Știri
Știri din categoria Externe
Popularitatea foarte scăzută a cancelarului Friedrich Merz riscă să slăbească autoritatea politică a Berlinului într-un moment în care economia Germaniei rămâne pe un trend negativ, potrivit datelor citate de Antena 3. La trei luni după ce a câștigat alegerile din februarie și a devenit cancelar, Merz ajunge, într-un sondaj internațional, cel mai nepopular lider dintre cei analizați.
Institutul american Morning Consult, care monitorizează popularitatea liderilor din principalele democrații, indică pentru Merz un scor de aprobare de 19% în Germania, cel mai mic dintre 24 de lideri aleși democratic incluși în comparație. Nivelul de dezaprobare este de 76%, cel mai ridicat din eșantion.
În același clasament, președintele Franței, Emmanuel Macron, este al doilea de la coadă, cu 18% aprobare și 75% dezaprobare.
Antena 3 notează și o confirmare dintr-un sondaj separat: o cercetare Forsa pentru RTL ar fi arătat rezultate similare pentru Merz, cu 78% respondenți nemulțumiți și 20% mulțumiți.
În zona de mijloc a clasamentului apar, între alții:
La polul opus, cel mai ridicat nivel de aprobare din sondaj îi revine premierului indian Narendra Modi (70%), urmat de președintele sud-coreean Lee Jae-myung (63%) și de premierul ceh Andrej Babiš (55%).
Potrivit declarațiilor citate de Antena 3 din Euronews, explicațiile invocate de șefii unor institute de sondare țin atât de profilul politic al lui Merz, cât și de percepția asupra guvernării și a economiei.
Manfred Güllner, directorul Forsa, spune că Merz era „deja unul dintre cei mai nepopulari actori politici” încă din prima sa perioadă de activitate, la începutul anilor 2000, iar după revenirea în politică popularitatea nu a crescut. El indică „rezerve masive” mai ales în rândul femeilor, al tinerilor alegători și al germanilor din Est și susține că, după alegerea ca al zecelea cancelar al Republicii Federale, aceste rezerve „au crescut pe parcursul mandatului”.
Hermann Binkert, directorul institutului Insa, afirmă că Merz „a încălcat promisiunile electorale”, că „evoluția economică a Germaniei continuă să fie negativă” și că mulți văd țara „într-o spirală descendentă”. În plus, el susține că nici electoratul „burghez-conservator”, nici cel „progresist de stânga-liberal” nu este mulțumit de ce pune în aplicare coaliția de guvernare.
În material se arată că Merz a coborât sub fostul cancelar Olaf Scholz: la jumătatea lunii iunie 2024, Scholz avea 28% aprobare și 67% evaluări negative, iar chiar și la cel mai jos punct al său ar fi fost „semnificativ mai popular” decât Merz, potrivit sondajelor citate.
Sondajul Morning Consult intervievează adulți din fiecare țară și reflectă o medie mobilă simplă pe șapte zile, mai notează Antena 3.
