Știri
Știri din categoria Politică
Armistițiul cu Iranul a devenit un cost politic pentru Benjamin Netanyahu, pe fondul percepției că încetarea focului a fost „impusă” de SUA după 40 de zile de război fără atingerea obiectivelor anunțate, ceea ce alimentează dezamăgirea și neîncrederea inclusiv în propriul electorat, potrivit Agerpres, care citează un comentariu EFE.
Un sondaj difuzat de televiziunea israeliană Canal 12 după încetarea ostilităților indică o scădere a partidului Likud la 25 de mandate, cu două mai puțin față de un sondaj realizat de același post înaintea conflictului. Evoluția vine într-un context în care alegerile sunt prevăzute pentru toamna acestui an, iar sondajele nu arată o majoritate pentru coaliția lui Netanyahu.
Potrivit unui sondaj publicat de Institutul pentru Democrație din Israel (IDI), doar aproximativ un sfert dintre evreii israelieni au spus că au simțit ușurare după anunțul armistițiului. Tamar Hermann, directoarea Centrului Viterbi (asociat cu IDI), a descris pentru EFE o societate aflată într-o stare de „încărcătură emoțională”, cu o reconfigurare a disconfortului social dincolo de diviziunile ideologice tradiționale.
În același timp, un studiu al Universității Ebraice din Ierusalim, realizat odată cu anunțul încetării focului, indică o evaluare critică a campaniei: 10% dintre israelieni consideră că atacarea Iranului a fost un succes semnificativ, în timp ce 32% o califică drept un eșec.
Studiul mai arată și un nivel ridicat de neîncredere: peste 70% dintre israelieni spun că nu primesc informații complete și de încredere de la guvern despre război, iar aproape șase din zece cred că este probabil sau foarte probabil ca conflictul să revină în termen de un an.
Potrivit analistei citate, frustrarea se vede inclusiv în rândul unei părți a electoratului lui Netanyahu, care percepe că guvernul nu și-a atins obiectivele și că armistițiul a fost impus de SUA fără participarea Israelului. Acest lucru ar slăbi unul dintre principalele atuuri politice ale premierului: imaginea de lider credibil în materie de securitate.
Hermann apreciază însă că disconfortul nu implică automat o orientare spre stânga, ci posibile repoziționări în interiorul dreptei, către figuri precum Naftali Bennett (plasat de sondajul Canal 12 pe locul al doilea, cu 22 de locuri) sau Avigdor Lieberman.
În legătură cu ofensiva din Liban, aceeași expertă indică o reticență generalizată față de o posibilă încetare a focului cu Hezbollah și un consens larg că situația la graniță nu trebuie să revină la „scenariul anterior conflictului”. În viziunea ei, o soluție durabilă ar trebui să includă „un fel de înțelegere cu statul libanez”, ideal cu garanții internaționale.
În acest context, Agerpres notează că Libanul și Israelul au negociat marți, la Washington, față în față, pentru prima dată în peste trei decenii, discuții la care Hezbollah nu a participat și care ar urma să continue.
Pe fondul scepticismului în creștere, mai multe mijloace de informare israeliene nu au redifuzat un videoclip înregistrat cu Netanyahu după anunțul încetării focului, invocând faptul că nu era o intervenție în direct și nu includea întrebări, deși au relatat conținutul. Premierul a criticat decizia pe contul său de X, calificând-o drept „cenzură”.
„Adevărul va prevala”, a afirmat Netanyahu.
