Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan avertizează că o retragere a sprijinului PSD ar deschide o criză politică cu efecte directe asupra agendei economice, de la corectarea deficitului bugetar la riscul de a pierde bani europeni, potrivit Biziday, care relatează despre interviul premierului la Radio România Actualități, cu trei zile înainte de votul intern al PSD privind continuarea susținerii guvernării.
Bolojan a spus că, judecând după declarațiile publice recente, „zarurile au fost aruncate” și că PSD ar urma să voteze luni într-un sens care să ducă la încetarea colaborării cu el, deși protocolul de coaliție ar fi prevăzut ca partidele să nu se atace. În opinia sa, România intră „într-un început de criză” într-un moment în care are „probleme complicate” legate de deficitele bugetare și de absorbția fondurilor europene, inclusiv îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
Premierul a legat explicit tensiunile politice de riscuri operaționale și financiare pentru stat: întârzierile și „perturbațiile” ar putea împinge România în situația de a pierde sume de bani europeni, iar spre finalul lunii august responsabilitatea politică ar deveni difuză, „toți vor da vina unul pe altul”, a susținut el.
În același context, Bolojan a arătat că reducerea deficitului bugetar nu se poate face, în viziunea sa, decât prin scăderi de cheltuieli și creșteri de taxe, respectiv prin creșterea încasărilor, insistând că deciziile din coaliție au fost luate „de comun acord”.
Bolojan a pus „generarea” crizei pe trei componente, dintre care prima ar fi „fuga de răspundere”, acuzând PSD de un „joc dublu” în care în coaliție se agrea o linie de decizie, iar în conferințele de presă se transmitea alt mesaj, pentru a evita costurile politice.
Al doilea motiv invocat de premier este unul „politic, cinic”: el a afirmat că „s-ar dori un premier de tip marionetă” și „un PNL obedient”, iar cererea de înlocuire a premierului propus de un partid ar însemna, în interpretarea sa, o interferență în deciziile acelui partid. Ca al treilea motiv, Bolojan a susținut că, în mandatul său, ar fi „deranjat” prin limitarea unor privilegii și a „prăduirii bugetului”, oferind exemple precum credite neperformante la Eximbank, blocaje administrative în racordarea la sistemul energetic și numiri politice în companii de stat.
Premierul a reiterat că nu va demisiona, argumentând că România are nevoie ca guvernul să funcționeze și că formarea unui alt guvern nu se poate face rapid. Întrebat dacă va continua guvernarea în cazul în care PSD își retrage miniștrii, Bolojan a răspuns afirmativ, precizând că, în funcție de votul de luni, ar urma o reacție „luni seara – marți” și că PNL va trebui să-și reconfirme decizia.
Pe partea PSD, Claudiu Manda, secretarul general al partidului, a confirmat că social-democrații vor vota la începutul săptămânii viitoare dacă retrag sau nu sprijinul pentru guvern. Manda a explicat că, dacă PSD votează retragerea sprijinului iar Bolojan nu demisionează, partidul ia în calcul retragerea miniștrilor din guvern.
Tot joi, președintele Nicușor Dan a declarat că nu crede că Ilie Bolojan va demisiona la presiunea PSD și a respins posibilitatea unui guvern PSD–AUR, fără a exclude un guvern minoritar.
Ședința PSD este programată să înceapă pe 20 aprilie, la ora 17, iar Sorin Grindeanu a spus că le-a cerut membrilor un „vot rațional, nu emoțional”. În același set de declarații, Grindeanu a afirmat că PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile și că a cerut depunerea unui proiect de lege pentru a interzice, timp de doi ani, vânzarea de acțiuni la astfel de companii.
