sine, nu a rezolvat crize bugetare „în nicio țară”, invocând inclusiv exemplul Greciei. În același context, a afirmat că reducerile de cheltuieli nu sunt o soluție, „mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, fără a detalia în material la ce perioadă se referă aceste valori.
Vicepremierul a insistat că „corecțiile majore se resimt în economie imediat” și a avertizat că măsurile luate „prea repede și prea abrupt” pot declanșa „o spirală de adâncire a crizei”.
El a dat ca exemplu o corecție de 1,4% realizată în 2025, pe care a descris-o drept una „majoră”, ce ar putea fi evaluată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca „un rezultat extraordinar”, dar cu riscul unor efecte economice adverse dacă este accelerată excesiv.
Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene.
Recomandate
Vicepremierul Tanczos Barna anticipează că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR–minorități va fi testat rapid printr-o moțiune de cenzură , un scenariu care poate prelungi incertitudinea politică și poate forța o „reașezare” a majorității în Parlament, potrivit news.ro . Tanczos spune că, „în perioada acestui interimat”, va apărea „cu siguranță” o moțiune, care va funcționa ca primul test pentru opoziție privind capacitatea de a răsturna Executivul. În evaluarea sa, demiterea prin moțiune este, de regulă, mai dificilă decât strângerea voturilor pentru instalarea unui nou guvern, deoarece guvernul aflat în funcție „mai are câteva pârghii” pentru a convinge parlamentari să nu voteze moțiunea. „De obicei este mult mai greu să strângi voturile pentru moţiunea de cenzură ca să treacă, pentru că Guvernul care este în funcţie mai are câteva pârghii să mai convingă câţiva parlamentari să nu voteze, din diferite motive, o moţiune de cenzură.” Ce opțiuni vede Tanczos dacă Guvernul cade Vicepremierul afirmă că, în cazul căderii Guvernului, nu se așteaptă ca un reprezentant PSD sau AUR să fie nominalizat pentru formarea unui nou Executiv, invocând și poziția PSD, care a anunțat că nu dorește o alianță cu AUR. În acest context, Tanczos indică două variante: „reașezarea” coaliției actuale în format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, susținut printr-o majoritate construită din „partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament”. El adaugă că un astfel de lider care își asumă formarea majorității ar putea fi chiar premierul în funcție, președintele PNL Ilie Bolojan. Linia roșie a UDMR: fără sprijin AUR Tanczos spune că UDMR ar fi dispus să intre într-un guvern minoritar, cu condiția ca acesta să nu fie susținut de AUR. Declarațiile au fost făcute joi seară, la Digi 24. [...]
USR respinge scenariul unui premier tehnocrat și leagă stabilitatea de o majoritate politică , în contextul discuțiilor de la Cotroceni despre ieșirea din criza guvernamentală, potrivit Mediafax . Diana Buzoianu , ministra Mediului din partea USR, a declarat la Antena 3 CNN că, la consultările cu președintele Nicușor Dan, nu s-a discutat varianta înlocuirii premierului Ilie Bolojan cu un tehnocrat, deși scenariul este vehiculat în spațiul public ca soluție de ultimă instanță. Ea a precizat că discuția delegației USR cu președintele a durat două ore și jumătate. „Ăsta este clar un scenariu care, în două ore și jumătate, nu a apărut nicăieri; și cred că rațiunea din spatele lipsei dezbaterii pe acest scenariu este inclusiv faptul că criza actuală este o criză politică – ori ea trebuie să-și găsească soluții în majorități politice – dacă ele mai există.” De ce contează: semnal despre „guvernarea de reforme” și costul politic al unei soluții tehnocrate Mesajul USR pune accent pe ideea că ieșirea din criză depinde de o formulă politică funcțională, nu de o soluție tehnocrată, pe care Buzoianu o consideră mult mai greu de operat în Parlament în termeni de adoptare a reformelor. Ea a susținut că, deși au existat divergențe și „discuții tehnice” în care USR nu a căzut de acord cu premierul, partidul a colaborat cu Ilie Bolojan și „au reușit să adopte o serie de reforme”. În același timp, a admis că multe proiecte depuse de USR nu au reușit „să devină realitate”. Relația cu Bolojan și exemplul invocat: restructurarea Romsilva Buzoianu a apreciat că Ilie Bolojan a reușit să colaboreze cu partidele care au susținut reforme, oferind ca exemplu restructurarea Romsilva. „Am avut un premier care a avut o oarecare susținere și din partea partidului propriu – ceea ce a contat – inclusiv din partea USR-ului. Adică a reușit să coalizeze, să zicem, niște partide care au susținut aceste măsuri.” În oglindă, ea a spus că unui premier tehnocrat „îi va fi de 100 de ori mai greu” să treacă reforme, reiterând că acest scenariu „nu a fost discutat nici măcar la Cotroceni”. Ce urmează, în logica USR: mai puțin calendar, mai mult conținut Întrebată despre scenariul în care Guvernul Bolojan ar rămâne în funcție până în septembrie, Buzoianu a indicat că miza nu este luna până la care rezistă executivul, ci ce reforme pot fi adoptate până atunci. [...]
