Știri
Știri din categoria Politică
PSD își închide opțiunea de a susține un executiv minoritar PNL–USR–UDMR, iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni și crește riscul unei prelungiri a instabilității guvernamentale, într-un moment în care România are „70 de zile” până la închiderea PNRR, potrivit Mediafax.
Sorin Grindeanu a declarat că PSD a votat pentru Guvernul Veștea din „responsabilitatea” de a oferi „un guvern stabil” care să „intre rapid în pâine”, invocând presiunea termenelor din PNRR și nevoia de a evita „derapaj economic”. În același timp, liderul PSD a spus că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să cheme partidele la consultări „destul de repede”, dacă executivul nu obține voturile necesare.
Grindeanu a afirmat explicit că PSD nu va vota un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, în eventualitatea în care se ajunge la o nouă încercare de formare a guvernului după consultări.
„Partidul Social Democrat nu va vota un guvern minoritar în PNL, USR, UDMR. Asta ca să fie clar.”
El a adăugat că PSD va merge la consultări dacă va fi chemat de președinte și că, dacă mandatul ar reveni PSD, partidul va decide „în ce formulă” ar veni în fața Parlamentului.
În material este menționat că Guvernul Veștea „a picat la vot”, cu „doar 189 de voturi «pentru»”, pe fondul absenței sau refuzului de a vota din partea unor parlamentari PNL descriși drept „puciști”.
Grindeanu a susținut că România are nevoie de un guvern stabil și a indicat că, în opinia sa, în „scurt timp” ar trebui discutată o nouă formulă și revenit rapid în Parlament.
Întrebat dacă PSD ar fi dispus să îl accepte pe Ilie Bolojan ca premier pentru refacerea coaliției, Grindeanu a răspuns: „Nu”.
Tot el a spus că, dacă Guvernul Veștea nu trece, România este „mai aproape de anticipate”, fără a detalia un calendar sau pași procedurali.
Recomandate
Eșecul învestirii Guvernului Veștea împinge România spre o fereastră de 60 de zile în care riscul de alegeri anticipate crește , iar miza imediată pentru partide devine găsirea unei formule de guvernare care să treacă de Parlament fără să blocheze deciziile economice, potrivit Economica . După consultări, președintele urmează să semneze un nou decret de desemnare a unui premier. Din momentul publicării în Monitorul Oficial, premierul desemnat are 10 zile să vină cu echipa de miniștri și programul de guvernare, care reiau traseul parlamentar: depunere, audieri în comisii și vot în plenul reunit. Anticipatele, condiționate de un al doilea eșec și de trecerea a 60 de zile Constituția permite dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate (art. 89), dar doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții, notează Digi24 (citată de Economica): să treacă cel puțin 60 de zile de la prima solicitare de învestitură (votul pentru Guvernul Veștea); Parlamentul să respingă cel puțin două solicitări de învestitură. Până la instalarea unui guvern cu puteri depline, țara este administrată de executivul interimar condus de Ilie Bolojan, cu atribuții limitate: nu poate emite ordonanțe de urgență și nu poate promova proiecte de legi organice, potrivit aceleiași surse. Liniile roșii și propunerile partidelor: guverne minoritare și „pact” pe 6 luni PSD: disponibilitate pentru consultări, refuz pentru un guvern minoritar PNL–USR–UDMR Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să cheme partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres. El a susținut că respingerea Guvernului Veștea apropie scenariul anticipatelor și a precizat că PSD nu va vota un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Întrebat despre o eventuală nominalizare a sa, Grindeanu a evitat un răspuns direct, menționând însă că PSD „nu fuge” de responsabilitate, conform Digi24 (citată de Economica). În același context, fostul secretar general al PSD, Paul Stănescu, este citat cu opinia că Grindeanu ar trebui să fie următoarea propunere de premier. PNL/Bolojan: guvern minoritar și acord politic pentru