Știri
Știri din categoria Externe
Cererea liderului Hezbollah de a bloca discuțiile de la Washington ridică riscul ca efortul de încetare a focului să fie compromis înainte să înceapă, într-un moment în care Israelul își intensifică loviturile în sudul Libanului, potrivit Agerpres.
Liderul mișcării șiite libaneze Hezbollah, Naim Qassem, i-a cerut guvernului de la Beirut să anuleze întâlnirea programată a doua zi, la Washington, cu reprezentanții Israelului. Într-un discurs televizat, Qassem a respins ideea negocierilor cu Israelul, pe care le-a descris drept „o supunere și o capitulare”, și a spus că Hezbollah va rămâne „pe front până la ultima noastră suflare”.
Întâlnirea de la Washington ar urma să aibă loc marți între ambasadorii Libanului și Israelului în SUA, sub egida administrației americane, cu tema unei încetări a focului între armata israeliană și Hezbollah. Șeful diplomației libaneze anunțase anterior că Beirutul intenționează să folosească discuțiile pentru a face presiuni în direcția unui armistițiu.
În paralel, armata israeliană a anunțat că, în ultimele 24 de ore, a lovit aproximativ 150 de ținte ale Hezbollah în „numeroase zone” din sudul Libanului și a susținut că a dezmembrat „celule teroriste” care ar fi încercat să atace soldați israelieni.
Pe fondul escaladării, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) s-a declarat îngrijorat de atacurile asupra personalului medical în Liban. Potrivit ICRC, sediul Crucii Roșii libaneze din districtul Tyr a fost lovit, iar Crucea Roșie libaneză a anunțat că un voluntar, Hassan Badawi, a murit din cauza rănilor după o lovitură israeliană cu dronă asupra districtului Bint Jbeil, în sudul Libanului.
Recomandate
Netanyahu ridică miza confruntării cu Iranul , susținând că Israelul, cu sprijinul SUA, i-a aplicat „cea mai grea lovitură din istoria sa”, într-un mesaj cu încărcătură strategică transmis în plină Zi a Comemorării Holocaustului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni seară, în timpul ceremoniei oficiale de la Yad Vashem , la Ierusalim, unde premierul israelian a legat explicit acțiunile Israelului de ceea ce a numit pericolul programului nuclear iranian. „Am dat regimului terorist iranian cea mai grea lovitură din istoria sa”, a spus Netanyahu. Mesajul: programul nuclear, tratat ca amenințare existențială Netanyahu a avertizat asupra riscurilor asociate programului nuclear al Iranului și a făcut o paralelă între instalațiile nucleare iraniene și lagărele naziste, invocând nume precum Natanz, Fordo și Isfahan. „Dacă nu am fi acţionat, nume precum Natanz, Fordo, Isfahan (...) ar fi putut rămâne pentru totdeauna asociate cu infamia, precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek şi Sobibor”, a afirmat premierul israelian. Context: comemorare națională, tensiuni regionale și operațiuni în Liban Israelul marchează Ziua Comemorării Holocaustului de luni seară până marți, în memoria celor șase milioane de evrei uciși de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comemorările au loc anual în aprilie sau mai, conform calendarului ebraic. Potrivit aceleiași surse, declarațiile vin pe fondul unui context regional tensionat, la peste o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, Israelul continuă operațiunile militare împotriva mișcării islamiste Hezbollah , aliată a Teheranului, pe teritoriul Libanului. [...]