Deși miniștrii PSD au plecat, partidul păstrează încă 70 de poziții-cheie în aparatul guvernamental , ceea ce menține o influență administrativă semnificativă și lasă deschisă o confruntare instituțională cu premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu, iar „aproape 90%” dintre ei sunt încă în funcții, conform datelor obținute de publicație. În Guvernul Bolojan, social-democrații au 49 de secretari de stat și subsecretari de stat în ministere (fără a include numirile din alte instituții unde există funcții cu rang de secretar de stat) și încă 21 de prefecți, ceea ce duce totalul la 70 de numiri la acest nivel. Cum arată balanța de putere în eșalonul doi În ministere, PSD are cei mai mulți secretari și subsecretari de stat, peste partenerii rămași în zona guvernamentală, potrivit acelorași date: PSD: 49 PNL: 23 USR: 17 UDMR: 12 Minorități Naționale: 1 (din două poziții alocate) Aceste poziții au fost negociate în iunie 2025, la formarea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități, între timp destrămată. Ce urmează: demisii condiționate de moțiunea de cenzură Conform surselor HotNews, secretarii de stat, subsecretarii de stat și prefecții PSD și-ar da demisia doar dacă partidul decide depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament. Vicepremierul PSD Marian Neacșu, demisionar între timp, a indicat aceeași logică, afirmând că demisiile ar veni „odată cu moţiunea de cenzură”. Planul descris de publicație include și demisia lui Sorin Grindeanu de la șefia Camerei Deputaților în momentul în care se ia decizia clară de depunere a moțiunii. Poate premierul să îi înlocuiască și care e miza operațională HotNews notează că Ilie Bolojan nu a mai vorbit public despre acest scenariu după demisia miniștrilor PSD, dar anterior a transmis, în interviuri, că înlocuirea ar fi „o decizie rațională” dacă oficiali ai Guvernului îl critică pe premier și nu demisionează. „În condițiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcție.” Din perspectivă operațională, menținerea eșalonului doi (secretari de stat, subsecretari și prefecți) înseamnă că PSD rămâne prezent în mecanismele de coordonare din ministere și în administrația din teritoriu, chiar dacă a ieșit din prim-planul executiv prin demisia miniștrilor. Schimb de acuzații între PSD și PNL În paralel, disputa s-a mutat și în spațiul politic: PSD a susținut, într-un comunicat, că premierul „nu mai are legitimitatea democratică” după demisiile miniștrilor, iar PNL, prin secretarul general Dan Motreanu, a cerut retragerea tuturor numiților PSD din funcții și a acuzat „duplicitate politică”. „Duplicitate politică, marca PSD: Bolojan este ilegitim pentru miniștrii PSD, care au demisionat, și legitim pentru secretarii de stat și prefecții PSD, care nu demisionează.” [...]