deficit și PNRR Ilie Bolojan a avansat ideea unui „pact pentru România” pe următoarele șase luni, care să permită adoptarea unor legi legate de absorbția fondurilor din PNRR și menținerea deficitului la „niveluri rezonabile”. El a descris drept opțiuni fie un guvern minoritar condus de PSD (susținut la învestitură de alte partide), fie o formulă PNL–USR–UDMR. În mesajul transmis după respingerea Guvernului Veștea, Bolojan a cerut „urgent” un guvern cu puteri depline și a reiterat varianta unui guvern minoritar sprijinit de un pact național cu priorități pe șase luni. USR: consultări „transparente” și disponibilitate pentru guvern minoritar Președintele USR, Dominic Fritz, cere consultări „transparente”, „fără surprize” și afirmă că USR este gata să intre într-un guvern minoritar, potrivit Agerpres. În mesajul său, Fritz critică modul în care a fost gestionată tentativa de învestire și susține că este nevoie de o echipă care să continue reformele. AUR: majorități pe termen scurt sau anticipate Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, apreciază că criza politică va continua până în 2028 sau până la anticipate, pe care le consideră „mai aproape ca oricând”, potrivit Agerpres. În viziunea sa, fără anticipate, ar fi posibile doar majorități pe termen scurt (maximum șase luni), cu obiective „clare și puține”. Ce urmează, practic În scenariul descris de Economica, următoarele repere sunt decisive: desemnarea rapidă a unui nou premier și reluarea procedurii de învestire în termenul constituțional de 10 zile; dacă și a doua încercare eșuează, se deschide calea către anticipate, dar numai după împlinirea pragului de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură; până atunci, guvernarea rămâne în regim interimar, cu capacitate redusă de decizie, ceea ce crește presiunea pentru o soluție parlamentară, chiar și temporară, de tip guvern minoritar susținut printr-un acord politic. [...]
Guvernul Veștea a căzut la vot, prelungind interimatul și incertitudinea decizională după ce nu a strâns majoritatea necesară în Parlament, potrivit Mediafax . Rezultatul oficial anunțat de senatorul Vasile Blaga indică 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din 212 voturi exprimate, sub pragul de 233 necesar pentru învestire. Eșecul de la vot mută rapid presiunea pe Palatul Cotroceni: președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou candidat la funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele. Până atunci, România rămâne cu un guvern interimar, cu capacitate limitată de decizie. Ce arată aritmetica votului și unde s-a rupt susținerea Înainte de anunțul oficial, surse citate de publicație indicau că o parte dintre parlamentarii PNL care îl susțineau pe Adrian Veștea nu ar fi votat Cabinetul. În același timp, în plen, PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea. Daniel Fenechiu a spus că PNL contestă includerea numelui partidului în lista Guvernului și că liberalii nu vor susține Cabinetul propus de Adrian Veștea. UDMR a anunțat că nu participă la vot și părăsește sala, iar Kelemen Hunor a afirmat că: „Dacă trece Guvernul Veștea, va trece cu voturile de la AUR” Poziționările din plen: PSD pentru, AUR iese din sală Din partea PSD, Natalia Intotero a susținut în plen că formațiunea votează Guvernul Veștea, invocând nevoia de „un executiv funcțional” într-un termen scurt. De cealaltă parte, liderul AUR, George Simion, a anunțat că parlamentarii formațiunii părăsesc sala, fără să își oblige colegii să voteze într-un anumit fel: „Nu voi obliga niciun coleg să voteze într-un fel sau altul, însă eu și noi toți care nu suntem trădători părăsim această sală” Ce urmează procedural Consecința directă a votului este reluarea procesului de formare a guvernului. Conform informațiilor din articol, președintele Nicușor Dan va trebui să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu partidele, în condițiile în care pragul de 233 de voturi rămâne reperul pentru orice nouă încercare de învestire. [...]
