Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că va încerca să excludă scenariul unei guvernări PSD–AUR dacă actuala încercare de formare a Executivului eșuează, indicând că următoarea nominalizare de premier va fi precedată de noi consultări cu partidele, potrivit news.ro. Mesajul vine în contextul negocierilor pentru învestirea unui guvern, cu impact direct asupra stabilității politice și a predictibilității decizionale.
Într-un interviu acordat Cotidianul, Nicușor Dan a spus că își dorește „un guvern prooccidental” și „o majoritate prooccidentală” care să îl susțină, iar o colaborare PSD–AUR nu este „o direcție” în care ar vrea să meargă lucrurile.
„Eu îmi doresc un guvern prooccidental şi o majoritate prooccidentală care să susţină un guvern prooccidental. Poate să fie o tehnică de negociere…În orice caz, nu este o direcţie în care eu vreau să mergem.”
Întrebat dacă ar refuza „sub nicio formă” o formulă PSD–AUR, președintele a răspuns că, „pentru moment”, România se află în situația unui premier desemnat și că speră într-o „flexibilitate din toate părțile” pentru formarea guvernului. El a adăugat că, dacă nu se ajunge la un guvern, va încerca, prin nominalizarea pe care o va face, să excludă scenariul PSD–AUR.
„Pentru moment suntem în situaţia unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părţile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu”.
Nicușor Dan a evitat să spună dacă, în cazul în care guvernul Mureșan pică, următoarea nominalizare ar fi automat Sorin Grindeanu sau o altă persoană. A indicat însă că, într-un asemenea scenariu, Constituția îl obligă să reia negocierile și să verifice din nou pozițiile partidelor.
„Sper ca acest guvern să treacă şi nu poate să treacă decât prin negocieri şi flexibilizarea poziţiilor. Dacă se va întâmpla să nu treacă, Constituţia mă obligă să am negocieri, să văd din nou poziţia partidelor.”
Recomandate
Amenințarea cu alegeri anticipate ar putea deveni un risc direct pentru mandatul lui Nicușor Dan , în contextul în care reținerea lui Călin Georgescu ar mobiliza electoratul suveranist și ar putea împinge viitoarea majoritate spre o procedură de suspendare a președintelui , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Analistul politic Adrian Zăbavă susține că arestarea lui Georgescu „poate complica” calculele politice ale lui Nicușor Dan, mai ales dacă blocajul privind învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar alimenta scenariul dizolvării Parlamentului și al anticipatelor. În această ipoteză, spune Zăbavă, o majoritate în jurul AUR ar avea interesul și forța să declanșeze rapid suspendarea șefului statului. De ce anticipatele ar putea lovi chiar în președinte Potrivit lui Adrian Zăbavă, Nicușor Dan nu ar avea de câștigat din escaladarea crizei către alegeri anticipate, deoarece o mobilizare puternică a electoratului suveranist ar schimba raportul de forțe în Parlament. El argumentează că, într-un astfel de scenariu, prima mișcare a noii majorități ar putea fi suspendarea președintelui, urmată de referendum. „În cazul unor alegeri anticipate, Nicușor Dan ar avea de pierdut chiar mai mult decât PSD. Dacă alegerile anticipate ar avea loc mâine, acestea ar duce la o majoritate în jurul AUR. Prima măsură a noii majorități ar fi inițierea procedurii de suspendare a președintelui.” În consecință, concluzia analistului este că, „în mod logic”, Nicușor Dan ar trebui să fie cel care se opune anticipatelor, tocmai din rațiuni de „supraviețuire politică”. PSD își închide opțiunile pentru Guvernul Mureșan Zăbavă mai afirmă că PSD nu ar mai avea spațiu de întoarcere pentru a susține un guvern condus de Siegfried Mureșan, nici măcar în schimbul unei noi „rotative” (alternarea premierului între partide) sau al unor concesii publice din partea acestuia. Argumentul invocat este decizia Biroului Politic Național