Știri
Știri din categoria Politică
O nouă criză în coaliția de guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României, într-un moment în care investitorii și agențiile de rating cer stabilitate politică pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea unei retrogradări, potrivit Biziday, care citează o analiză Bloomberg.
Tensiunile vin pe fondul intenției PSD, cel mai mare partid din coaliția aflată la guvernare, de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Social-democrații îi reproșează acestuia adoptarea unor măsuri de austeritate, precum și lipsa comunicării și coordonării în cadrul coaliției cvadrilaterale.
Premierul a indicat că nu intenționează să demisioneze, chiar dacă PSD își retrage sprijinul. Bloomberg notează că România se poate confrunta cu prăbușirea coaliției pro-europene instalate în urmă cu zece luni, după o criză politică majoră declanșată de anularea alegerilor prezidențiale.
Pierderea sprijinului PSD ar lăsa guvernul fără majoritate parlamentară, iar Bolojan ar trebui să aleagă între mai multe variante, potrivit Bloomberg:
Dacă miniștrii PSD ar demisiona, premierul ar avea la dispoziție 45 de zile pentru a cere un vot de încredere în Parlament, perioadă în care și-ar păstra atribuțiile depline, după numirea unor interimari pentru portofoliile vacante.
Într-un interviu acordat vineri, Bolojan a spus că este pregătit să conducă un guvern minoritar atât timp cât Constituția permite sau până la adoptarea unei moțiuni de cenzură. Totodată, el a afirmat că PNL va refuza să formeze o altă coaliție.
Bloomberg avertizează că noul episod de instabilitate politică ar putea alarma investitorii și agențiile de rating, care au semnalat că stabilitatea este esențială pentru reducerea deficitului bugetar — cel mai mare din Uniunea Europeană — și pentru evitarea unei scăderi a ratingului de țară.
În același context, publicația arată că România plătește deja cele mai ridicate costuri de împrumut din regiune, iar obligațiunile denominate în dolari au avut vineri cele mai slabe performanțe dintre piețele emergente, pe fondul creșterii riscului politic. Sursele citate nu oferă, în materialul preluat de Biziday, un calendar sau o estimare numerică a impactului asupra dobânzilor.
Recomandate
România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul pe legea salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a împiedicat adoptarea actului normativ și, implicit, îndeplinirea jalonului, potrivit Economica . Bolojan susține că PNL „a făcut tot ce a fost posibil” pentru un acord politic privind legea salarizării, dar negocierile s-ar fi lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El afirmă că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Miza economică: jalon PNRR ratat și presiune pe buget În centrul disputei este „anvelopa” salarială – adică impactul bugetar total al legii. Bolojan indică mai multe variante discutate în timp și arată că, în final, nu s-a ajuns la o formă acceptată politic: un draft lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde lei , descrisă ca peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior pentru o anvelopă de 8 miliarde lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o escaladare până la 12 miliarde lei , variantă pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”, potrivit lui Bolojan. Premierul interimar afirmă că, în lipsa unui acord politic, PNL a analizat depunerea unui proiect în Parlament, dar a renunțat invocând riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Disputa politică: consultări, proiecte și relația cu Comisia Europeană Bolojan respinge acuzațiile privind lipsa consultărilor și susține că au existat „nenumărate runde” atât politice, cât și cu sindicatele, inclusiv în grupul de lucru de la Cotroceni. El mai afirmă că trei proiecte au fost transmise în consultare echipei tehnice a Comisiei Europene, iar „ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”. În mesajul său, Bolojan acuză PSD că apără un sistem în care deciziile de salarizare rămân dependente de „bunăvoința șefilor”, în locul unuia bazat pe reguli și criterii obiective. Ce urmează Bolojan susține că „efectele acestei iresponsabilități” vor fi plătite de România și că PSD nu poate evita răspunderea. În paralel, potrivit Economedia , președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, ceea ce duce la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului. [...]
PSD mută miza pe riscul de a pierde 770 mil. euro din PNRR și cere ca PNL, prin Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, să își asume politic eșecul Legii salarizării, într-un schimb de acuzații care pune presiune pe calendarul de adoptare al unui act normativ cu impact bugetar, potrivit Recorder . PSD susține că liberalii trebuie să răspundă „în fața cetățenilor” pentru nereușita legii, după ce PNL a acuzat social-democrații că blochează „cu bună știință” adoptarea și că România ar fi în „pericol iminent” să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Suma echivalează cu circa 3,85 miliarde lei, la un curs aproximativ de 5 lei/euro. Ce reproșează PSD PNL în legătură cu legea Într-un comunicat, PSD afirmă că PNL ar fi ținut proiectul „luni întregi” la secret și că nu ar fi existat consultări și consens, inclusiv cu sindicatele. Social-democrații mai susțin că ultima variantă prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. „Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.” PSD mai afirmă că, „în al 12-lea ceas al PNRR”, partidul premierului demis nu ar fi depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar și invocă riscuri precum „convulsii sociale”, „instabilitate” și „blocaje instituționale” dacă o variantă considerată „proastă” ar fi adoptată. Poziția PNL: PSD ar bloca adoptarea și ar fi încălcat angajamentele din PNRR PNL a acuzat, la rândul său, că PSD blochează adoptarea Legii salarizării unitare și că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Liberalii mai susțin că PSD ar fi „înșelat” cetățenii, partidele pro-europene și pe președintele României, în fața căruia și-ar fi asumat susținerea integrală a actelor normative din PNRR. PNL spune că susține proiectul și invită toate partidele parlamentare să îl sprijine, astfel încât să poată fi depus și votat în Parlament „pe ultima sută de metri”, în această săptămână. De ce contează: presiune pe buget și pe banii europeni Schimbul de acuzații are ca punct central riscul pierderii unei sume semnificative din PNRR și blocajul politic în jurul unei legi cu efect direct asupra cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Din informațiile disponibile în material, nu reiese care este stadiul procedural exact al proiectului în Parlament, dincolo de disputa privind existența sau depunerea lui. [...]
Dacian Cioloș își construiește candidatura la șefia Francofoniei pe o miză economică , încercând să transforme relațiile istorice ale României cu state africane și asiatice într-un avantaj de negociere și cooperare în interiorul organizației, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la TVR Info că România este percepută ca un stat „neconflictual”, fără dispute istorice cu alte state membre, ceea ce i-ar permite să joace un rol de mediator între interese divergente. În această logică, el spune că încearcă să „pună în valoare” profilul diplomatic al României în competiția pentru funcția de secretar general . „Francofonie utilă”: limba franceză legată de locuri de muncă și antreprenoriat Cioloș susține că Francofonia ar trebui să depășească un model centrat aproape exclusiv pe limbă, cultură și educație și să livreze beneficii concrete pentru cetățenii statelor membre, printr-o cooperare economică mai puternică. „Francofonia economică și, de fapt, francofonia utilă, limba franceză aducătoare de oportunități, e obiectivul principal pe care eu l-am afișat.” În viziunea sa, învățarea limbii franceze ar trebui conectată mai direct la accesul la locuri de muncă, inițiative antreprenoriale și dezvoltare economică, astfel încât competența lingvistică să se traducă în oportunități practice, nu doar în diplome. Africa, un element-cheie în argumentul economic Componenta africană apare explicit atât în argumentul diplomatic, cât și în cel economic. Cioloș afirmă că România a avut „relații istorice bune” cu țările africane după obținerea independenței, dar și cu state asiatice membre ale Francofoniei, iar această poziționare ar putea fi folosită pentru a stimula cooperarea între economiile francofone. El a comparat Francofonia cu Commonwealth-ul și a susținut că, deși statele francofone au un potențial economic important, cooperarea economică dintre ele este mai puțin dezvoltată, ceea ce ar lăsa „o marjă importantă de manevră”. Experiența de guvernare și rolul de mediator, prezentate ca atuuri Cioloș își pune în față experiența de premier, de comisar european și de lider al unui grup politic european, argumentând că aceste roluri i-au dezvoltat competențe de negociere și mediere utile într-o organizație internațională. El le leagă de atribuțiile secretarului general, care includ medierea și prevenirea tensiunilor între statele membre. Priorități și domenii de cooperare: tineri, femei, tehnologie, agricultură, climă Pe agenda sa apar tinerii și femeile ca priorități, cu accent pe ideea că viitorul Francofoniei depinde de motivația pragmatică a tinerilor de a învăța franceza. În plus, Cioloș propune extinderea cooperării către domenii considerate strategice, de la inteligență artificială și noile tehnologii la agricultură și adaptarea la schimbările climatice, invocând inclusiv pregătirea sa de agro-economist. Rezultatul competiției pentru conducerea Francofoniei urmează să fie cunoscut în luna noiembrie, la reuniunea programată în Cambodgia. [...]
PNL condiționează candidatura la Timișoara de o decizie comună cu USR , în scenariul în care Dominic Fritz își pierde mandatul ca efect al noii Legi ANI, potrivit HotNews . Ilie Bolojan spune că liberalii ar urma să discute candidatul „cu domnul Fritz”, invocând votul de încredere pe care timișorenii i l-au acordat actualului primar. Bolojan afirmă că speră să nu se ajungă la demiterea lui Fritz și mizează pe analiza Comisiei Europene privind compatibilitatea Legii ANI cu legislația UE. În interviul acordat Prima News, liderul PNL susține că nu este „normal să adoptăm un text de lege care încalcă legislația UE” și avertizează că efectele nu s-ar opri la cazul Timișoara. În eventualitatea organizării unor alegeri locale, Bolojan spune că desemnarea candidatului trebuie să țină cont de opțiunea exprimată deja de electorat: „Ce au făcut timișorenii prin votul de încredere către Dominic Fritz arată o anumită opțiune și în mod evident vom găsi o soluție comună, iar candidatul să fie discutat cu domnul Fritz.” Context: Legea ANI , promulgată sub presiunea unui jalon din PNRR Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan. Conform articolului, efectul noii legi este încetarea mandatului lui Dominic Fritz, după ce acesta a fost găsit în conflict de interese. Mandatul primarului ar urma să înceteze în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, care se produce la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Președintele Nicușor Dan a transmis că a promulgat actul normativ în forma venită din Parlament, menținându-și argumentele din sesizarea de neconstituționalitate trimisă anterior Curții Constituționale. Totodată, a invocat riscul pierderii fondurilor din PNRR: legea este un jalon de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) și trebuia adoptată până la 31 august. Ce semnal politic transmite Bolojan Întrebat dacă mai vede posibilă o alianță electorală PNL–USR după votul liberalilor pe Legea ANI, Bolojan spune că a fost „o decizie dificilă”, dar că partidele ar trebui să găsească „formule de colaborare” pentru a construi o alternativă, în contextul a ceea ce numește „deficit democratic”. Pentru Timișoara, mesajul central este că PNL își leagă opțiunile electorale de o negociere cu USR și cu Dominic Fritz, dacă se ajunge la alegeri anticipate la primărie. [...]