Recomandate
Zelenski avertizează că războiul din Iran riscă să reducă livrările de arme către Ucraina , în condițiile în care atenția negociatorilor americani este absorbită de discuțiile cu Teheranul, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu acordat televiziunii publice germane ZDF după o vizită la Berlin, că războiul din Iran – declanșat de Statele Unite și Israel – a transformat problema livrărilor americane de armament către Kiev într-una „mare”. În acest context, el a afirmat că negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner „sunt în permanență în discuții cu Iranul și nu au timp pentru Ucraina”. Miza imediată, potrivit lui Zelenski, este disponibilitatea armelor dacă conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește. „Dacă războiul se prelungește, vor fi mai puține arme pentru Ucraina. Este critic, mai ales în ceea ce privește apărarea antiaeriană.” Patriot și apărarea antiaeriană, punctul sensibil Zelenski a indicat în mod special rachetele Patriot, despre care a spus că sunt utilizate intens în Orientul Mijlociu, iar lipsa lor în Ucraina „nu ar putea fi mai gravă” decât în prezent. În același timp, el i-a descris pe cei doi emisari americani drept „băieți pragmatici” și a susținut că aceștia încearcă să obțină „mai multă atenție” din partea președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului care durează de peste patru ani. Zelenski a adăugat că, în lipsa presiunii americane asupra lui Putin și în cazul unui „dialog blând” cu Rusia, rușii „nu se vor mai teme”. Germania își extinde rolul: parteneriat strategic și finanțare pentru sisteme antiaeriene Pe fondul acestor îngrijorări, Zelenski a anunțat că a încheiat marți un parteneriat strategic cu cancelarul german Friedrich Merz, axat pe cooperare militară, inclusiv în domeniul dronelor. Germania, descrisă drept primul finanțator al Kievului începând din 2025, vrea să joace un rol central în jocul diplomatic, în timp ce președintele american Donald Trump este concentrat pe Orientul Mijlociu, a impus negocieri fără europeni și „pare să vrea să cedeze teritorii ucrainene Rusiei”, potrivit materialului citat. Berlinul va finanța, în special, livrarea către Ucraina a câtorva sute de rachete Patriot și a unor lansatoare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T . Zelenski a mai spus că cele două țări lucrează la „un acord bilateral privind dronele”. [...]
Europa pregătește o misiune defensivă în trei faze pentru Strâmtoarea Ormuz , fără SUA la comandă , într-o mișcare care ar putea redesena controlul operațional asupra uneia dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț, potrivit HotNews . Planul, relatat de The Wall Street Journal și preluat de HotNews, vizează o coaliție internațională „largă”, dar din care ar fi excluse statele „beligerante” – adică Statele Unite, Israelul și Iranul – după cum a spus președintele francez Emmanuel Macron. În același timp, diplomați europeni citați în material susțin că navele europene nu vor opera sub comanda americană. Cum ar arăta operațiunea: trei etape, cu accent pe deminare Publicația americană descrie o operațiune în trei faze, construită în jurul capacităților europene de deminare: stabilirea logisticii pentru eliberarea sutelor de nave blocate; un efort amplu de deminare, folosind flota europeană de peste 150 de nave de dragare a minelor; desfășurarea de fregate și distrugătoare pentru escorte militare, pe modelul Operațiunii Aspides din Marea Roșie. Un element-cheie al planului este că Europa ar avea, potrivit WSJ, capacități de deminare „cu mult” peste cele ale Statelor Unite, care și-au dezafectat o parte importantă din flotă. Format politic: Paris și Londra, fără Washington Inițiativa ar fi prins avânt odată cu „implicarea probabilă” a Germaniei, iar participarea acesteia ar putea fi anunțată chiar joi, potrivit materialului. Vineri, Macron și premierul britanic Keir Starmer urmează să găzduiască o reuniune în format video cu câteva zeci de țări pentru a discuta supravegherea strâmtorii, în condițiile în care SUA nu va lua parte la discuție. Condiția de pornire și coordonarea regională Șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a precizat că misiunea poate fi desfășurată doar după „restabilirea calmului” și încetarea ostilităților. El a mai spus că acțiunile ar urma să fie coordonate cu Iran și Oman, statele aflate la nordul, respectiv la sudul Strâmtorii Ormuz. În paralel, porturile iraniene sunt vizate de o blocadă a armatei americane, care susține că nicio navă nu a reușit să treacă în primele 24 de ore ale operațiunii, desfășurate cu peste 10.000 de militari americani, peste o duzină de nave de război și zeci de avioane de luptă. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unei aderări „cu drepturi reduse” a Ucrainei la UE , un mesaj care apasă pe o temă de reglementare: Kievul nu acceptă o integrare în care ar intra formal în Uniune, dar ar avea puteri decizionale limitate, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz , după ce jurnaliștii l-au întrebat despre un concept de „aderare parțială” discutat în interiorul Uniunii Europene. Conform propunerii menționate, Ucraina ar putea adera la UE, dar cu puteri decizionale „semnificativ reduse”. Zelenski a respins categoric atât ideea unei aderări parțiale la UE, cât și la NATO, argumentând că Europa ar avea nevoie de Ucraina ca partener „puternic” și „cu drepturi depline”. El a făcut o paralelă cu rolul militar al Ucrainei în arhitectura de securitate europeană. „Toată lumea din Europa cunoaște poziția noastră. Nu avem nevoie de o UE «light», la fel cum nu avem nevoie de un NATO «light». De asemenea, cred că țările din Europa și din NATO au nevoie de Ucraina ca partener puternic cu drepturi depline. Au nevoie de armata noastră - o armată puternică. Pentru că nimeni nu are nevoie de o armată ucraineană «light». Ce fel de protecție ar fi aceea?” Ce înseamnă miza de reglementare În termeni practici, o „aderare parțială” ar presupune o apartenență la UE fără acces deplin la mecanismele de decizie, ceea ce ar schimba echilibrul de drepturi și obligații pe care îl implică, în mod normal, statutul de stat membru. Mesajul lui Zelenski indică faptul că Ucraina nu vrea o soluție de compromis care să formalizeze integrarea, dar să limiteze influența politică a Kievului în instituțiile europene. Context: calendarul rămâne incert În aceeași conferință de presă, Friedrich Merz a spus că aderarea Ucrainei la UE „nu se poate realiza rapid”. În plus, European Pravda a relatat că UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, iar în acest moment „nu există un plan convenit” al procesului, potrivit informațiilor citate de Digi24. [...]
O dispută publică între un ministru-cheie și ambasadorul Israelului în Germania riscă să complice relația cu Berlinul , într-un moment în care cancelarul Friedrich Merz cere limitarea operațiunilor militare și avertizează asupra unei „anexări de facto” în Cisiordania, potrivit HotNews . Ambasadorul Israelului la Berlin, Ron Prosor , a condamnat „fără echivoc” declarațiile ministrului de finanțe Bezalel Smotrich la adresa cancelarului german, afirmând că acestea „erodează memoria Holocaustului” și o prezintă „într-un mod complet distorsionat”, relatează The Guardian . Tensiunea a pornit după o discuție telefonică de luni între Merz și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Conform comunicatului transmis de Berlin, cancelarul german a îndemnat Israelul să pună capăt atacurilor militare din sudul Libanului și și-a exprimat „profunda îngrijorare” privind evoluțiile din teritoriile palestiniene, avertizând că nu trebuie permisă o „anexare de facto” a Cisiordaniei aflate sub ocupație israeliană. Smotrich a reacționat dur, invocând Ziua de Comemorare a Holocaustului și cerându-i cancelarului german „să plece capul și să ceară scuze de o mie de ori”, într-o declarație care, potrivit relatării, a părut să pună semn de egalitate între militanții Hamas implicați în masacrul din 7 octombrie 2023 și toți palestinienii. Într-un mesaj separat, ministrul a mai spus că „zilele în care germanii le dictau evreilor unde le era permis sau interzis să locuiască au apus”. Reacția ambasadorului: critică internă și mesaj către Berlin Marți, Prosor a spus la postul public de radio Kan că este „posibil și complet legitim” să existe dispute cu Germania, „mai ales în această zi”, dar a insistat că Merz „este un mare prieten al Israelului”. În același timp, diplomatul a descris relația bilaterală ca una în care există frecvent dezacorduri reciproce, însă a susținut că Germania a dovedit că este „prietenul nostru numărul 1”, inclusiv pe fondul criticilor europene la adresa Israelului. Cazul este prezentat ca un „moment rar” de critică publică venită din interiorul reprezentării oficiale israeliene față de un ministru de rang înalt, pe fondul unei dispute sensibile legate de memorie istorică și de politica actuală în regiune. [...]
China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
