Știri
Știri din categoria Politică
Benjamin Netanyahu va candida pentru un nou mandat, o decizie care menține incertitudinea politică în Israel înaintea unor alegeri ce trebuie organizate până în octombrie, pe fondul scăderii sprijinului public și al tensiunilor din relația cu Washingtonul, potrivit Reuters.
Partidul Likud a transmis într-un comunicat scurt că Netanyahu va intra în cursa electorală „și, cu voia lui Dumnezeu, va câștiga”. Alegerile nu au fost anunțate oficial, însă, conform calendarului, scrutinul trebuie să aibă loc cel târziu în octombrie.
Anunțul vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că nu este sigur dacă Netanyahu va candida din nou. Potrivit unei postări pe X a corespondentului ABC News Jonathan Karl, Trump ar fi declarat: „Nu știu, a avut o carieră uimitoare. Vrea să continue?”.
Următoarele alegeri vor fi primele de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, descris de Reuters drept cel mai grav eșec de securitate al Israelului, care a declanșat ofensiva israeliană în Fâșia Gaza.
Netanyahu se află într-un mandat agitat de la revenirea la putere, în decembrie 2022, la conducerea celei mai de dreapta coaliții din istoria Israelului. Înaintea războaielor din Gaza, Liban și Iran, el s-a confruntat cu proteste masive anti-guvernamentale.
Reuters notează că sondajele au indicat în mod repetat că actuala coaliție nu ar obține majoritatea la următoarele alegeri. Un sondaj publicat pe 9 iunie de think tank-ul Israel Democracy Institute arată că 61% dintre israelieni cred că Netanyahu nu ar trebui să candideze.
În același timp, sondajele indică și o dificultate pentru opoziție: o posibilă coaliție a partidelor de opoziție nu ar atinge majoritatea parlamentară fără o alianță cu partide arabe, opțiune pe care unii lideri ai opoziției au exclus-o.
Oficiali americani și israelieni citați de Reuters spun că Trump și Netanyahu, care au lansat împreună războiul cu Iranul în februarie, au în continuare o relație apropiată, deși aceasta a fost uneori tensionată.
În ultimele săptămâni, Trump a cerut Israelului să reducă acțiunile milititare în Liban, în timp ce Washingtonul negociază un acord de pace cu Teheranul. Reuters amintește că, săptămâna trecută, Trump a recunoscut că l-a numit pe Netanyahu „al naibii de nebun” într-o convorbire telefonică aprinsă, deși a spus și că se înțeleg bine. Tot el a cerut în repetate rânduri președintelui Israelului să îl grațieze pe Netanyahu în dosarele de corupție aflate pe rol, acuzații pe care premierul le neagă.
Recomandate
Democrații din Camera Reprezentanților cer păstrarea conversațiilor lui Donald Trump cu chatbotul Grok , într-un demers cu miză de reglementare privind arhivarea deciziilor executive influențate de inteligență artificială , potrivit Futurism . Solicitarea vizează conservarea „oricăror prompturi” adresate unor chatboți precum Grok și a răspunsurilor primite, atunci când președintele își îndeplinea atribuțiile oficiale sau ceremoniale. Inițiativa vine după relatări că Trump ar fi folosit Grok în pregătirea atacului din 3 ianuarie asupra Caracasului, care, conform informațiilor citate, a ucis 100 de persoane și a lăsat părți ale orașului în ruine. În același context, materialul susține că, înainte de atacuri și de o operațiune militară în urma căreia trupele americane l-ar fi răpit pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și pe Cilia Flores, Trump ar fi avut o „obsesie” de câteva săptămâni pentru chatbot. Ce cer congresmenii și care este termenul Într-o scrisoare către Trump, văzută de Politico , reprezentanții democrați Jamie Raskin și Robert Garcia (din comisiile pentru justiție și supraveghere) cer: păstrarea „oricăror prompturi” transmise către chatboți de tip Grok în timpul exercitării atribuțiilor prezidențiale; păstrarea răspunsurilor generate de acești chatboți; un briefing despre utilizarea „modelelor lingvistice mari” (sisteme de IA care generează text pe baza unor seturi mari de date) în luarea deciziilor executive, până la 11 noiembrie. De ce contează: dosar de arhivare și control asupra deciziei executive Miza imediată este una de control și trasabilitate: dacă un președinte folosește un instrument de IA pentru a fundamenta decizii, congresmenii încearcă să trateze aceste interacțiuni ca pe documente oficiale ce trebuie păstrate pentru eventuale investigații. Scrisoarea ar fi fost declanșată, potrivit Politico, de informații privind dependența lui Trump de Grok în planificarea atacului din 3 ianuarie. Raskin și Garcia susțin că Trump ar fi folosit chatbotul pentru a „opina” despre reacția venezuelenilor la capturarea lui Maduro și că, pe baza răspunsului, ar fi ordonat armatei SUA să atace Venezuela și să îl captureze pe președinte „fără autorizarea Congresului”. Reacția Casei Albe și ce rămâne neclar Un oficial al Casei Albe a declarat pentru Politico că administrația „păstrează toate documentele cerute, în conformitate cu legea”. Materialul notează însă că nu este clar cât de cooperantă va fi Casa Albă în al doilea mandat al lui Trump și ridică posibilitatea ca logurile să fie șterse. Informațiile despre rolul concret al Grok în decizie și despre existența/forma acestor conversații rămân, în acest stadiu, la nivelul relatărilor citate și al solicitării de conservare a documentelor, fără ca logurile să fie făcute publice. [...]
Blocajul politic din Israel riscă să prelungească incertitudinea guvernării , după ce Benjamin Netanyahu nu a obținut majoritatea, iar partidele palestiniano-israeliene au devenit un potențial pivot pentru formarea unei alternative, potrivit Al Jazeera . Premierul israelian i-a acuzat pe alegătorii palestiniano-israelieni că ar fi „furat” alegerile, după ce partidele acestora au câștigat un record de 19 locuri în parlament, conform materialului. Cu toate voturile numărate, principala coaliție de opoziție ar putea să își unească forțele cu partidele palestiniano-israeliene pentru a-l înlătura pe Netanyahu de la putere, mai notează publicația, citând un reportaj al jurnalistei Nour Odeh. De ce contează: partidele palestiniano-israeliene pot înclina balanța Miza imediată este formarea unei majorități parlamentare funcționale. Rezultatul care aduce 19 mandate partidelor palestiniano-israeliene le crește influența în negocierile post-electorale, într-un context în care Netanyahu nu a reușit să își asigure singur o majoritate. Ce urmează În funcție de capacitatea opoziției de a construi o alianță cu partidele palestiniano-israeliene, Israelul ar putea vedea fie o schimbare de guvern, fie prelungirea negocierilor și a blocajului politic. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre calendarul discuțiilor sau despre configurațiile concrete de coaliție. [...]
Acuzațiile de ingerință externă în alegerile din Israel au declanșat o anchetă a Shin Bet , iar disputa politică se mută acum pe terenul legitimității rezultatului și al calendarului de instalare a noului parlament, potrivit The Jerusalem Post . Liderul opoziției, Gadi Eisenkot (Yashar), îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce o „campanie organizată” de delegitimare a rezultatului alegerilor de marți pentru Knesset și spune că va bloca orice tentativă de amânare a depunerii jurământului. Eisenkot susține că Netanyahu și Likud și-ar fi pregătit din timp declarațiile și informările și că ar încerca să pună sub semnul întrebării rezultatul pentru că au pierdut și nu au majoritate în Knesset. El afirmă că echipa sa se pregătește pentru un vot odată ce noul parlament se va reuni și promite să împiedice folosirea guvernului pentru „nevoi personale”. „Nu voi permite ca depunerea jurământului Knesset-ului să fie amânată nici măcar cu un singur centimetru față de data programată.” Ce investighează Shin Bet și cine a cerut verificările Serviciul de securitate internă Shin Bet investighează suspiciuni că entități străine – potențial inclusiv Qatar și Turcia – ar fi direcționat bani în Israel pentru a influența prezența la vot în comunitățile arabe. Ancheta vine după o directivă a președintelui Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, de a examina acuzații privind finanțare externă și mită electorală. Șeful Shin Bet, David Zini, este așteptat să îi informeze pe majoritatea liderilor partidelor despre investigație, după ce ar fi actualizat deja o parte dintre ei. Concluziile sunt așteptate „în zilele următoare”, iar rezultatele vor fi prezentate lui Sohlberg. Publicația notează că investigația a început discret și a trecut într-o etapă următoare după acumularea unui volum de informații descris drept „solid”. Reacții politice: negări, apeluri la prudență și mesajul că rezultatul nu e în pericol Qatar a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari, a negat „categoric” orice ingerință și a acuzat politicieni și figuri media israeliene de dezinformare. Fostul premier Yair Lapid a declarat că rezultatele alegerilor nu sunt în pericol și că nimic nu va împiedica instalarea noului Knesset, după o întâlnire cu David Zini și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La rândul său, liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat implicarea partidului într-o schemă de ingerință prin Qatar și a spus că formațiunea salută decizia de investigare. Președintele Isaac Herzog a cerut o anchetă completă, subliniind că integritatea alegerilor este o valoare democratică majoră, dar a avertizat și împotriva subminării legitimității procesului electoral. În paralel, KAN News a relatat – citând un oficial senior al Comisiei Electorale Centrale – că, chiar dacă suspiciunile s-ar confirma integral, activitatea presupusă nu ar fi fost suficient de extinsă încât să schimbe rezultatul alegerilor. De ce contează: riscul de blocaj instituțional, nu schimbarea rezultatului Miza imediată este operațională și instituțională: dacă acuzațiile sunt folosite politic pentru a contesta legitimitatea votului sau pentru a întârzia instalarea noului Knesset, Israelul ar putea intra într-o perioadă de tensiune și incertitudine privind funcționarea instituțiilor. În zilele următoare, atenția se mută pe concluziile Shin Bet și pe deciziile Comisiei Electorale Centrale privind pașii următori și calendarul de învestire. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