Critica tăierilor bugetare și a instabilității politice pune presiune pe agenda economică a Cotroceniului. Într-un interviu acordat HotNews , Vlad Alexandrescu , președintele Grupului pentru Dialog Social, susține că „Guvernul Ilie Bolojan a căzut prea târziu” și că PSD „a avut dreptate” să provoace căderea Executivului, pe fondul efectelor sociale ale politicilor de austeritate și al riscului ca disputele dintre partidele pro-europene să alimenteze creșterea suveraniștilor. Alexandrescu argumentează că direcția fostului guvern a fost „din start greșită” și invocă deteriorarea nivelului de trai: „oamenii sunt mai săraci”, „birurile sunt mai mari”, „totul s-a scumpit”. În aceeași logică, el leagă decizia PSD de presiunea propriului electorat, descriind prăbușirea guvernului drept „o acțiune politică” care a reflectat nemulțumirea publică, nu doar voința conducerii partidului. Ce reproșează fostului guvern: tăieri cu impact direct în servicii și sprijin social În interviu, liderul GDS enumeră efecte pe care le pune pe seama „guvernării Bolojan”, insistând că statul nu poate fi administrat „ca o firmă”, deoarece are obligații față de categorii vulnerabile și față de servicii publice. Printre exemplele menționate: reducerea burselor elevilor și studenților („cam o treime” ar fi dispărut, potrivit lui); micșorarea ajutoarelor pentru persoanele cu dizabilități; diminuarea unor servicii publice; reorganizări în salvamont, despre care spune că au redus numărul de salvatori și au dus la comasări și concedieri. „România nu poate fi condusă ca o firmă.” Miza politică: majoritate stabilă și „predictibilitate” pentru firme și populație Alexandrescu plasează conflictul dintre partidele pro-europene în centrul riscului de radicalizare, afirmând că suveraniștii cresc „prin dezamăgirea pe care celelalte partide o provoacă în fiecare zi”. În acest context, el susține că nevoia de „predictibilitate” este comună atât companiilor, cât și cetățenilor, iar escaladarea atacurilor personale între partide favorizează formațiunile radicale fără ca acestea „să facă nimic”. Pe tema formării unei majorități, el amintește și un punct de drept constituțional: mandatul parlamentarului „nu poate fi imperativ”, deci nu poate fi dictat formal de conducerea partidului, chiar dacă partidele pot avea reguli interne și sancțiuni politice. Evaluarea lui Nicușor Dan : mai mult decât „sustenabilitate economică” În privința președintelui Nicușor Dan, Alexandrescu spune că se aștepta la un rol mai pronunțat de „educator” și la delimitări mai ferme față de „deriva legionară”, pe care o consideră un risc major în spațiul public. Totodată, el critică o focalizare pe care o vede prea îngustă în ultima perioadă, concentrată pe „guvernare pro-occidentală” și „sustenabilitate economică”, în detrimentul unor teme precum integritatea, profesionalismul și doctrinele de politici publice. În ansamblu, mesajul său este că instabilitatea politică și politicile de tăieri cu efect social pot eroda încrederea și pot împinge electoratul către opțiuni radicale, într-un moment în care mediul economic are nevoie de guvernare stabilă și direcții coerente. [...]
AUR condiționează votul pentru Guvernul Veștea de o retragere publică a „liniei roșii” a președintelui Nicușor Dan , iar în lipsa unor „clarificări” până la ora 21:30 parlamentarii partidului ar urma să părăsească sala în momentul votului de învestitură, potrivit HotNews . George Simion a făcut declarațiile luni seară, la sediul AUR, după întâlnirea cu premierul desemnat Adrian Veștea . Liderul AUR a spus că partidul nu ia „în calcul în acest moment” un vot pentru Veștea din cauza unor „restricții” pe care le atribuie președintelui, invocând poziția exprimată de Nicușor Dan pe 6 mai, când ar fi spus că nu este de acord cu un guvern din care să facă parte AUR sau care să treacă „cu voturile AUR”. Condiția pusă înaintea votului din Parlament Simion a cerut ca Nicușor Dan să își retragă public „linia roșie” prin care i-ar fi numit pe cei de la AUR „extremiști” și a solicitat „clarificări” înainte de votul programat la 21:30. „Așteptăm din partea lui Nicușor Dan niște clarificări înainte de votul de astăzi, de la 21.30.” În același timp, Simion a afirmat că AUR continuă demersul de suspendare a președintelui, deși, potrivit propriilor declarații, partidul nu are în prezent suficiente voturi pentru acest pas. El a încheiat intervenția spunând că Nicușor Dan „nu e un președinte legitim”. Ce înseamnă, practic, pentru învestirea guvernului Liderul AUR a susținut că nu a cerut funcții în urma discuțiilor cu premierul desemnat și a indicat că miza ar fi „implementarea soluțiilor” promovate de partid. Totodată, a avertizat că, dacă până la 21:30 nu apar clarificările cerute, parlamentarii AUR vor ieși din plen în momentul votului pentru Guvernul Veștea. În paralel, Adrian Veștea anunțase anterior că urmează să se întâlnească cu George Simion, descriindu-se drept „un om al dialogului” și invocând nevoia de a pune capăt „haosului politic”, într-o postare pe Facebook. Efect imediat: PSD ia în calcul amânarea plenului După anunțul lui Simion că AUR nu votează guvernul, PSD analizează dacă amână plenul programat la ora 21:30 pentru votul de învestitură, mai notează publicația. [...]
