Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24.

În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței.

Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată.

Ce reproșează Diaconescu și ce cere mai departe

În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică.

„Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.”

În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță.

„Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.”

Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”.

Contextul de securitate invocat: presiune regională și negocieri complicate

În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”.

Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”.

Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat.