Știri
Știri din categoria Externe
Popularitatea foarte scăzută a cancelarului Friedrich Merz riscă să slăbească autoritatea politică a Berlinului într-un moment în care economia Germaniei rămâne pe un trend negativ, potrivit datelor citate de Antena 3. La trei luni după ce a câștigat alegerile din februarie și a devenit cancelar, Merz ajunge, într-un sondaj internațional, cel mai nepopular lider dintre cei analizați.
Institutul american Morning Consult, care monitorizează popularitatea liderilor din principalele democrații, indică pentru Merz un scor de aprobare de 19% în Germania, cel mai mic dintre 24 de lideri aleși democratic incluși în comparație. Nivelul de dezaprobare este de 76%, cel mai ridicat din eșantion.
În același clasament, președintele Franței, Emmanuel Macron, este al doilea de la coadă, cu 18% aprobare și 75% dezaprobare.
Antena 3 notează și o confirmare dintr-un sondaj separat: o cercetare Forsa pentru RTL ar fi arătat rezultate similare pentru Merz, cu 78% respondenți nemulțumiți și 20% mulțumiți.
În zona de mijloc a clasamentului apar, între alții:
La polul opus, cel mai ridicat nivel de aprobare din sondaj îi revine premierului indian Narendra Modi (70%), urmat de președintele sud-coreean Lee Jae-myung (63%) și de premierul ceh Andrej Babiš (55%).
Potrivit declarațiilor citate de Antena 3 din Euronews, explicațiile invocate de șefii unor institute de sondare țin atât de profilul politic al lui Merz, cât și de percepția asupra guvernării și a economiei.
Manfred Güllner, directorul Forsa, spune că Merz era „deja unul dintre cei mai nepopulari actori politici” încă din prima sa perioadă de activitate, la începutul anilor 2000, iar după revenirea în politică popularitatea nu a crescut. El indică „rezerve masive” mai ales în rândul femeilor, al tinerilor alegători și al germanilor din Est și susține că, după alegerea ca al zecelea cancelar al Republicii Federale, aceste rezerve „au crescut pe parcursul mandatului”.
Hermann Binkert, directorul institutului Insa, afirmă că Merz „a încălcat promisiunile electorale”, că „evoluția economică a Germaniei continuă să fie negativă” și că mulți văd țara „într-o spirală descendentă”. În plus, el susține că nici electoratul „burghez-conservator”, nici cel „progresist de stânga-liberal” nu este mulțumit de ce pune în aplicare coaliția de guvernare.
În material se arată că Merz a coborât sub fostul cancelar Olaf Scholz: la jumătatea lunii iunie 2024, Scholz avea 28% aprobare și 67% evaluări negative, iar chiar și la cel mai jos punct al său ar fi fost „semnificativ mai popular” decât Merz, potrivit sondajelor citate.
Sondajul Morning Consult intervievează adulți din fiecare țară și reflectă o medie mobilă simplă pe șapte zile, mai notează Antena 3.
Recomandate
Un ofițer militar ucrainean este judecat în Germania pentru sabotarea conductelor Nord Stream , un caz care readuce în prim-plan riscurile de securitate pentru infrastructura energetică a Europei, potrivit Al Jazeera . Serhii Kuznetsov este acuzat că a condus o echipă de șase scafandri care ar fi aruncat în aer conductele Nord Stream în 2022. Atacul a întrerupt o legătură energetică majoră între Rusia și Europa, descrisă de sursă drept o „linie de viață” pentru aprovizionare. Al Jazeera notează că actul de sabotaj a rămas ani la rând nerezolvat, iar procesul din Germania marchează o etapă importantă în clarificarea responsabilităților într-un dosar cu implicații directe pentru securitatea energetică europeană. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre probele din dosar, calendarul procesului sau eventuale consecințe juridice și politice, dincolo de faptul că ofițerul este judecat pentru presupusa coordonare a operațiunii. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]
Eliminarea unei formulări din concluziile summitului UE reduce presiunea pentru accelerarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după ce Ungaria și Bulgaria au cerut scoaterea expresiei „cât mai curând posibil” din documentul de lucru, potrivit Mediafax . Schimbarea, deși aparent tehnică, are un efect de reglementare: slăbește angajamentul politic al liderilor UE de a împinge rapid procesul înainte. În versiunea din 13 octombrie a proiectului de concluzii, liderii europeni urmau să își exprime susținerea pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere rămase „cât mai curând posibil”, cu respectarea criteriilor de aderare. În varianta actualizată pe 14 octombrie, expresia a fost eliminată, în urma presiunilor exercitate de Budapesta și Sofia, conform informațiilor Mediafax. Trei diplomați au declarat pentru publicația Kyiv Independent că Ungaria și Bulgaria au cerut modificarea, argumentând că documentul ar trebui să păstreze formularea folosită la summitul european din iunie. De ce contează o schimbare de formulare Miza este politică și procedurală: prin eliminarea sintagmei, liderii europeni evită să își asume explicit accelerarea următoarelor etape ale negocierilor, într-un moment în care Kievul și Chișinăul speră să avanseze până la finalul anului. Totuși, documentul nu este o decizie finală. Concluziile Consiliului European sunt negociate între cele 27 de state membre și pot fi modificate inclusiv în timpul summitului. Ungaria își menține rezervele, deși disputa bilaterală s-a atenuat Poziția Budapestei este cu atât mai notabilă cu cât disputa Ungaria–Ucraina privind drepturile minorității maghiare a fost soluționată recent, potrivit sursei. La 12 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a promulgat legislația prin care Ucraina consolidează drepturile minorităților naționale, inclusiv accesul la educație în limba maternă, ceea ce a permis guvernului ungar să renunțe la obiecțiile care blocaseră anterior deschiderea unor etape de negociere. Cu toate acestea, premierul ungar Péter Magyar , care l-a înlocuit pe Viktor Orbán după alegerile din primăvara acestui an, păstrează o abordare prudentă privind integrarea Ucrainei. La summitul din iunie, Magyar a obținut eliminarea aceleiași formulări referitoare la accelerarea aderării, iar acum guvernul său reia această poziție, chiar dacă nu mai este indicată public o dispută bilaterală majoră care să blocheze următorii pași. Mediafax notează că Péter Magyar urmează să aibă vineri, 16 octombrie, prima întâlnire oficială cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja summitului de la Bruxelles. Context: progres recent, dar deciziile rămân condiționate de unanimitate Intervenția Ungariei și Bulgariei vine la două zile după un progres în negocierile de aderare: la 13 octombrie, Uniunea Europeană a aprobat deschiderea a două noi „clustere” (pachete tematice) de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova: piața internă și competitivitatea; creșterea incluzivă. Cele două clustere includ 17 capitole de negociere și vizează adaptarea legislației și economiilor celor două state la regulile europene. Astfel, Ucraina și Republica Moldova au ajuns la patru clustere deschise din totalul de șase. Cele două clustere rămase ar putea fi deschise în decembrie, însă o astfel de decizie necesită în continuare acordul statelor membre. Republica Moldova este afectată direct de modificarea de ultim moment, deoarece UE a menținut până acum o abordare comună pentru pașii de negociere cu Kievul și Chișinăul, iar formularea privind accelerarea a fost eliminată din ambele secțiuni. Alte ajustări în proiectul de concluzii: Marea Neagră și finanțarea Ucrainei Proiectul de concluzii a suferit și alte modificări legate de războiul declanșat de Rusia, inclusiv: o referire explicită la atacurile asupra navelor statelor membre ale UE în Marea Neagră; întărirea limbajului privind copiii ucraineni transferați în Rusia, descriși acum drept copii „deportați ilegal”; o reformulare privind finanțarea Ucrainei, liderii precizând că vor reveni asupra subiectului „în timp util”. Potrivit Mediafax, această exprimare ar putea pregăti o nouă rundă de negocieri privind utilizarea activelor rusești imobilizate în Europa, temă care ar putea domina summitul european din decembrie. În paralel, liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru susținerea financiară a Ucrainei în 2027, într-un context în care nevoile de finanțare ale Kievului rămân ridicate. Summitul european din 15–16 octombrie are pe agendă și competitivitatea economiei europene, creșterea prețurilor la energie, viitorul buget multianual al UE pentru 2028–2034, securitatea și apărarea, precum și continuarea sprijinului pentru Ucraina. [...]
Lovirea a șase bombardiere Su-34M pe un aerodrom din Voronej poate reduce capacitatea Rusiei de a sprijini operațiunile de pe front , potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează agenția EFE via Agerpres. Atacul ar fi fost executat joi dimineață devreme de Marina ucraineană , cu rachete de croazieră Neptun (rachete cu rază lungă, lansate pentru lovirea țintelor la sol), de fabricație ucraineană. Țintele au fost șase bombardiere rusești Su-34M aflate pe aerodromul militar Borisoglebsk, în regiunea Voronej, în partea europeană centrală a Rusiei. În comunicatul citat, Marina ucraineană susține că Su-34M pot transporta simultan mai multe bombe ghidate cu încărcătură explozivă mare, precum și diverse tipuri de rachete. De ce contează operațional Potrivit Marinei ucrainene, lovirea acestor bombardiere ar urma să slăbească capacitățile forțelor aeriene ruse „pe linia frontului și în împrejurimi”, unde Rusia folosește pe scară largă bombe pentru a distruge fortificații ucrainene și a ataca orașe aflate sub controlul Kievului. Alte ținte și efecte raportate Pe lângă bombardiere, ar fi fost lovite și echipamente utilizate de forțele aeriene ruse. Tot potrivit Marinei ucrainene, pe aerodromul atacat au avut loc „explozii secundare”, un indiciu invocat frecvent pentru a sugera afectarea unor stocuri sau infrastructuri, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare ori o confirmare independentă. [...]
Volodimir Zelenski a mers la Bruxelles pentru a cere întărirea presiunii occidentale asupra Rusiei , în cadrul unor întâlniri programate cu liderii NATO și ai Uniunii Europene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a sosit joi în capitala Belgiei, iar obiectivul declarat al vizitei este obținerea unei „presiuni reale” asupra Moscovei. Informația este relatată de France Presse, conform Agerpres. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din materialul citat, detalii suplimentare despre agenda exactă a discuțiilor, participanții confirmați sau măsurile concrete avute în vedere. [...]
Două nave cargo s-au scufundat lângă Strâmtoarea Hormuz , iar fluxul de petrol prin zonă a coborât la mai puțin de un sfert din nivelurile de dinainte de război , pe fondul intensificării atacurilor asupra transportului comercial, potrivit CNN . Evoluția reaprinde riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pune presiune pe prețurile energiei la nivel global. Nava container GFS Pride, înregistrată în Singapore, a fost lovită marți în timp ce traversa strâmtoarea, a luat foc și ulterior s-a scufundat, conform Autorității Maritime și Portuare din Singapore. Echipajul a fost evacuat în siguranță. CNN spune că a verificat imagini video în care se vede fum negru ridicându-se de pe navă, iar ulterior imagini satelitare indică marfă împrăștiată în apă și o mică pată de petrol. Televiziunea de stat iraniană Press TV a susținut că nava ar fi „lovit o mină marină pe o rută neautorizată”, însă experți citați de CNN contestă această variantă și consideră mai probabil un atac cu dronă. A doua navă, Cape Dao, înregistrată în Antigua și Barbuda, s-a scufundat de asemenea, potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (IMO), după ce fusese lovită inițial de un proiectil pe 23 septembrie. Un membru indian al echipajului a murit. Impactul asupra pieței: mai puțin petrol tranzitat, prețuri mai mari Deși mai multe nave au fost lovite în Strâmtoarea Hormuz în acest an, acestea sunt doar a doua și a treia navă scufundată în Orientul Mijlociu de la începutul războiului cu Iran, în februarie, potrivit datelor IMO. CNN notează că atacurile s-au intensificat semnificativ de la finalul lui septembrie, ceea ce a redus din nou cantitatea de petrol care tranzitează din Orientul Mijlociu și a împins în sus prețurile petrolului la nivel mondial. Datele United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) , care monitorizează incidentele de navigație, arată că de luni au fost raportate nouă atacuri în sau în apropierea Strâmtorii Hormuz, inclusiv un atac cu dronă asupra unui petrolier. Potrivit serviciului de monitorizare maritimă Kpler, luni au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz doar 4,147 milioane de barili de petrol, „mai puțin de un sfert” din nivelurile de dinainte de război. Kpler mai arată că media pe șapte zile a fluxului de petrol prin Hormuz a scăzut puternic de la începutul lui octombrie. Context operațional: escaladare și întrebări despre răspunsul internațional Charlie Brown, fost ofițer al Marinei SUA și consilier senior pentru organizația United Against Nuclear Iran, a declarat că scufundarea navei GFS Pride reprezintă o escaladare periculoasă după săptămâni de atacuri aproape zilnice asupra transportului comercial și că, deși Iranul invocă o mină navală, un atac cu dronă este mai probabil. „Mulți se întreabă ce răspuns va avea Marina SUA la atacurile tot mai intense ale Iranului asupra transportului global. Dar adevărata întrebare este ce răspuns vor avea alte națiuni.” CNN mai relatează că armata americană continuă să aplice o blocadă asupra porturilor iraniene pentru a menține presiunea economică, iar Iranul încearcă să-și recapete influența asupra strâmtorii, inclusiv pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului în SUA. În paralel, administrația Trump a încercat să reducă prețurile și printr-un acord controversat de relaxare a unor sancțiuni asupra Rusiei pentru a importa o cantitate relativ mică de motorină, măsură criticată bipartizan, fără garanții de efect semnificativ, potrivit CNN. [...]