al PSD, care a respins în unanimitate ideea unui vot pozitiv la învestire. În același registru, Zăbavă susține că Nicușor Dan nu poate folosi credibil amenințarea dizolvării Parlamentului ca instrument de presiune asupra PSD, tocmai pentru că anticipatele ar putea produce un rezultat politic nefavorabil președintelui. AUR și „miza” anticipatelor: mobilizare, dar și costuri de guvernare Analistul George Jiglău introduce o nuanță: chiar dacă AUR ar beneficia de mobilizare (mai ales după arestarea lui Georgescu), el pune sub semnul întrebării „onestitatea” dorinței de anticipate, invocând costurile intrării la guvernare într-o perioadă de criză, care poate eroda rapid un partid. „Nu cred nici că dorința celor de la AUR privind alegerile anticipate e onestă. Chiar dacă electoratul lor este mobilizat, mai ales după arestarea lui Georgescu, de ce ar vrea la guvernare? Într-o perioadă de criză, guvernarea te erodează masiv.” Jiglău mai spune că o eventuală amenințare a președintelui cu dizolvarea Parlamentului ar avea o problemă de credibilitate, în condițiile în care au trecut peste patru luni fără ca Nicușor Dan să fi folosit această pârghie pentru a forța un acord politic. Context: negocieri PNL–PSD și refuzul oficial al social-democraților În plan operațional, discuțiile PNL cu PSD ar fi fost purtate de Ilie Bolojan, nu de premierul desemnat, iar Sorin Grindeanu a declarat că nu a fost contactat de Siegfried Mureșan pentru susținere parlamentară. Zăbavă explică această dinamică prin profilul „anti-PSD” construit de Mureșan, care ar fi redus șansele unui dialog direct cu social-democrații. Separat, Biroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate să nu susțină guvernul propus, iar Grindeanu a motivat public refuzul, invocând inclusiv lipsa unor explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” din buget și o serie de indicatori economici negativi menționați de PSD. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Conflictul dintre PSD și premierul desemnat Siegfried Mureșan se mută pe terenul „disciplinei” în Parlamentul European , după ce acesta a răspuns atacurilor venite din partid invocând absențele europarlamentarului Claudiu Manda , secretar general al PSD, potrivit HotNews . Întrebat despre declarațiile Liei Olguța Vasilescu și atacurile din interiorul PSD, Mureșan a spus: „Acea importantă doamnă din PSD mai bine şi-ar trimite soţul (Claudiu Manda, secretarul general al PSD, europarlamentar, nr) la serviciu, în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenţi membri ai Parlamentului European”. Contextul politic: PSD anunță că nu votează guvernul Mureșan Publicația amintește că, luni, PSD a decis în Biroul Politic Național că nu va vota guvernul pe care îl va propune premierul desemnat. Mureșan a prezentat miercuri, la Parlament, principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, conform aceleiași surse. În acest context, Sorin Grindeanu i-a cerut ulterior lui Mureșan să demisioneze din Parlamentul European, după prezentarea principiilor programului. De la ironii la acuzații de „neadevăruri” Atacurile la care a răspuns Mureșan vin după ce Lia Olguța Vasilescu afirmase la finalul lunii iunie că propunerea de premier a lui Ilie Bolojan este „un om care habar n-are cum se trăiește în România” și că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-i pronunțe numele. Mureșan a declarat că privește atacurile „cu zâmbetul pe buze” și a susținut că PSD nu îl combate pe fond, ci recurge la „neadevăruri”, argumentând că „competenţa şi etica” ar fi fost pilonii activității sale publice. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă un calendar al pașilor următori pentru votul de învestitură, însă poziția PSD de a nu susține guvernul indică o confruntare politică directă în jurul formării cabinetului propus de premierul desemnat. [...]
