Știri
Știri din categoria Politică
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului, cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax. Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026, face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice.
Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație.
În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat.
Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei).
PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei).
USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027.
Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public.
Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp.
RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026.
Recomandate
PSD condiționează votul pentru Guvernul Tomac de sprijinul PNL și USR , pentru a evita să rămână singurul partid care îl validează în Parlament, potrivit Digi24 , care citează surse din conducerea formațiunii. Miza este una de aritmetică parlamentară și de cost politic: PSD nu vrea să fie perceput drept „plasa de siguranță” a unui cabinet fără susținere explicită din partea celorlalte partide mari. Conform acelorași surse, conducerea PSD analizează două scenarii dacă PNL și USR nu dau semnale că vor susține Cabinetul propus de Eugen Tomac : fie partidul nu votează viitorul guvern, fie se merge pe „vot la liber”, astfel încât fiecare parlamentar să decidă individual. În ambele variante, obiectivul declarat este să nu existe imaginea unui sprijin total din partea PSD în lipsa unei susțineri similare din partea fostelor partide din coaliția de guvernare. Ce înseamnă pentru calendarul de învestire În paralel, „calculele politice” ar înclina, potrivit surselor citate, spre scenariul unei noi nominalizări pentru funcția de premier. Publicația amintește că, în cazul unui eșec al lui Eugen Tomac la votul din Parlament, președintele ar lua în calcul să vină tot cu un nume din afara partidelor, cu profil tehnocrat, fiind menționați Radu Burnete (consilier prezidențial) și ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Totodată, ideea unui „guvern tehnic” nu ar mai fi menținută la a doua nominalizare, când calculele s-ar face pentru miniștri numiți politic, iar șeful statului ar urmări un consens din partea PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit informațiilor Digi24. Presiunea anticipatelor și „Planul B” Un element care poate schimba comportamentul de vot este riscul alegerilor anticipate : fiind a doua propunere de prim-ministru, această perspectivă ar putea împinge parlamentarii să voteze cu majoritate un cabinet. Rămâne însă o condiție majoră, potrivit sursei: dacă USR și PNL își mențin deciziile privind ruperea definitivă de PSD. Pe partea procedurală, Eugen Tomac ar urma să trimită în această seară lista miniștrilor și programul de guvernare către partidele politice. Până vineri, premierul desemnat ar urma să trimită către Parlament componența viitorului guvern, iar săptămâna viitoare să se prezinte în fața aleșilor pentru votul de încredere. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
UDMR cere accelerarea negocierilor pentru un guvern politic până la final de iunie , pe fondul riscului de prelungire a interimatului și al incertitudinii privind o majoritate parlamentară, potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor spune că preferă o formulă bazată pe partidele din fosta coaliție și insistă pe asumare politică și transparență, inclusiv printr-un acord scris. Liderul UDMR a declarat la TVR Info că „până la sfârșitul lunii iunie ar trebui să avem un guvern politic”, argumentând că partidele care au cerut votul cetățenilor și-au asumat implicit intrarea la guvernare. În viziunea sa, o soluție ar putea fi găsită dacă există disponibilitate de negociere între PNL, USR, UDMR și PSD, chiar dacă ar fi nevoie de mai multe încercări. De ce insistă Kelemen pe „guvern politic” și pe un acord scris Kelemen Hunor susține că guvernarea este „un act politic” și că un executiv fără oameni politici ar fi dificil de operat, inclusiv din perspectiva numirilor de secretari de stat. În același timp, el pune accent pe nevoia unui acord politic care să facă publice obiectivele și să ofere o bază de susținere parlamentară. „Trebuie și un acord politic (...), măcar să știe lumea, să știe cetățenii, că există un acord politic, există o agendă care înseamnă legea aia, proiectul acela, bugetul, deficitul.” Varianta unui guvern minoritar, condiționată de susținere parlamentară Întrebat despre posibilitatea unui guvern minoritar, liderul UDMR a spus că aceasta ar putea funcționa doar dacă există „totuși o susținere parlamentară” pentru un set de puncte asumate, care să permită guvernării să meargă „până la primăvara anului viitor”. Șansele guvernului propus de Eugen Tomac și scenariul reluării consultărilor Kelemen Hunor a evitat să facă o evaluare fermă privind formarea guvernului Eugen Tomac, dar a afirmat că, din discuțiile și declarațiile pe care le-a urmărit, nu i s-a părut că șansele „au crescut” în ziua respectivă. Dacă guvernul propus ar fi respins în Parlament, el a spus că ar trebui reluate rapid consultările cu președintele, pentru a nu se pierde timp, iar partidele să vină pregătite cu o propunere de prim-ministru. Kelemen a adăugat că speră să nu se ajungă la un guvern interimar până în septembrie. În final, liderul UDMR a reiterat preferința pentru o majoritate „clară, transparentă”, ideal în formula fostei coaliții, „cu supărările puse în paranteză”, pe fondul unei perioade pe care o descrie drept „extrem de complicată”, inclusiv în context regional și internațional. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD reaprinde disputa despre cine își asumă guvernarea după moțiune , într-un moment în care, potrivit Digi24 , secretarul general al PNL, Dan Motreanu , îi cere președintelui PSD, Sorin Grindeanu , să „preia guvernarea” și să aplice „soluțiile PSD”, invocând faptul că PSD ar avea majoritate împreună cu AUR. Motreanu afirmă că a trecut „mai mult de o lună” de când PSD și AUR au demis Guvernul Ilie Bolojan și susține că, în loc să-și asume guvernarea, Grindeanu „se răfuiește cu PNL pe Facebook”. În mesajul publicat miercuri, liderul liberal întreabă retoric „cine îl împiedică” pe Grindeanu să facă „toate lucrurile minunate” pe care spune că le vrea pentru români. În aceeași intervenție, Motreanu acuză PSD că ar încerca să controleze „prin interpuși” ministerele „care dau bani” – Dezvoltare, Agricultură și Transporturi – și să lase altora funcțiile unde trebuie luate „decizii dificile”, precum cea de premier. El mai susține că PSD ar putea recurge ulterior la o nouă moțiune de cenzură, „scrisă, semnată și votată împreună cu AUR”, dacă nu i-ar mai conveni premierul. Replica vine după ce Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac la adresa PNL, transmițând că „se poate și fără ei” la guvernare. În mesajul său, liderul PSD îi îndeamnă pe liberali să plece „toți acasă” și îi acuză că au creat „blocaje” și că „împrăștie cu venin” la adresa unor „oameni absolut decenți” care ar fi încercat să repare „dezastrul” lăsat de PNL. Grindeanu își încheie mesajul cu formula în engleză „it’s the economy!”, pe care Digi24 o redă ca atare. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, sugerând că PNL poate fi scos din ecuație , pe fondul disputei publice dintre Sorin Grindeanu și prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu , potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj dur către liberali, afirmând că „se poate și fără ei” la guvernare și cerându-le să plece „toți acasă”, „de la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant”. În același mesaj, Grindeanu acuză PNL că atacă „oameni decenți” care ar fi acceptat să încerce să repare „dezastrul” lăsat de liberali. Ce invocă Grindeanu: economie, investiții și decizii rapide În postarea citată de Digi24, liderul PSD susține că „românii, firmele cu capital românesc și întreaga economie” ar avea nevoie de „un Guvern nou” care să ia rapid decizii. El spune că ar fi vrut o dezbatere despre măsuri pentru: creșterea puterii de cumpărare; reluarea investițiilor, cu rol în menținerea locurilor de muncă; reducerea fiscalității „prea mari” pentru românii cu venituri mici și medii. Grindeanu afirmă că, din 5 mai, când „unii au fost concediați de Parlament”, ar exista „o mascaradă continuă” cu mesaj „anti-PSD”. De la ce a pornit conflictul: acuzațiile lui Ciprian Ciucu despre „tehnocrați roșii” Reacția lui Grindeanu vine după ce Ciprian Ciucu a criticat propunerile de miniștri asociate cu Eugen Tomac . Într-o intervenție telefonică la Digi24, Ciucu a spus că lista ar fi părut PNL „niște tehnocrați roșii” și a reiterat că liberalii nu vor vota un guvern cu PSD și nu vor participa la o formulă de guvernare cu PSD, incluzând și persoane considerate apropiate de PSD. Ciucu a mai afirmat că i s-a părut „o coincidență” că portofolii deținute anterior de PSD ar urma să fie ocupate de persoane care, în opinia sa, nu ar fi putut fi identificate de Tomac sau Nicușor Dan decât dacă ar fi fost „servite de PSD”. De ce contează: semnal de blocaj politic în formarea executivului Schimbul de acuzații publice indică o tensionare a discuțiilor despre susținerea viitorului cabinet și crește riscul ca negocierile să se mute din zona tehnică (program, portofolii, măsuri economice) în zona de veto politic între partide. În acest context, mesajul PSD către PNL sugerează că social-democrații încearcă să își consolideze poziția de negociere, inclusiv prin ideea unei majorități fără liberali, dacă ar exista alternative parlamentare. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza politică în jurul listei de miniștri a lui Eugen Tomac , după ce Ciprian Ciucu a respins acuzația că ar fi „jignit” persoane numindu-le „tehnocrați roșii”, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL spune că Sorin Grindeanu a interpretat ca insultă afirmația sa despre unii dintre miniștrii propuși de premierul desemnat Eugen Tomac, pe care Ciucu i-a catalogat drept „tehnocrați roșii”, în sensul de persoane apropiate PSD. În replica publicată, Ciucu susține că nu a intenționat să jignească și întoarce acuzația către liderul PSD, întrebând dacă „a fi pesedist” este, în sine, o jignire. „Chiar nu m-am gândit la asta! Consideră oare președinte PSD că a fi pesedist sau afiliat psd, este o jignire?” Contextul disputei: atacul lui Grindeanu la PNL În același context, Mediafax relatează că Sorin Grindeanu a postat pe Facebook un mesaj critic la adresa liberalilor, pe care îi acuză de „mascaradă” și de perpetuarea unui discurs anti-PSD. Liderul PSD susține că PNL ar fi rămas „înșurubat la putere” în ciuda trecerii în opoziție și le transmite liberalilor că „se poate și fără voi”, cerându-le să plece „de la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant”. Grindeanu mai afirmă că PNL ar fi dat „4 prim-miniștri” în șapte ani „fără merit electoral” și îi acuză pe liberali că „împroșcă cu venin” persoane pe care le descrie drept „absolut decente” și cu „reputație profesională ireproșabilă”, care au acceptat să intre în echipa propusă. De ce contează Disputa mută accentul de pe aritmetica parlamentară pe legitimitatea politică a listei guvernamentale propuse de Eugen Tomac: PNL atacă presupuse afilieri PSD, iar PSD răspunde acuzând PNL de blocaje și delegitimare. În lipsa altor detalii operaționale în materialul citat, rămâne de urmărit dacă această escaladare va influența negocierile și poziționările publice înaintea unui eventual vot de învestitură. [...]