Guvernul a deblocat prin hotărâre cheltuielile ANCOM pentru acțiuni de lobby la UIT, inclusiv o masă pentru circa 1.000 de persoane la Doha , după ce același proiect fusese scos de pe ordinea de zi de fostul premier Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Decizia are impact direct asupra modului în care sunt angajate fonduri publice din bugetul ANCOM pentru reprezentarea externă a României. Hotărârea adoptată în ședința de vineri vizează susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor (PP-26), programată la Doha, Qatar, în perioada 9–27 noiembrie 2026. Ce aprobă concret hotărârea și cine plătește Actul normativ permite organizarea de activități de susținere a candidaturii, derulate de o delegație ANCOM „configurată” pentru promovarea candidaturii. În delegație pot fi incluși și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României. În același timp, hotărârea aprobă cheltuieli pentru servicii de organizare eveniment, „cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT”, care includ organizarea unei mese tradiționale în cadrul unei recepții pentru aproximativ 1.000 de persoane. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM pe anul 2026, conform comunicatului Guvernului citat de Digi24. Contextul politic: proiect retras de Bolojan, dispută cu conducerea ANCOM Documentul este același tip de act normativ pe care Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o. În acel episod, vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatura României, notează Digi24, care menționează că informația este relatată de News.ro. De ce contează: cheltuieli de protocol validate la nivel de guvern Miza practică a hotărârii este că validează, la nivel guvernamental, un pachet de cheltuieli de protocol și reprezentare externă din bugetul unei autorități publice (ANCOM), într-un context în care oportunitatea acestor cheltuieli a fost anterior contestată politic. UIT este agenția specializată a ONU pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în 1865, cu 194 de state membre și peste 1.000 de reprezentanți din sectorul privat și mediul academic, conform datelor prezentate în articol. [...]
USR își votează la Timișoara componența Consiliului Național, miza fiind majoritatea care poate valida deciziile interne , nu poziția de președinte a lui Dominic Fritz , potrivit Digi24 . Congresul are loc sâmbătă, iar partidul își alege cei 24 de membri ai forului colectiv de conducere, considerat esențial pentru susținerea necesară luării deciziilor în USR. Dominic Fritz a fost ales președinte în vara lui 2025, pentru un mandat de patru ani, iar competiția pentru Consiliul Național „nu amenință” poziția sa de lider, notează publicația. În schimb, controlul majorității în acest for este relevant pentru echilibrul de putere din partid și pentru direcția deciziilor pe care USR le va putea adopta. Cine candidează și cum arată competiția La congres sunt anunțate trei liste, fiecare cu echipe de câte 29 de membri, plus patru candidați independenți. Potrivit surselor din partid citate de Digi24, una dintre echipe ar urma să îi includă pe Diana Buzoianu, Irineu Darău, Oana Țoiu și Vlad Voiculescu, fiind indicată ca una dintre listele cu șanse mari să fie aleasă. O a doua echipă, descrisă ca având susținere puternică, îi include pe Radu Miruță, Dan Barna, Ionuț Moșteanu, Radu Mihaiu, Stelian Ion și Violeta Alexandru. A treia echipă ar urma să îi includă, între alții, pe Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu și Clotilde Armand, conform acelorași surse. Calendarul votului și al anunțării rezultatelor Discursurile în congres sunt programate să înceapă sâmbătă de la ora 11:00, urmate de prezentarea echipelor și votul propriu-zis. Primele rezultate parțiale ar putea fi disponibile începând cu ora 18:30. Duminică, de la ora 11:00, este programată prima conferință de presă cu noul for de conducere. [...]
