Știri
Știri din categoria Politică
Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24.
În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței.
Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată.
În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică.
„Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.”
În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță.
„Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.”
Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”.
În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”.
Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”.
Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat.
Recomandate
Traian Băsescu cere refacerea rapidă a coaliției PSD–PNL pentru a debloca formarea guvernului , susținând că, în actualul context geopolitic, România are nevoie „acum, în acest moment” de un Executiv, potrivit news.ro . Fostul președinte îl indică pe liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, pe fondul refuzului de a guverna din nou alături de PSD. Băsescu afirmă că Bolojan „va trebui să înțeleagă” că interesul țării este mai important decât „orgoliul și interesele lui” și să accepte o coaliție „măcar pentru câteva luni”, argumentând că PNL și PSD au guvernat împreună timp de circa 20 de ani. Miza: deblocarea guvernării într-o criză politică În intervenția de vineri seară la B1 TV , Băsescu a susținut că actuala criză este o „motivație” pentru ca cele două partide mari să se alieze din nou, de această dată „de nevoie”, pentru a gestiona o „criză politică majoră”. „România are nevoie rapid de un guvern, România are nevoie acum, în acest moment de Executiv.” Critica la adresa tandemului PSD–PNL și presiunea pe PNL Fostul șef al statului a spus că, după două decenii de guvernare comună, PSD și PNL ar trebui „să plătească ce au stricat”, respingând ideea ca „alții” să repare consecințele. „Au stat 20 de ani împreună, țara a fost adusă în situația în care este acum de ei, de tandemul PSD-PNL (...) Deci trebuie să plătească ce au stricat. Nu pot la nesfârșit ei să strice și să vină alții să repare.” Băsescu a adăugat că nu doar Bolojan, ci și alți lideri PNL „au fost tot timpul cu PSD-ul”, iar explicațiile privind refuzul unei noi alianțe ar putea veni „pe termen lung”, în funcție de momentul alegerilor. Ce poate (și ce nu poate) face președintele În același context, Băsescu a afirmat că președintele Nicușor Dan „nu are niciun mijloc să îl forțeze” pe președintele PNL să renunțe la decizia de a nu face alianță cu PSD, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea politică pe negocierile dintre partide pentru formarea unei majorități funcționale. [...]
UDMR propune un guvern majoritar „de tranziție” până la finalul anului, ca răspuns la presiunile de securitate și buget. Într-o declarație după o discuție cu liderul PSD, Kelemen Hunor susține, potrivit HotNews , că ar fi fost utilă „forțarea” formării rapide a unui „guvern de armistițiu” până la sfârșitul anului, invocând inclusiv atacurile zilnice cu drone, problemele din zona bugetară și vizitele evaluatorilor în țară. Kelemen Hunor spune că, deocamdată, „fiecare este închis în bula lui”, iar calendarul avansat de Sorin Grindeanu privind posibilitatea unui guvern după 15 august rămâne incert: „Asta nu știu”. În plan operațional imediat, liderul UDMR a indicat că discuția cu Grindeanu a vizat și agenda parlamentară: o sesiune extraordinară și proiecte care urmează să fie discutate, inclusiv trei inițiative pe agricultură ce ar urma să intre în comisii și apoi în plen. El a argumentat că susținerea unor zone din agricultură este importantă „dacă nu vrem să punem lacăt pe producția agricolă”. Scenariile de guvernare descrise de Kelemen Hunor Liderul UDMR a prezentat trei variante, insistând că „a patra variantă nu există”: Guvern de tranziție („de armistițiu”) până la finalul anului , cu participarea tuturor partidelor relevante: PSD, PNL, USR și UDMR. În această formulă, Hunor spune că „toată lumea trebuie să vină la masa guvernului”, iar PSD și PNL ar trebui să vină „împreună, nu separat”. Guvern minoritar în jurul lui Siegfried Mureșan , despre care afirmă însă că ar avea nevoie de voturile PSD pentru învestire, iar PSD „spune că nu votează un guvern din care nu face parte”. Guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu , pentru care, potrivit lui Hunor, „PNL-ul, deocamdată, spune că nu votează acest guvern”. Kelemen Hunor a mai spus că discuțiile continuă cu președintele și cu liderii celorlalte partide și că, în acest moment, el ar insista pe un guvern majoritar cel puțin până la sfârșitul anului , iar dacă acest lucru nu este posibil, „România trebuie să aibă un guvern”. Întrebat dacă îl vede „mai maleabil” pe Ilie Bolojan, liderul UDMR a evitat un răspuns direct, reluând ideea că, deocamdată, actorii politici rămân „închiși în bula” lor. [...]