Recomandate
Postările publice ale lui Donald Trump au complicat negocierile SUA–Iran pentru un acord care ar fi putut încheia războiul de șapte săptămâni, iar optimismul de weekend s-a erodat rapid după reacția Teheranului, potrivit CNN . În timp ce intermediari pakistanezi îl informau pe Trump despre discuțiile cu oficiali iranieni la Teheran, președintele SUA a început să comenteze public negocierile – inclusiv pe rețele sociale – și să vorbească la telefon cu mai mulți reporteri. El a susținut că Iranul ar fi acceptat o serie de prevederi care, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile, nu erau încă finalizate. Trump a afirmat, între altele, că Teheranul ar fi acceptat să predea uraniul îmbogățit și a indicat un final iminent al războiului. Oficialii iranieni au respins public mai multe dintre aceste afirmații și au negat că s-ar pregăti o nouă rundă de discuții, ceea ce a redus șansele unui acord pe termen scurt. În paralel, unii oficiali americani au recunoscut, în privat, că intervențiile publice ale președintelui au fost dăunătoare, pe fondul sensibilității negocierilor și al neîncrederii profunde a Iranului față de SUA. „Iranienii nu au apreciat că POTUS negociază prin rețele sociale și face să pară că au aprobat chestiuni asupra cărora nu căzuseră încă de acord”, a spus o persoană familiarizată cu discuțiile, citată de CNN. Mizele și liniile roșii: uraniu, sancțiuni și Hormuz Trump a prezentat public, în declarații pentru mai multe publicații americane, o imagine maximalistă a concesiilor iraniene: suspendare „nelimitată” a programului nuclear, „au fost de acord cu totul” și transferul uraniului îmbogățit. În același timp, Casa Albă a reiterat că președintele a stabilit linii roșii, inclusiv înghețarea îmbogățirii uraniului și predarea stocului de material aproape de calitatea necesară pentru o armă. De cealaltă parte, Teheranul cere ridicarea sancțiunilor și insistă să își mențină controlul asupra Strâmtorii Hormuz – un punct critic pentru transportul global de petrol, cu efect direct asupra prețurilor la energie. CNN notează că administrația Trump ia în calcul și deblocarea a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) din active iraniene, în schimbul predării stocului de uraniu puternic îmbogățit. Negocieri „fluide” și un armistițiu sub presiune Armistițiul fragil a fost testat din nou duminică, când un distrugător american cu rachete ghidate a tras și a capturat o navă cargo iraniană care ar fi încercat să treacă de blocada navală americană din Golful Oman , episod care a amplificat tensiunile. În plus, chiar calendarul negocierilor a devenit neclar, pe fondul mesajelor contradictorii venite de la Trump despre rolul și deplasarea vicepreședintelui JD Vance. Potrivit sursei, negocierile sunt acum programate să înceapă miercuri dimineață la Islamabad, iar situația rămâne „fluidă”. Pe termen scurt, presiunea majoră vine din apropierea expirării armistițiului de două săptămâni. CNN arată că Trump a oferit versiuni diferite inclusiv despre momentul exact al termenului-limită și despre disponibilitatea de a prelungi încetarea focului, ceea ce adaugă incertitudine într-un proces deja fragil. [...]
În lipsa unei „moțiuni constructive”, ieșirea PSD de la guvernare poate prelungi incertitudinea politică , iar Executivul condus de Ilie Bolojan ar urma să rămână în funcție până când se conturează o nouă majoritate parlamentară, potrivit declarațiilor primarului Cluj-Napoca, Emil Boc, consemnate de Adevărul . Boc a spus marți, 21 aprilie, în Parlament, că actuala formulă de guvernare „nu este perfectă”, dar ar fi „cea mai bună soluție” în acest moment pentru a evita „derapaje” și dificultăți suplimentare. În acest context, el a susținut că Ilie Bolojan „trebuie să rămână în funcție până la formarea unei noi majorități parlamentare”. Ce se întâmplă procedural dacă PSD își retrage miniștrii Edilul a descris pașii constituționali pe care i-ar avea la dispoziție premierul dacă PSD părăsește guvernarea, invocând și un precedent din 2009: timp de 45 de zile, premierul poate desemna alți miniștri dintre membrii Guvernului pentru portofoliile rămase vacante; după cele 45 de zile, Guvernul trebuie să meargă în Parlament cu o nouă formulă, propunând înlocuitori „fie din PNL, fie tehnocrați”; dacă Parlamentul aprobă schimbarea compoziției politice, guvernarea continuă în noua formulă; dacă Parlamentul nu aprobă schimbarea, „acest guvern rămâne în continuare cu puteri depline”, potrivit lui Boc. Miza: schimbarea Guvernului fără alternativă politică Boc a insistat că demiterea unui Executiv trebuie dublată de capacitatea de a forma unul nou, altfel România riscă un blocaj politic. „Cine dă jos un guvern trebuie să aibă și posibilitatea să pună unul nou.” El a atras atenția că România nu are un mecanism similar celui din Germania, numit „moțiune constructivă de neîncredere” (adică demiterea guvernului este votată împreună cu desemnarea unei alternative). Boc a spus că a susținut introducerea acestui mecanism la revizuirea Constituției din 2003, dar că el nu există în prezent. Întrebat despre posibile negocieri pentru susținerea unui guvern minoritar, Boc a afirmat că nu are informații și că prioritatea ar fi „stabilitatea țării” și continuarea guvernării prin „mecanismele constituționale”. Context: votul PSD pentru ieșirea de la guvernare PSD a decis luni seară, 20 aprilie, ieșirea de la guvernare, după ce 97,7% dintre delegați au votat pentru retragerea miniștrilor din Guvernul condus de Ilie Bolojan (2,3% împotrivă), la o consultare internă la care au participat 4.949 de social-democrați. Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat că partidul își dorește o coaliție „pro-europeană” și că, dacă aceasta nu se poate forma, PSD va trece în opoziție. Tot el a spus că la consultările de la Palatul Cotroceni va merge cu mandatul primit din partid, iar următorul pas este retragerea miniștrilor PSD din Executiv. [...]