Israelul își consolidează relația cu Argentina prin acordarea celei mai înalte distincții civile a președintelui Isaac Herzog omologului său argentinian, Javier Milei, într-un gest cu miză diplomatică și de securitate, potrivit The Jerusalem Post . Medalia de Onoare Prezidențială urmează să fie înmânată în timpul viitoarei vizite a lui Milei în Israel, a anunțat luni Biroul Președintelui. Distincția este acordată persoanelor care au adus „o contribuție excepțională” Israelului sau umanității, prin talent, serviciu sau alte mijloace, conform explicațiilor din comunicatul citat. În cazul lui Milei, motivarea oficială invocă „angajamentul consecvent și vocal” față de Israel de la preluarea mandatului în 2023, inclusiv sprijinul exprimat pe scena internațională și apropierea de familiile ostaticilor din Gaza. Ce semnal transmite Israelul prin această distincție Biroul Președintelui leagă explicit premierea de orientarea politică externă a administrației Milei, descrisă drept una care a poziționat Argentina ca „aliat-cheie” al Israelului, inclusiv prin „măsuri diplomatice și de securitate” și prin decizia de a reloca ambasada Argentinei la Ierusalim. În plan practic, în timpul vizitei, Milei ar urma să inaugureze Ambasada Argentinei la Ierusalim și să aprindă o torță la ceremonia de stat de Ziua Independenței, potrivit aceleiași surse. Context: apropierea accelerată după 7 octombrie În declarațiile citate, Herzog amintește că Milei a ales, la începutul lui 2024, să facă prima sa vizită de stat în Israel „în timp ce un război era încă în desfășurare”, la câteva luni după atacul din 7 octombrie. Președintele israelian a descris gestul drept unul de „prietenie curajoasă” și „parteneriat autentic” într-un moment dificil pentru societatea israeliană. „Într-un moment în care (...) întoarcerea spatelui Israelului a devenit mai răspândită ca niciodată, președintele Milei reprezintă un leadership îndrăzneț și urmează o politică clară și neechivocă de a sta alături de Statul Israel”, a spus Herzog. Ce urmează Medalia va fi acordată în timpul vizitei lui Milei în Israel, iar agenda menționată de Biroul Președintelui include participarea la ceremonia de Ziua Independenței și inaugurarea ambasadei Argentinei la Ierusalim. Materialul nu precizează data exactă a vizitei. [...]
Înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán îi reduce Rusiei spațiul de manevră în relația cu UE , iar Moscova încearcă să limiteze impactul politic al pierderii celui mai util aliat european, potrivit Le Figaro . Reacția oficială a Kremlinului a fost una reținută. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că „ungurii au făcut alegerea”, că Rusia „respectă această alegere” și că speră să continue „contacte pragmatice” cu noii lideri de la Budapesta. Dincolo de mesajul public, articolul notează că Orbán nu era un interlocutor marginal pentru Putin. Cei doi s-au întâlnit de cel puțin 16 ori în timpul mandatelor premierului ungar, iar Orbán a fost la Moscova și la începutul lunii precedente. Întâlnirile au fost prezentate ca fiind calde, iar liderul ungar – singur pe această linie în UE, alături de omologul său slovac – a susținut în mod repetat poziții favorabile Rusiei. De ce contează: un canal politic spre UE se îngustează Pentru Rusia, pierderea unui aliat european cu influență în interiorul Uniunii Europene înseamnă o marjă mai mică de negociere și de blocaj în raport cu Bruxelles-ul, în condițiile în care Budapesta a fost, în ultimii ani, una dintre vocile care au ieșit din consensul european pe dosarele legate de Moscova. Le Figaro precizează că analiza completă este limitată de faptul că articolul este disponibil doar parțial (conținut rezervat abonaților), astfel că nu sunt vizibile toate argumentele și detaliile din materialul integral. [...]