PSD pune pe masă revizuirea Constituției ca soluție la blocajele de guvernare , pe fondul crizei politice legate de desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că „arhitectura statului” – de la Constituție la instituții – ar trebui „upgradată” după aproape 30 de ani, pentru a fi mai apropiată de „realitățile României din 2026”. Declarația a fost făcută la Parlament, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă șeful statului a respectat Constituția în criza declanșată de desemnarea premierului și dacă este nevoie de modificarea legii fundamentale. Liderul PSD a extins răspunsul dincolo de textul Constituției, argumentând că actualul cadru instituțional a fost conceput în anii ’90 și începutul anilor 2000, într-o logică de tranziție. Ce spune Grindeanu și de ce contează În forma prezentată de Grindeanu, miza nu este doar o ajustare punctuală, ci o discuție mai amplă despre funcționarea instituțiilor și despre felul în care sunt împărțite atribuțiile în stat, în contextul unor blocaje politice recurente. „După aproape 30 de ani, cred că această arhitectură trebuie să fie upgradată, trebuie să fie adusă mai aproape de realităţile României din 2026.” El a adăugat că, deși discuția este „mult mai largă”, dacă se vorbește strict despre Constituție, „da, e nevoie” de modificare. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, Grindeanu nu a indicat un calendar, o procedură sau articole concrete care ar urma să fie schimbate. În acest stadiu, poziția PSD rămâne la nivelul unui apel politic pentru deschiderea unei dezbateri privind revizuirea Constituției, în legătură cu criza de guvernare generată de desemnarea premierului. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă respectul pentru imn de o obligație de guvernare mai bună , susținând că simbolurile statului își păstrează valoarea doar dacă sunt confirmate de „faptele oamenilor” și de încrederea construită în societate, potrivit Agerpres . Într-un mesaj transmis miercuri, de Ziua Imnului Național , Bolojan a afirmat că „Deșteaptă-te, române!” este „un simbol al continuității statului român și al valorilor care ne unesc”, iar respectul pentru imn înseamnă și respect pentru cei care „au contribuit la libertatea, demnitatea și dezvoltarea acestei țări”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Mesajul politic: simbolurile cer rezultate, nu doar ceremonii Punctul central al intervenției este condiționarea simbolurilor de performanța instituțiilor și a societății: imnul și, implicit, statul sunt prezentate ca repere care trebuie susținute prin acțiuni și prin consolidarea încrederii publice. În aceeași notă, premierul interimar a spus că generația actuală are datoria de a lăsa generațiilor viitoare „o Românie mai puternică, mai bine administrată și mai unită”. Ce spune că urmează: „muncă, seriozitate și responsabilitate” Bolojan a indicat drept cale pentru atingerea acestor obiective „munca, seriozitatea și responsabilitatea”, încheind mesajul cu urarea „La mulți ani tuturor românilor!”. [...]