Nicușor Dan amână deciziile privind șefii serviciilor și respinge „scandalul” Pahonțu , invocând lipsa unei evaluări manageriale și faptul că schimbările au fost împinse de criza politică, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la Chișinău, în contextul controversei declanșate de o investigație Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Președintele a precizat, mai întâi, că SPP „nu este un serviciu secret” și a spus că schimbările la conducerea unor instituții ar fi trebuit discutate „încă din vară”, dar au fost amânate de criza politică și de formarea Guvernului. În același context, Nicușor Dan a menționat că SRI nu are șef și că numirea trebuie discutată cu partidele, adăugând că a evitat să suprapună subiectul peste negocierile pentru Guvern. Controversa Pahonțu: „Nu știu care-i scandalul” Întrebat dacă, după investigația Recorder, se impune o evaluare a directorului SPP, Nicușor Dan a pus sub semnul întrebării chiar existența unui scandal și a criticat titlul materialului jurnalistic. „Nu știu care-i scandalul.” „Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul.” Materialul Recorder, citat de Mediafax, susține că documentele consultate l-ar plasa pe Pahonțu în dispozitivul din zona baricadei de la Intercontinental în 21 decembrie 1989, fără a afirma că acesta ar fi tras personal asupra manifestanților. Recorder mai afirmă, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că structura din care făcea parte ar fi fost implicată ulterior în evenimentele din iunie 1990. Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, fiind numit în mandatul fostului președinte Traian Băsescu. După apariția investigației, „peste 20 de organizații civice” i-au cerut președintelui demiterea șefului SPP, potrivit aceleiași surse. Criteriul moral invocat de președinte și limita: „nu am făcut o evaluare managerială” Nicușor Dan a condamnat reprimarea manifestațiilor din timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei , dar a spus că Pahonțu „nu e în această situație” din punct de vedere moral. „Orice persoană care a reprimat manifestații, din punct de vedere moral, nu are ce căuta într-o funcție înaltă. Domnul Pahonțu nu e în această situație.” În același timp, președintele a afirmat că, din interacțiunile avute cu ofițerii care îi asigură protecția, SPP i se pare „un serviciu profesionist” și a invocat inclusiv reacții „în aceeași direcție” din partea unor servicii externe cu care a avut tangențial contact. El a admis însă că nu a făcut până acum o evaluare managerială dedicată lui Lucian Pahonțu, motivând că există „multe alte restanțe” pe care le consideră mai importante. [...]
Zelenski a legat securitatea Moldovei și a României de războiul din Ucraina , susținând la Chișinău că Rusia încearcă să „distrugă viețile” în toate cele trei țări și că Ucraina va învinge, potrivit Recorder . Mesajul a fost transmis joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața tinerilor moldoveni, în contextul Zilei Independenței Republicii Moldova. Zelenski a descris „Русский мир” („pacea rusească”) ca fiind una care „face pagube” și „distruge”. „Rusia face foarte multe pentru a ne distruge viețile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge viețile în Moldova și pentru a le face cât mai dificile cu putință în România. Aceasta este «Русский мир» (pacea rusească – n.r.), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur.” Semnal politic regional: „aceeași amenințare” pentru trei țări Prin includerea explicită a României în discurs, Zelenski a încadrat războiul ca o problemă de securitate regională, nu doar un conflict bilateral Ucraina–Rusia. În același mesaj, el a spus că Moldova „a avut multe de înfruntat” în ultimii ani și că, „uniți”, statele din regiune pot fi „parte din Europa liberă și în pace”. Elemente de simbolistică: mesaj în română și apel la unitate Zelenski și-a început discursul cu „Glorie Ucrainei”, apoi a transmis în limba română: „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenței!”, în aplauzele celor prezenți. Ulterior, a continuat în limba engleză, îndemnând tinerii „născuți liberi” să fie recunoscători celor care au luptat pentru libertate. La final, președintele ucrainean le-a urat moldovenilor „numai pace, pace și victorie”. [...]