PSD ia în calcul să ofere AUR șefia Senatului ca monedă de negociere pentru votul de învestitură , într-un scenariu care ar putea schimba rapid echilibrul de putere din Parlament și modul în care ar funcționa viitoarea majoritate. Declarația îi aparține lui Marian Neacșu , propus ministru de interne și vicepremier în guvernul Veștea, potrivit Antena 3 . Neacșu a spus, la Parlament, că nu exclude ca AUR să preia funcția de președinte al Senatului , dacă se negociază susținerea de către formațiune a guvernului propus astăzi în Parlament. Întrebat de jurnaliști, liderul PSD a indicat că șefia Senatului ar putea intra în pachetul de negocieri pentru învestire. De ce contează: șefia Senatului poate influența agenda legislativă Președintele Senatului este una dintre cele mai importante funcții din stat, cu rol direct în organizarea și conducerea lucrărilor din cameră, ceea ce poate afecta calendarul și prioritățile legislative. În acest context, o eventuală cedare a funcției către AUR ar semnala o negociere politică cu impact instituțional, nu doar un acord punctual de vot. Neacșu a argumentat, în același context, că prioritatea este formarea unui guvern care să aibă „susținere parlamentară reală”, avertizând că, fără aceasta, Executivul „nu ar putea funcționa”. Poziționarea față de AUR și reacția din interiorul partidului Întrebat dacă AUR ar putea fi considerat, la alegerile viitoare, un partid „frecventabil”, Neacșu a răspuns: „Și acum de ce este nefrecventabil?” Ulterior, el a mai spus că nu a „catalogat niciodată” AUR drept „extremist”, conform relatării. Din partea AUR, Petrișor Peiu, liderul senatorilor partidului, a declarat într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN că nu a cerut niciodată funcția de președinte al Senatului și a exclus că ar vota guvernul Veștea, chiar dacă George Simion o va face. [...]
După respingerea Guvernului Veștea , PNL cere rapid un executiv cu puteri depline , iar Ilie Bolojan spune că partidul susține varianta unui guvern minoritar sprijinit de un „pact național” pe următoarele șase luni, potrivit Antena 3 . Mesajul vine în contextul blocajului politic creat după eșecul votului de învestitură din Parlament. Bolojan, președinte al PNL și premier interimar, afirmă că România are nevoie „urgent” de un guvern „cu puteri depline”, construit pe „transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice”. În același mesaj, el critică „jocurile de culise” și „trădările”, susținând că „ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista”. Ce propune PNL pentru deblocarea situației Potrivit lui Bolojan, PNL își menține propunerea de învestire a unui guvern minoritar, care să funcționeze pe baza unui „pact național” ce ar stabili prioritățile României pentru următoarele șase luni. În acest cadru, liderul liberal spune că partidul este dispus să participe la o soluție, dar „corectă, asumată, transparentă” și „construită în interesul real al României”. Contextul parlamentar: Guvernul Veștea a căzut la vot Guvernul Veștea a fost respins luni de Parlament, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. În material este menționată și relatarea Agerpres , care redă același mesaj transmis de Ilie Bolojan după vot. [...]
