Știri
Știri din categoria Politică
PSD spune că poate merge pe anticipate, ceea ce prelungește incertitudinea politică și apasă pe agenda economică, în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt în impas, potrivit Agerpres. Mesajul a fost transmis vineri de secretarul general al PSD, Claudiu Manda, într-o postare publică.
Manda afirmă că PSD este „pregătit pentru alegeri anticipate”, dar și „să își asume guvernarea”, prezentând ca soluție un „Guvern pentru români”, cu un program „construit în jurul relansării economiei și al dezvoltării României”.
În intervenția sa, Claudiu Manda critică blocajul politic din ultimele luni și susține că „domnul Bolojan” ar fi „blocat, rând pe rând, orice șansă de formare a unui Guvern”. În același timp, el acuză că discuțiile s-au concentrat pe împărțirea funcțiilor („negocierile pentru portofolii”, „listele de miniștri”), nu pe soluții „pentru România”.
„Dacă alternativa nesusținerii Guvernului Mureșan este votul românilor, foarte bine! Noi nu avem niciun motiv să ne temem de el.”
Din declarațiile citate de Agerpres reiese că PSD își leagă poziționarea politică de o temă economică – „relansarea economiei” – însă fără a detalia măsuri concrete sau un calendar. În acest context, miza imediată pentru mediul de afaceri rămâne gradul de predictibilitate: fie se conturează rapid o majoritate care să susțină un cabinet, fie scenariul anticipatelor prelungește perioada de tranziție și amână decizii de guvernare.
În material nu sunt oferite detalii despre pașii procedurali sau un termen pentru eventuale alegeri anticipate. Informația disponibilă se limitează la poziția politică exprimată de Claudiu Manda și la mesajul că PSD nu exclude nici varianta anticipatelor, nici asumarea guvernării.
Recomandate
Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
Presiunea publică pentru oprirea războiului cu Iranul riscă să devină o miză legislativă cu efecte economice , în condițiile în care scumpirea carburanților și inflația sunt deja asociate conflictului, potrivit Economica , care citează un sondaj relatat de Agerpres . Sondajul arată că aproximativ 71% dintre americani ar dori adoptarea unei legi pentru încheierea conflictului în care SUA s-au angajat în februarie alături de Israel. Procentul urcă la 93% în rândul alegătorilor democrați, iar 51% dintre simpatizanții republicani susțin aceeași poziție. De ce contează: războiul și tarifele sunt legate de costul vieții Democrații au obținut, la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cele mai largi majorități de după 2008 în Senat și în Camera Reprezentanților. Înfrângerea republicanilor este pusă în contextul nemulțumirii legate de costul ridicat al vieții și de războiul care a scumpit carburanții în SUA și la nivel global, contribuind la inflație. Noul Congres, cu majoritate democrată în ambele camere, se va reuni pe 3 ianuarie. Ce ar putea urmări Congresul: războiul, tarifele și agenda „primele 100 de zile” Același sondaj indică și sprijin pentru o schimbare de politică comercială: 62% dintre americani sunt în favoarea unor demersuri parlamentare pentru revocarea taxelor vamale la import impuse discreționar de Donald Trump . În privința priorităților imediate, circa 90% dintre respondenți spun că legislativul ar trebui să se concentreze în primele 100 de zile pe problema costului vieții. Ponderile celor care indică drept priorități reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și modificările climatice sunt mai mici, potrivit Reuters , menționat în textul preluat. Context politic: colaborare cerută, dar și risc de confruntare Sondajul mai arată că există majorități semnificative în ambele tabere politice care cred că Trump ar trebui să colaboreze cu democrații, iar liderii democrați din noul Congres să încerce, la rândul lor, o colaborare cu președintele. În paralel, mulți respondenți se declară îngrijorați de perspectiva ca democrații să folosească puterea pentru a iniția proceduri judiciare împotriva lui Trump: 42% consideră că punerea sub acuzare ar fi „rea pentru țară”, iar 33% cred că ar fi un lucru bun. Datele sondajului Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion de 1.705 adulți din SUA, și are o marjă de eroare de aproximativ 2% (două puncte procentuale). [...]
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României , într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica . Într-o conferință la Cotroceni , președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă. Deficit mare și dobânzi ridicate: miza ratingului Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”. În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”. „Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.” Scenariul AUR la guvernare: risc de retrogradare „într-o săptămână” Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.” Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv. Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova. Context politic: prima conferință după învestirea Guvernului Niculescu Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului. Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații. [...]