Discuțiile SUA–Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, dar canalele de negociere rămân deschise , într-un moment în care miza economică – în special reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra prețurilor la energie – apasă atât asupra economiei globale, cât și asupra calculelor politice din SUA, potrivit Reuters . Întâlnirea de weekend, mediată de Pakistan la hotelul Serena din Islamabad, a fost primul contact direct dintre oficiali americani și iranieni în peste un deceniu și cel mai înalt nivel de angajament de la Revoluția Islamică din 1979. Conform a 11 surse familiarizate cu negocierile, discuțiile – descrise ca tensionate și prelungite pe parcursul a peste 20 de ore – nu au produs un „breakthrough”, însă „dialogul este încă viu”. De ce contează: Hormuz și energia, în centrul presiunii economice Printre temele majore s-a aflat Strâmtoarea Hormuz, rută cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, pe care Iranul a blocat-o „efectiv”, în timp ce SUA au spus că vor să o redeschidă. Reuters notează că strangularea livrărilor de energie de către Teheran afectează economia globală și alimentează inflația, într-un context sensibil politic pentru Washington, cu alegeri la jumătatea mandatului apropiindu-se. Pe fundal, armistițiul anunțat săptămâna trecută – intermediat de Pakistan – a oprit un război de șase săptămâni care a ucis mii de oameni și a perturbat aprovizionarea energetică mondială, potrivit aceleiași surse. Unde s-au blocat negocierile Sursele citate de Reuters indică faptul că părțile au fost, la un moment dat, aproape de un cadru de înțelegere, dar discuțiile s-au împotmolit în special în trei puncte: programul nuclear al Iranului; Strâmtoarea Hormuz; nivelul activelor înghețate la care Teheranul vrea acces. Un participant a spus că părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord și erau „80% acolo”, înainte de a lovi decizii care nu puteau fi tranșate pe loc. Pozițiile: „linie roșie” la Washington, garanții și sancțiuni la Teheran Casa Albă a reiterat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt, a transmis: „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a rămas la această linie roșie și la multe altele. Angajamentul continuă către un acord.” Un oficial de la Casa Albă a descris obiectivele SUA ca incluzând oprirea îmbogățirii uraniului, demontarea principalelor facilități de îmbogățire, predarea uraniului puternic îmbogățit, acceptarea unui cadru de securitate care să includă aliați regionali, oprirea finanțării „proxi”-urilor regionale și redeschiderea completă a Hormuz fără taxe. De cealaltă parte, surse iraniene au spus că Teheranul a cerut, între altele, un armistițiu permanent garantat, asigurări că nu vor exista lovituri viitoare, ridicarea sancțiunilor (primare și secundare), deblocarea activelor, recunoașterea dreptului la îmbogățire și menținerea controlului asupra Hormuz. În timpul discuțiilor despre garanții și relaxarea sancțiunilor, două surse iraniene au relatat că ministrul de externe Abbas Araqchi a ridicat problema încrederii, invocând un episod anterior de la Geneva: „Cum putem avea încredere în voi când, la ultima întâlnire de la Geneva, ați spus că SUA nu vor ataca în timp ce diplomația era în desfășurare?” Ce urmează: mesaje transmise prin Pakistan, fără calendar public Deși întâlnirea s-a încheiat abrupt, un diplomat din Orientul Mijlociu a spus că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea vicepreședintelui JD Vance, iar o sursă implicată a indicat că Pakistanul încă transmite mesaje între Teheran și Washington. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat luni că efortul de a rezolva problemele „este încă în plină desfășurare”. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să facă un acord”, însă Reuters precizează că nu a putut verifica imediat această afirmație. Vance, la rândul său, a sugerat că pot urma alte schimburi, spunând că SUA pleacă de la Islamabad cu o propunere pe care a numit-o „finală și cea mai bună ofertă”. [...]
Barentsburg funcționează ca un avanpost rusesc în Svalbard, testând limitele Tratatului care interzice militarizarea arhipelagului , într-un context în care Moscova își extinde prezența în Arctica, potrivit Digi24 . Așezarea minieră, controlată de compania de stat rusă Trust Arktikugol , rămâne activă chiar dacă exploatarea cărbunelui „nu mai este rentabilă”, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile cu autoritățile norvegiene. Miza: un teritoriu norvegian cu reguli speciale, folosit ca punct de presiune Barentsburg se află în arhipelagul norvegian Svalbard, în Cercul Arctic, iar regimul juridic al zonei este stabilit prin Tratatul de la Svalbard (1920), care „poate interzice înființarea de baze militare”. În practică, notează materialul citând o analiză din The Times, puțini dintre