George Simion susține că PSD folosește o „criză guvernamentală” ca paravan pentru privatizări , acuzând că miza ar fi vânzarea unor companii strategice ale statului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice legate de poziționarea PSD față de guvernul condus de Ilie Bolojan. Liderul AUR a făcut afirmațiile joi, într-o întâlnire cu angajații Azomureș, combinatul de îngrășăminte chimice descris în material ca fiind „aflat în criză”. În acest context, Simion a legat disputa politică de o temă cu impact economic: controlul asupra unor active profitabile ale statului. Acuzația centrală: „criză” pentru a acoperi privatizări Simion a afirmat că PSD „simulează” o criză guvernamentală pentru a acoperi intenția de a privatiza companii strategice. El a indicat explicit Hidroelectrica și „alte companii profitabile” drept ținte ale unei eventuale vânzări. „Vor să vândă Hidroelectrica, alte companii profitabile, cheie pentru statul român, așa că au inventat o criză guvernamentală mincinoasă.” Moțiunea de cenzură, pusă sub semnul întrebării În aceeași intervenție, liderul AUR a susținut că PSD nu ar avea, în realitate, intenția să părăsească guvernarea și nici să inițieze o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. „Cap-coadă, nu există nicio intenție a PSD de a părăsi guvernarea și de a-l da jos pe Bolojan. Nu vor iniția nicio moțiune de cenzură (...) Nu există moțiune de cenzură pe care PSD s-o inițieze împotriva lui Bolojan și nici nu vor pleca din funcții.” Atac la președintele Nicușor Dan și anunț de reacție publică Simion l-a vizat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că se concentrează pe excluderea AUR din consultările politice, în loc să gestioneze „criza economică” și situația de la Azomureș. Totodată, a spus că va avea vineri „o reacție publică” pe acest subiect. „Singura lui concentrare este pe faptul că AUR nu trebuie să fie chemat la consultări (...) De el promit că mă ocup mâine, într-o reacție publică.” [...]
Instabilitatea guvernamentală, cu o „durată medie” de 8–10 luni, complică menținerea coalițiilor și afectează predictibilitatea deciziei publice , potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna , citate de Mediafax . Oficialul a spus că dificultatea nu este doar formarea unei majorități, ci mai ales păstrarea ei în timp, într-un context în care „statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni”. În intervenția la Digi24, Tánczos Barna a descris această situație drept „statistica clasică românească”, susținând că Parlamentul și partidele „nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”. „Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni” Excepții rare și rotația miniștrilor Vicepremierul, proaspăt numit ministru al MADR, a arătat că există și guverne care rezistă mai mult, însă le consideră excepții care nu schimbă tendința. El a dat ca exemplu situații în care guvernele au stat „un an și jumătate” și a menționat că a avut „un record absolut de 2 ani și jumătate” la Ministerul Mediului într-o guvernare precedentă, dar a adăugat că nu este „caracteristic” ca un ministru să rămână ani de zile în funcție. Contextul invocat: din 2004 încoace, fără mandate duse „cap-coadă” Tánczos Barna a susținut că instabilitatea nu este „un lucru bun” și că se repetă constant „din 2004 încoace”. Potrivit lui, ultimul guvern care și-a dus mandatul „cap-coadă” ar fi fost guvernul Năstase , iar „din 2005 încoace” niciun guvern nu ar fi reușit acest lucru. „Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru.” [...]
UDMR exclude orice participare sau susținere a unui guvern cu AUR , poziție care poate restrânge opțiunile de majoritate și negocierile pentru formarea unei coaliții în perioada următoare, potrivit news.ro . Vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) a declarat că formațiunea nu va avea miniștri într-un guvern din care face parte Alianța pentru Unirea Românilor și nici nu va susține un guvern care are „girul” AUR, descriind această poziție drept o „linie roșie” pentru UDMR. „Linia roşie este participarea sau chiar susţinerea unui guvern din partea AUR, adică acel guvern care va fi susţinut de AUR sau în care va intra AUR nu o să aibă, în niciun caz, miniştri UDMR, deci noi nu intrăm într-o astfel de coaliţie.” Ce semnal transmite UDMR pentru negocierile politice Mesajul lui Tanczos Barna fixează o condiție explicită pentru UDMR în eventuale discuții privind formarea sau susținerea unui guvern: orice formulă în care AUR intră la guvernare sau susține executivul exclude participarea UDMR. Vicepremierul a caracterizat momentul politic drept „complicat” și a spus că, în opinia sa, „probabil săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, anticipând o „dezescaladare”, pe care o consideră esențială pentru continuarea dialogului între forțele politice. [...]
