Știri
Știri din categoria Politică
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului, cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax. Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026, face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice.
Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație.
În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat.
Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei).
PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei).
USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027.
Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public.
Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp.
RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026.
Recomandate
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
USR își votează la Timișoara componența Consiliului Național, miza fiind majoritatea care poate valida deciziile interne , nu poziția de președinte a lui Dominic Fritz , potrivit Digi24 . Congresul are loc sâmbătă, iar partidul își alege cei 24 de membri ai forului colectiv de conducere, considerat esențial pentru susținerea necesară luării deciziilor în USR. Dominic Fritz a fost ales președinte în vara lui 2025, pentru un mandat de patru ani, iar competiția pentru Consiliul Național „nu amenință” poziția sa de lider, notează publicația. În schimb, controlul majorității în acest for este relevant pentru echilibrul de putere din partid și pentru direcția deciziilor pe care USR le va putea adopta. Cine candidează și cum arată competiția La congres sunt anunțate trei liste, fiecare cu echipe de câte 29 de membri, plus patru candidați independenți. Potrivit surselor din partid citate de Digi24, una dintre echipe ar urma să îi includă pe Diana Buzoianu, Irineu Darău, Oana Țoiu și Vlad Voiculescu, fiind indicată ca una dintre listele cu șanse mari să fie aleasă. O a doua echipă, descrisă ca având susținere puternică, îi include pe Radu Miruță, Dan Barna, Ionuț Moșteanu, Radu Mihaiu, Stelian Ion și Violeta Alexandru. A treia echipă ar urma să îi includă, între alții, pe Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu și Clotilde Armand, conform acelorași surse. Calendarul votului și al anunțării rezultatelor Discursurile în congres sunt programate să înceapă sâmbătă de la ora 11:00, urmate de prezentarea echipelor și votul propriu-zis. Primele rezultate parțiale ar putea fi disponibile începând cu ora 18:30. Duminică, de la ora 11:00, este programată prima conferință de presă cu noul for de conducere. [...]
Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu , cere o schimbare de conducere și o reconstrucție „de jos în sus” a partidului , pe fondul tensiunilor dintre centru și filiale, înaintea Congresului de sâmbătă în care se alege noul Birou Național, potrivit HotNews . Viziteu, care candidează pentru forul de conducere al USR, susține că partidul trebuie „reconstruit de jos în sus”, prin filiale mai puternice și printr-o mobilizare a membrilor care să nu se limiteze la perioadele de campanie electorală. În același timp, el reclamă o distanță prea mare între conducerea centrală și organizațiile din teritoriu și spune că este nevoie de „o schimbare a modului de conducere”. Miza Congresului: controlul Biroului Național, nu alegerea președintelui Congresul USR de sâmbătă are ca obiectiv alegerea noului Birou Național – structura de vârf a partidului – fără ca pe agendă să fie și alegerea președintelui. În joc sunt 24 de locuri în conducere, iar trei echipe încearcă să obțină cât mai multe mandate pentru a putea forma o majoritate. În acest context, poziționarea lui Viziteu introduce explicit tema schimbării direcției și a raportului dintre centru și teritoriu, cu implicații directe asupra felului în care va funcționa partidul după Congres: câtă autonomie vor avea filialele și cât de mult va fi recalibrat modelul de conducere. [...]
Guvernul a schimbat 44 de prefecți și subprefecți, resetând conducerea locală a administrației după învestirea noului Executiv, potrivit Știrile Pro TV . Măsura are impact operațional direct: prefectul și subprefectul sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu și coordonează, între altele, aplicarea deciziilor centrale la nivel județean. Deciziile vin după instalarea guvernului format „în jurul PSD”, în contextul în care mai mulți prefecți și subprefecți susținuți anterior de PNL și USR și-au anunțat demisiile în ultimele săptămâni, după ce cele două partide au decis că nu vor intra la guvernare, potrivit News.ro. Într-un comunicat, Guvernul a transmis că a aprobat hotărâri de eliberare din funcție și numire pentru mai mulți prefecți și subprefecți, precizând că persoanele numite „îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Codul administrativ”. Ce s-a decis: eliberări și numiri la nivel de județe Lista publicată de Executiv include: eliberări din funcția de prefect (inclusiv prefectul municipiului București); eliberări din funcția de subprefect în mai multe județe; numiri în funcția de prefect în județe precum Alba, Arad, Bacău, Bihor, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Timiș și altele; numiri în funcția de subprefect , inclusiv în județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Prahova, Satu Mare și în municipiul București. De ce contează: efect imediat asupra coordonării administrației în teritoriu Schimbarea simultană a zeci de prefecți și subprefecți înseamnă o reconfigurare rapidă a conducerii administrative la nivel local, într-un moment în care relația dintre centru și teritoriu depinde de aceste funcții. Prefecții și subprefecții sunt piese-cheie în implementarea deciziilor guvernamentale la nivel județean. Guvernul Luca Niculescu a fost învestit și cu voturile PNL și UDMR, însă cele două partide au anunțat că nu intră la guvernare, conform informațiilor din material. [...]
UDMR condiționează comasarea localităților mici de referendumuri locale , avertizând că o reformă administrativ-teritorială făcută „fără cap” riscă să blocheze funcționarea serviciilor publice, potrivit G4Media . Mesajul liderului UDMR, Kelemen Hunor , vine în contextul în care PSD a readus în discuție comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, un subiect sensibil mai ales în comunitățile maghiare din Ardeal. Într-o emisiune la B1 TV, Kelemen Hunor a spus că nu este de acord cu varianta de pornire a reformei prezentată de PSD și a insistat că o astfel de decizie nu poate fi asumată fără consultarea directă a comunităților vizate. „Referendumul nu poate să fie scos din ecuație. Dacă vrei o reformă bună trebuie să ai și curajul respectiv.” Ce problemă ridică UDMR: riscul unei reorganizări făcute în grabă Liderul UDMR a criticat modul în care sunt abordate reformele în România și a avertizat că o comasare impusă sau prost pregătită poate genera disfuncționalități, inclusiv în organizarea serviciilor publice. „Dacă faci fără cap te trezești că nu e bine. Cum vor funcționa serviciile, cum împărțim școlile?” Kelemen Hunor a invocat și exemple comparative: a spus că reorganizarea din 1968 a fost „artificială”, iar în Danemarca o comasare voluntară a durat 30 de ani. Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării În același context, G4Media reamintește declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, care a precizat că proiectul privind comasarea localităților cu până la 1.500 de locuitori ar urma să fie implementat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară , cu posibilitatea ca localitățile să opteze pentru această soluție; etapa a doua : comasare „asumată” de Guvern. Kelemen Hunor a mai spus că susține începerea reformei, dar contestă ideea că ea ar putea fi finalizată într-un singur an, indicând că o reorganizare administrativă are nevoie de timp și asumare politică. [...]