cei din zonă se îndoiesc că arhipelagul a devenit un spațiu de confruntare geopolitică. Un cercetător de la Institutul Clingendael , Bart van der Wal, spune că Rusia „contestă din ce în ce mai mult autoritatea norvegiană” și împinge limitele a ceea ce este permis legal pe insule, inclusiv prin gesturi simbolice și acțiuni care alimentează percepția de militarizare. Semnale de escaladare și presiune: parade, simboluri și „testarea” tratatului În ultimii ani, potrivit aceluiași cercetător, au existat episoade care au amplificat tensiunile, între care: aducerea în așezare, în septembrie, a unui vehicul care „arăta ca o mașină de poliție rusă”; parade de Ziua Victoriei (mai 2023, 2024 și 2025) care au inclus simboluri paramilitare; elicoptere care au zburat la joasă altitudine. În paralel, turismul a fost afectat: Visit Svalbard a scos Barentsburg de pe traseul turistic, invocând legăturile Arktikugol cu Kremlinul, cu Vladimir Putin și contextul războiului din Ucraina. Logistica și accesul: rute directe care ocolesc viza norvegiană Materialul descrie și o dimensiune operațională cu implicații de reglementare: Kremlinul ar facilita accesul rușilor în zonă prin rute maritime directe. Luna trecută, nava de pasageri „Professor Molchanov” a acostat în Barentsburg după o călătorie pe Marea Barents din Murmansk, iar pentru acest an sunt programate zece astfel de călătorii. Prin navigarea directă din Murmansk, pasagerii nu au fost nevoiți să tranziteze prin Oslo sau Tromso, evitând astfel necesitatea obținerii unei vize norvegiene, potrivit relatărilor rusești citate în articol. O comunitate dependentă de Rusia, cu penurii și reguli „arhaice” Dincolo de geopolitică, articolul descrie condiții de trai dificile: penurie de alimente, combustibil și chiar hârtie igienică. O muziciană sud-africană care lucrează ca promotor turistic pentru Arktikugol, Martinique du Toit, spune că administrarea orașului este „arhaică” și că, fără un loc de muncă la companie, este „aproape imposibil” să te descurci, inclusiv din cauza dependenței de un cont bancar rusesc pentru procesarea plăților. Ea afirmă și că penuriile din magazinul alimentar au început în 2024, în timp ce o reprezentantă oficială a Arktikugol, Darya Slyunyaeva, susține că turiștii încă ajung în Barentsburg și că a observat o schimbare față de iarna 2024. De ce contează Cazul Barentsburg indică felul în care Rusia poate folosi un regim juridic special, într-un teritoriu aflat sub suveranitate norvegiană, pentru a-și menține o prezență persistentă în Arctica și pentru a împinge, gradual, limitele impuse de tratate. În același timp, izolarea turistică și dependența logistică descrise în material arată costurile practice ale acestei tensiuni pentru comunitatea locală și pentru administrarea norvegiană a arhipelagului. [...]
Noul lider maghiar Peter Magyar leagă politica energetică de securitate și competitivitate , susținând că Ungaria va continua să caute soluții de import – inclusiv din Rusia – dar promite diversificarea surselor, potrivit Digi24 . În prima sa conferință de presă după câștigarea alegerilor, Magyar a spus că „Ungaria nu poate schimba geografia” și că Rusia „va fi acolo”, motiv pentru care Budapesta trebuie să găsească o soluție pentru aprovizionarea cu energie. În același timp, el a indicat că va încerca să diversifice sursele și a argumentat că Ungaria vrea să cumpere petrol „la prețuri mici, în condiții de siguranță”. Vulnerabilități pe lanțul de aprovizionare: Drujba și riscuri externe Magyar a invocat explicit conducta Drujba și „ceea ce s-a întâmplat acolo” ca element care arată că aprovizionarea energetică a Ungariei poate fi amenințată. În aceeași logică, a menționat și evoluțiile din Teheran, în Iran, ca risc pentru securitatea energetică, concluzionând că Ungaria va trebui „să se diversifice”. Sancțiunile și costul materiilor prime: miza competitivității Într-o observație citată de The Guardian , liderul Tisza și-a exprimat speranța că războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia curând, iar apoi Europa „va ridica sancțiunile”, argumentând că nu este în interesul Europei să cumpere materii prime la prețuri mai mari, pentru că acest lucru „ne distruge competitivitatea”. El a spus că înțelege „problemele morale sau principiile”, dar a avertizat asupra riscului de a „ne trage singuri un glonț în picior”. Rusia, „risc de securitate”, dar cu nuanțe Întrebat despre Rusia, Magyar a descris Moscova drept „un risc de securitate” pentru Europa, făcând distincție între conducerea rusă și populația rusă. El a mai spus că Europa, atât ca ansamblu, cât și prin statele membre, „trebuie să se pregătească” și să fie gata să se apere. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar sau măsuri concrete de diversificare, dincolo de poziționarea politică exprimată în conferința de presă. [...]