Regulamentul Camerei Deputaților face improbabilă revocarea lui Sorin Grindeanu , chiar dacă liderii PNL ar urma să-i ceară demisia din funcția de președinte al Camerei, potrivit Adevărul . Miza este una de arhitectură instituțională: PSD își poate păstra o poziție-cheie în stat chiar și în condițiile ruperii coaliției și ale unei crize politice prelungite. În ultimele ședințe interne, Grindeanu le-ar fi transmis liderilor de filiale că nu intenționează să demisioneze de la șefia Camerei Deputaților, susțin sursele politice citate. Funcția a revenit PSD în urma negocierilor pentru formarea guvernului Bolojan , în vara anului trecut, în timp ce PNL a obținut conducerea Senatului. De ce revocarea este „extrem de dificilă” Publicația indică faptul că Regulamentul Camerei Deputaților îngreunează semnificativ schimbarea președintelui Camerei. Articolul 26 prevede: „Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor” Aplicat în cazul de față, asta ar însemna că liderul grupului PSD din Cameră ar trebui să ceară revocarea propriului președinte, un demers considerat improbabil „în lipsa unei opoziții interne semnificative” față de Grindeanu. Liderul deputaților PSD este Ștefan Ovidiu Popa (PSD Vâlcea), aflat la al treilea mandat de parlamentar. Context: PSD a votat ieșirea de la guvernare PSD a decis luni seară, 20 aprilie, retragerea de la guvernare, după ce 97,7% dintre delegați au votat pentru ieșirea de la guvernare, la o consultare internă la care au participat 4.949 de membri. Grindeanu a spus că partidul nu va susține o majoritate parlamentară alături de formațiuni „anti-europene sau extremiste” și că, dacă nu se poate forma o coaliție pro-europeană, PSD va trece în opoziție. Totodată, liderul PSD a indicat că actuala coaliție ar putea continua „în aceeași formulă”, dar cu un alt prim-ministru; în acest scenariu, PSD ar urma să păstreze controlul asupra Camerei Deputaților, iar PNL pe cel al Senatului. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că pensia publică va ajunge doar o „asigurare de bază”, ceea ce mută presiunea pe economisirea privată și pe schemele ocupaționale, într-o reformă cu impact direct asupra pieței muncii și a industriei financiare, potrivit Focus . Merz (CDU) a afirmat, la recepția organizată cu ocazia a 75 de ani de la înființarea asociației băncilor din Germania, că „asigurarea legală de pensie” nu va mai fi suficientă pentru a menține pe termen lung nivelul de trai. În consecință, el a cerut „elemente finanțate prin capital” în pensiile ocupaționale și private, „într-o măsură mult mai mare” decât în prezent, când acestea funcționează în mare parte pe bază de voluntariat. Ce se schimbă în mesajul guvernului: pensia publică, reîncadrată ca minim de protecție Declarațiile indică o repoziționare explicită a rolului pensiei de stat: de la principal pilon de venit la bătrânețe, la un nivel minim („bază”), completat de economisire și investiții prin instrumente private și prin angajatori. În termeni practici, mesajul sugerează că viitoarea reformă va urmări să crească ponderea mecanismelor „capitalizate” (adică bazate pe acumulare de active), nu doar a celor finanțate din contribuțiile curente. Calendarul reformei și presiunea politică în coaliție În paralel, o comisie pentru pensii instituită de guvern lucrează la o reformă menită să pună sistemul „pe baze solide” pe termen lung, iar recomandările ar urma să fie prezentate în vară. Merz a legat tema pensiilor de un pachet mai larg de reforme pentru competitivitate, inclusiv reducerea costurilor energiei și schimbări vizate la impozitul pe venit și în asigurările de sănătate. El a susținut că actuala coaliție „negru-roșie ” a realizat unele lucruri în mai puțin de un an, dar „suntem departe de a fi suficient”. Cancelarul a anunțat și o discuție „serioasă” cu SPD, pe care o vede ca având o responsabilitate specială în deblocarea reformelor. Merz a spus că se așteaptă ca social-democrații să ridice „unele blocaje” apărute în ultimele săptămâni și luni. Context: energie, subvenții și costuri bugetare În același discurs, Merz a cerut implementarea strategiei pentru construirea de noi centrale pe gaze și a vorbit despre necesitatea unor corecții la sprijinul de stat pentru energia regenerabilă. El a precizat că susține extinderea energiei solare și eoliene, dar a criticat subvenționarea energiei produse, dar neutilizate, argumentând că bugetul federal nu își mai permite astfel de costuri. [...]
PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea premierului Ilie Bolojan , iar în lipsa unei soluții „scurte” după consultările de la Cotroceni partidul spune că trece în opoziție, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu, ridică miza negocierilor pentru o nouă majoritate și prelungește incertitudinea politică, într-un moment în care nu mai există o majoritate care să susțină Guvernul. Grindeanu a spus că social-democrații își doresc „să continue într-o coaliție pro-europeană”, dar fără Ilie Bolojan prim-ministru. În caz contrar, PSD va intra în opoziție. În același timp, liderul PSD a exclus două variante: susținerea unui guvern minoritar și formarea unei majorități cu partide „extremiste sau antieuropene”. Mandat intern: retragerea sprijinului pentru Bolojan Decizia PSD vine după un vot intern desfășurat luni seară, online, printr-o aplicație, la care au participat 5.000 de membri. Rezultatul: 97,7% au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru premier, iar 2,3% împotrivă. Grindeanu a afirmat că va respecta mandatul primit și că în zilele următoare conducerea partidului va acționa în acest sens. Ce urmează: consultări la Cotroceni și o „soluție” pentru majoritate Grindeanu a indicat că în zilele următoare ar urma consultări la Palatul Cotroceni , în contextul în care „nemaiexistând o majoritate” care să susțină Guvernul, trebuie să se contureze o soluție. Liderul PSD a susținut că situația s-ar putea rezolva rapid dacă se păstrează protocolul de guvernare, dar fără ca PSD să îl mai susțină pe Ilie Bolojan ca premier. „Ne dorim să continuăm într-o coaliţie pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci PSD trece în opoziţie. PSD nu susţine un guvern minoritar şi PSD nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”, a afirmat Sorin Grindeanu. Sursa materialului este News.ro, conform Stirile Pro TV. [...]
Miza PNRR și viitorul buget UE intră în prim-planul discuțiilor României la Bruxelles , după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , s-a întâlnit luni cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , potrivit Digi24 . Șefa diplomației a spus că România are nevoie „în continuare” de un Executiv cu „curaj și consecvență” pentru a respecta angajamentele față de cetățeni și pentru a duce la îndeplinire planurile de finanțare convenite cu partenerii europeni. În centrul discuțiilor s-a aflat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 (bugetul multianual al Uniunii Europene), unde România susține o poziție „ambițioasă” a Parlamentului European, astfel încât bugetul să poată sprijini transformarea economică a continentului, conform comunicatului MAE citat de Digi24. „De aceea, este nevoie de o echipă guvernamentală hotărâtă și perseverentă, care să îndeplinească promisiunile făcute și să atragă, inclusiv anul acesta, cele 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministra de Externe. Ce urmărește România în negocierile pentru bugetul UE Pe agenda întâlnirii au fost trecute și teme cu impact direct asupra economiei și companiilor, în special prin prisma pieței unice (spațiul economic comun al UE) și a regulilor aplicabile în interiorul ei. Discuțiile au vizat, între altele: prioritățile României pentru viitorul buget multianual; măsuri pentru creșterea competitivității și stimularea mediului de afaceri într-o piață unică „consolidată”; nevoia unei piețe unice „mai eficiente”, cu reguli simplificate și acces mai facil la oportunități pentru companii; menținerea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni ai viitorului buget, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor și creșterea competitivității. Context de securitate: riscuri pentru energie și lanțuri de aprovizionare În plan regional, cei doi oficiali au discutat și despre efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul unei eventuale blocări a Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice. În acest context, a fost menționată și expertiza României în gestionarea „coridoarelor de solidaritate”, ca element relevant pentru reziliența logistică la nivel european. Întâlnirea a inclus și referiri la atașamentul majorității românilor față de proiectul european, precum și la o viitoare vizită la București, de Ziua Europei, a președintei Parlamentului European. [...]