Sondajul CURS indică o schimbare de raport de forțe cu impact direct asupra negocierilor de guvernare , pe fondul prăbușirii PNL și al consolidării tandemului AUR–PSD, potrivit HotNews . Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi (același scor ca în iulie), PSD ar ajunge la 25% (în creștere cu două puncte procentuale), iar PNL ar coborî la 18%, partidul pierzând trei puncte procentuale față de acum două luni. Diferența dintre PSD și PNL ar fi, astfel, de 7 puncte. USR ar scădea ușor, de la 9% la 8%, iar UDMR ar fi cotat la 5%, ultima formațiune care ar trece pragul parlamentar, conform datelor prezentate. De ce contează: PNL intră mai slab în ecuația majorității Evoluția din sondaj comprimă spațiul de manevră al PNL în eventuale negocieri pentru o majoritate parlamentară și mută centrul de greutate spre AUR și PSD, într-un moment în care, notează publicația, PSD și AUR „vorbesc tot mai mult” despre o posibilă guvernare comună. Sondajul a fost realizat în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți (18+), reprezentativ la nivel național, cu o marjă maximă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Context politic: blocaj la desemnarea premierului Măsurarea vine pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan (5 mai) și după două încercări eșuate de desemnare a unui premier, potrivit informațiilor din articol. În același interval, președintele Nicușor Dan a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier, pe liberalul Siegfried Mureșan. Comparație cu un alt sondaj recent HotNews amintește și un sondaj INSCOP publicat cu o săptămână înainte, care plasa AUR la 39,7%, PSD la 18,7% și PNL la 16,3%, în scădere cu 4% față de luna mai. Diferențele dintre măsurători trebuie privite în limitele metodologiilor și perioadelor de culegere distincte, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare de comparabilitate. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan pregătește discuția cu președintele Nicușor Dan pentru a închide negocierile de majoritate și a accelera calendarul de învestitură , în condițiile în care termenul constituțional pentru solicitarea votului de încredere este de 10 zile de la desemnare, potrivit Euronews . Mureșan a anunțat că îi va cere o întâlnire șefului statului imediat după revenirea acestuia din Statele Unite, unde președintele a fost la New York, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Scopul discuției: să prezinte stadiul negocierilor pentru formarea Guvernului și programul de guvernare. Ce vrea Mureșan să pună pe masă la Cotroceni Premierul desemnat spune că va informa președintele cu privire la sprijinul politic pentru viitorul Executiv și la „stadiul la care” se află discuțiile. „Exact cum am spus și cum și domnul președinte a confirmat, mă aștept ca la întoarcerea în țară a domniei sale să ne întâlnim, să avem o discuție, chiar după ce domnia sa va reveni îi voi transmite o solicitare în acest sens pentru a-l informa privind susținerea celor trei partide, stadiul la care ne aflăm și mai ales pentru a-i prezenta președintelui României programul de guvernare.” Mureșan este susținut oficial pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR. El a mai spus că propune un guvern „cu un caracter clar pro-european”, iar dialogul cu PSD va fi purtat „instituțional”. Miza: majoritate și votul de învestitură în termen Președintele Nicușor Dan a declarat, la New York, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate în Parlament și să formeze un guvern care să treacă de votul de învestitură. Mureșan a fost desemnat premier pe 17 septembrie, după consultările președintelui cu partidele și formațiunile parlamentare. Conform procedurii constituționale, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. [...]
România își asumă creșterea cheltuielilor militare spre 5% din PIB și leagă această direcție de intensificarea amenințărilor hibride atribuite Federației Ruse, de la atacuri cibernetice la sabotaje asupra infrastructurilor critice, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan la Adunarea Generală a ONU , relatate de news.ro . În intervenția sa, șeful statului a susținut că Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, „a renunțat în mod deliberat” la obligația de a menține pacea și securitatea internațională și urmărește „o agendă revizionistă”, în contextul „al cincilea an” al războiului împotriva Ucrainei. De ce contează: bugetul apărării și ținta de 5% din PIB Nicușor Dan a afirmat că „Europa este ținta unui război hibrid”, care include atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice, cu scopul de a „submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice” și de a descuraja sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, președintele a spus că descurajarea amenințării ruse „nu o putem face decât prin creșterea cheltuielilor militare”. România ar susține „echilibrarea cheltuielilor militare” și „ținta de 5%” raportat la PIB, menționând că nivelul este „3,7% în acest an”. Efecte directe invocate: incidente la frontieră și presiune de securitate Președintele a arătat că România, ca stat membru al UE cu „cea mai lungă frontieră cu Ucraina”, a resimțit direct efectele războiului prin „încălcări repetate” ale spațiului aerian. A menționat și un incident recent, în care „o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială” pe teritoriul României, rănind persoane și provocând pagube materiale. „Am mai spus-o şi o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina şi de poporul său, care acţionează în legitima sa apărare, atât timp cât este nevoie.” Măsuri operaționale: cereale, mine marine, hub de securitate maritimă În același discurs, Nicușor Dan a prezentat acțiuni pe care România le leagă de stabilizarea regională: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, „pe calea ferată și pe cale navigabilă”, ca răspuns la atacurile asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la Grupul operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, cu misiuni de detectare și neutralizare a minelor și protecția infrastructurii critice submarine; înființarea, împreună cu Bulgaria, a unui „hub pentru securitate maritimă” pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Republica Moldova, în ecuația de securitate Președintele a spus că România va continua să susțină „capacitatea de reziliență” a Republicii Moldova, pe care a numit-o „a doua țară cea mai afectată” de război, invocând „șocul economic” și o „campanie hibridă susținută” (dezinformare, presiuni energetice și încercări de destabilizare a instituțiilor democratice). România ar rămâne „cel mai puternic avocat” al Chișinăului în UE, oferind sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru parcursul european. [...]