Doborârea dronelor rusești care au intrat în spațiul aerian al României trebuie tratată ca o „normalitate” de apărare, chiar dacă implică costuri , iar statul trebuie să rămână pregătit pentru provocări repetate, inclusiv în zona investițiilor energetice din Marea Neagră, spune liderul UDMR, Kelemen Hunor , potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, la Digi24, în contextul în care Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după încălcări repetate ale spațiului aerian. Oficialul rus a respins acuzațiile și a susținut că ar fi vorba despre „o propagandă”, iar MAE a anunțat, totodată, că un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă și obligat să părăsească România. Mesajul politic: reacție fermă, „dincolo de costuri” Kelemen Hunor afirmă că decizia Armatei Române de a doborî dronele era necesară și că o astfel de reacție ar fi trebuit adoptată încă de la primele incidente. El admite că există o discuție tehnică despre mijloacele folosite și despre cheltuieli, dar susține că esențial este semnalul de capacitate și voință. „În sfârșit au fost doborâte aceste drone, care au intrat trei. Trebuia încă de la primele intrări să avem această atitudine. (…) important este că România în acest moment a arătat că da, este în stare (…) de a doborî aceste drone. Dincolo de costuri.” De ce contează: presiune de securitate și pentru proiectele de gaze din Marea Neagră Liderul UDMR avertizează că astfel de incidente nu vor fi ultimele și le leagă de intensificarea tensiunilor în proximitatea Mării Negre și a Deltei Dunării, pe fondul evoluțiilor de pe front către Odesa și sud. În același timp, întrebat despre riscurile pentru exploatările de gaze din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, Kelemen Hunor spune că se așteaptă la o mobilizare a instituțiilor și la existența unui plan de securitate, subliniind interesul strategic al României pentru protejarea investiției. „Nu putem spune că nu suntem într-o zonă de risc, dar trebuie să ne pregătim și trebuie să fim pregătiți permanent pentru a apăra acea investiție și acea exploatare de gaze naturale din zona Mării Negre, unde avem un interes extrem.” „Dezinformare” și încercarea de a induce frică În evaluarea sa, Federația Rusă folosește astfel de episoade și reacții publice pentru a alimenta frica și dezbinarea și pentru a influența percepția societății față de apartenența României la NATO și UE. „Asta este atitudinea Federației Ruse. Dezinformare, încercarea de a aduce frica în societate, dezbinare în societate și de a schimba atitudinea societății față de apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană.” Kelemen Hunor mai spune că România trebuie să privească aceste încălcări ca pe o situație care impune o reacție „foarte fermă” ori de câte ori spațiul aerian este violat, anticipând că „provocări vor continua” pe flancul estic al NATO. [...]
PSD mizează pe instalarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline” până la 15 august, pe fondul unui blocaj pe care Sorin Grindeanu îl descrie drept și economic, cu risc de grevă generală , potrivit G4Media . Liderul PSD susține că soluția este formarea cât mai rapidă a unei majorități și exclude categoric o alianță cu AUR. Grindeanu a declarat la Antena 3 că România va avea „până în 15 august” un executiv cu atribuții depline și a invocat presiuni care depășesc zona politică, inclusiv în sănătate și „în întreaga economie”, într-un context în care vorbește despre amenințarea unei greve generale. „Trebuie să schimbăm stilul de a conduce țara. Ne ducem în gard. Soluția este să avem cât mai rapid un guvern.” Ce înseamnă termenul de 15 august pentru stabilitatea guvernării Mesajul central al șefului PSD este că actualul blocaj trebuie închis rapid, iar criza ar urma să fie „soluționată” după jumătatea lunii august, conform declarațiilor citate. În logica prezentată de Grindeanu, un guvern „cu puteri depline” ar reduce incertitudinea politică într-un moment pe care îl descrie ca fiind critic și pentru economie. Tot în acest context, liderul PSD a spus că a declanșat căderea Guvernului Bolojan, alături de voturile AUR, fiind nemulțumit de modul în care Ilie Bolojan conducea executivul. Linia roșie: fără alianță cu AUR și „nu ne este frică de anticipate” Întrebat despre o eventuală colaborare cu partidul condus de George Simion, Grindeanu a spus că „nu există această variantă” și a pus sub semnul întrebării credibilitatea liderilor AUR, invocând lipsa lor de reacție la incidentele legate de drone rusești ajunse pe teritoriul României. „George Simion și Dan Dungaciu nu au spus nimic despre dronele rusești de pe teritoriul României. Au o problemă.” Grindeanu a mai afirmat că PSD poate construi majoritatea „și fără acești oameni” și a adăugat că partidul nu se teme de un scenariu al alegerilor anticipate. Atac la USR și opoziție: miza economică din discurs În același discurs, Grindeanu a atacat și restul opoziției, folosind eticheta „pesta haștagistă” la adresa USR, pe care îl acuză că „timp de trei luni” s-a concentrat pe atacuri la PSD, fără soluții cu efect în viața de zi cu zi. „Asta nu a ieftinit motorina, nu a scăzut facturile.” Dincolo de retorică, referințele la prețuri și facturi sunt folosite ca argument politic pentru urgența formării guvernului și pentru justificarea schimbării executivului, în condițiile în care Grindeanu descrie o presiune economică în creștere și un risc social asociat (grevă generală), fără a oferi însă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau componența majorității. [...]
