Știri
Știri din categoria Politică
Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24.
În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței.
Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată.
În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică.
„Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.”
În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță.
„Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.”
Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”.
În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”.
Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”.
Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat.
Recomandate
România își revendică rolul de „punte” între UE și SUA într-un moment în care relația dintre cele două blocuri este tensionată, iar miza pentru București este să-și consolideze profilul strategic fără să iasă de pe linia europeană, potrivit Mediafax . Ministra de Externe, Oana Țoiu , susține că România „nu trebuie să aleagă” între Uniunea Europeană și Statele Unite și că poate funcționa ca „ancoră” a relației transatlantice. Țoiu a declarat la Euronews România că relația România–SUA este „într-un moment bun”, în timp ce relația UE–SUA traversează „un moment complicat”. În această logică, Bucureștiul ar fi „una dintre cele 4-5-6 țări” care sunt simultan „profund europene” și relevante pentru legătura transatlantică. De ce contează: poziționare strategică cu efecte în energie și securitate Mesajul ministrului este că România încearcă să transforme o fereastră diplomatică într-un avantaj practic, inclusiv în dosare economice și de securitate. Țoiu afirmă că relația cu Washingtonul se bazează pe „interese comune” și că România beneficiază de susținere în SUA, invocând întâlniri diplomatice și sprijin în Congres, inclusiv la nivelul Comisiei de Apărare și al Comisiei de Politică Externă, precum și la Departamentul de Stat și în zona Departamentului pentru Energie. Energia nucleară, exemplul folosit de ministru Ca argument pentru această poziționare „între” UE și SUA, Țoiu a indicat energia nucleară, domeniu în care spune că România a menținut o linie constantă în interiorul UE, în pofida divergențelor dintre statele membre. „România a stat încăpățânată corect pe linia asta. Și asta acum, de exemplu, ne poziționează într-un loc foarte bun și în relația cu Statele Unite ale Americii.” Ministra a mai spus că firme din SUA sunt implicate în proiectele de creștere a capacității de producție de la Cernavodă și a menționat implicarea Băncii Mondiale în finanțarea unor proiecte de energie nucleară. Tot în zona de inovație, Țoiu a indicat reactoarele modulare nucleare mici (SMR) – tehnologie de centrale mai compacte – pentru care România și SUA urmăresc dezvoltarea unor proiecte. Complementaritatea UE–NATO, linia de securitate Pe componenta de securitate, Țoiu a subliniat că România susține complementaritatea dintre inițiativele europene și NATO și a punctat importanța „umbrelei de securitate” a Alianței pentru București. În ansamblu, mesajul transmis este că România își propune să rămână aliniată politicilor UE, dar să capitalizeze relația bilaterală cu SUA în domenii unde cooperarea este deja avansată, în special energia nucleară și securitatea. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
Desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier intră, deocamdată, în așteptarea unui răspuns , după ce președintele Nicușor Dan a spus că europarlamentarul i-a cerut „un timp de gândire”, înainte ca decretul să fie publicat în Monitorul Oficial, potrivit Agerpres . Decizia a fost anunțată joi, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament. Șeful statului a precizat că îl consideră în continuare pe Mureșan „prima opțiune”. „Am vorbit cu domnul Mureșan și mi-a solicitat un timp de gândire. Domnul Mureșan rămâne prima opțiune pentru mine și aștept să îmi confirme sau să îmi infirme, înainte de a publica decretul în Monitorul Oficial.” Ce urmează procedural Din informațiile transmise, următorul pas depinde de răspunsul lui Siegfried Mureșan: președintele a indicat că publicarea decretului în Monitorul Oficial va avea loc doar după confirmarea sau infirmarea acceptării desemnării. Separat, într-o știre ulterioară a aceleiași agenții, europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că acceptă propunerea pentru funcția de premier, într-o postare pe Facebook. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
Președintele Nicușor Dan anunță la 17.00 direcția pentru desemnarea premierului , după consultări de aproape șase ore cu partidele, într-un moment în care opțiunile de guvernare sunt condiționate de linii roșii pe finanțe și de refuzul unor formațiuni pentru varianta tehnocrată, potrivit HotNews . Administrația Prezidențială a comunicat că șeful statului va susține o declarație de presă la Palatul Cotroceni la ora 17.00, transmisă „live pe sistemul unic și pe site-ul Administrației Prezidențiale”. Anunțul vine la finalul consultărilor cu partidele pentru desemnarea unui premier. Miza imediată este dacă președintele va putea contura o majoritate funcțională în jurul unei propuneri, în condițiile în care partidele au intrat la negocieri cu poziții încă rigide, iar discuțiile au scos la suprafață condiționări explicite legate de formula de guvernare și de controlul asupra finanțelor publice. Propunerile oficiale și numele discutate Pe masa președintelui sunt două propuneri oficiale, conform informațiilor din articol: Sorin Grindeanu (PSD); Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR). În discuțiile din partide și cu Nicușor Dan au mai fost vehiculate, pe o „listă scurtă”, încă două nume de posibili premieri: Alexandru Nazare; Luca Niculescu. Liniile roșii care complică formarea guvernului Negocierile au fost marcate de condiții care pot influența direct arhitectura viitorului executiv: PSD și AUR i-au transmis președintelui că nu votează un guvern tehnocrat; PNL a indicat că va discuta cu premierul desemnat dacă acesta va păstra controlul asupra finanțelor publice; USR a propus două guverne minoritare cu același premier. HotNews anunță că va transmite în format „Livetext” principalele declarații ale președintelui, care ar urma să indice pașii următori în procesul de desemnare a prim-ministrului. [...]
Președintele Nicușor Dan va face declarații la ora 17:00, la Cotroceni, într-un moment-cheie al consultărilor pentru desemnarea premierului , potrivit Agerpres , care citează Administrația Prezidențială. Declarațiile sunt programate pentru joi, la Palatul Cotroceni , după ce șeful statului a avut consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Din informațiile publicate de agenția de presă nu reiese agenda declarațiilor sau dacă președintele va anunța o decizie privind nominalizarea de premier; este confirmat doar momentul și locul apariției publice. [...]