Recomandate
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
PNL anunță că va vota învestirea Guvernului Niculescu ca „vot de necesitate”, invocând riscul blocării serviciilor publice , potrivit Adevărul . În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a susținut că decizia liberalilor urmărește închiderea crizei politice, fără ca partidul să intre la guvernare sau să negocieze funcții, și a respins acuzațiile de „șantaj”. Bolojan a afirmat că au trecut peste cinci luni de la căderea Guvernului pe care l-a condus și că, în acest interval, PSD și AUR – pe care le-a indicat drept responsabile pentru demitere – nu ar fi oferit o soluție viabilă. În același timp, liderul PNL a criticat modul în care președintele României ar fi făcut desemnările de premier, spunând că doar una dintre cele patru propuneri (Siegfried Mureșan) ar fi reflectat voința politică rezultată din consultări. „Vot de necesitate”, fără intrare la guvernare Miza invocată de președintele PNL este una operațională: evitarea prelungirii blocajului politic, care – în interpretarea sa – ar putea afecta funcționarea serviciilor publice. În discurs, Bolojan a dat ca exemplu riscul ca unități precum camerele de gardă să nu mai poată gestiona urgențele. Totodată, acesta a insistat că sprijinul pentru învestire nu înseamnă cooptarea PNL în Executiv: „Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați.” Disputa pe buget și reforme: „nu există nicio grea moștenire” Bolojan a acuzat PSD că pregătește narativul unei „grele moșteniri” pentru a-și justifica eventuale eșecuri și a susținut că „bugetul este stabilizat”. În același registru, le-a cerut social-democraților să nu anuleze măsurile adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și să mențină direcția de reformă, cu accent pe controlul cheltuielilor, reguli egale și investiții. În același timp, liderul PNL a punctat că responsabilitatea guvernării va aparține noului Executiv și premierului desemnat, nu partidelor din afara Guvernului, subliniind că „lista de miniștri nu este a noastră”. Critici la adresa unor miniștri și avertisment pentru premier În intervenție, Bolojan a lansat atacuri la adresa unor membri ai viitorului Cabinet, cu referiri la portofoliile Muncă, Sănătate și Justiție. Printre acuzațiile formulate: la Muncă, a spus că legea salarizării ar fi fost ținută „la sertar” și că România ar fi pierdut „770 de milioane de euro”; la Sănătate, a acuzat amânarea deciziilor și faptul că „a lăsat PNRR-ul fără finanțare”; la Justiție, a criticat lipsa asumării inițierii proiectului privind pensiile magistraților. Bolojan i-a transmis și un avertisment premierului desemnat, Luca Niculescu, susținând că probleme structurale precum cele din Sănătate, salarizarea unitară sau „sumele imorale pentru magistrați” nu pot fi rezolvate fără decizii ferme. De ce i-a fost oprit microfonul Discursul lui Ilie Bolojan s-a încheiat după expirarea timpului alocat intervenției în plen, moment în care microfonul i-a fost oprit, conform relatării. Pentru PNL, mesajul politic anunțat este că partidul va trece în opoziție și „va sancționa fiecare derapaj” al guvernării. [...]
România ar putea ieși marți din blocajul politic, dar cu un guvern estimat la doar șase luni , într-un aranjament fragil care pune sub semnul întrebării predictibilitatea deciziilor economice și bugetare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO. Parlamentul ar urma să voteze învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , după o criză politică de cinci luni și „trei încercări eșuate”, conform analizei. Miza imediată este oprirea prelungirii instabilității, însă durata anticipată a cabinetului – aproximativ șase luni – indică un orizont scurt pentru politici coerente, inclusiv pe zona fiscal-bugetară. O majoritate „vot cu vot”, cu PSD în cabinet și PNL în afara lui După săptămâni de negocieri, perspectiva alegerilor anticipate i-a împins pe liberali (PNL) și social-democrați (PSD) către un acord de susținere a unui guvern condus de Luca Niculescu, notează POLITICO. Formula descrisă de publicație presupune că PSD intră la guvernare, în timp ce PNL rămâne în afara cabinetului. În același timp, POLITICO arată că PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, ceea ce ar obliga noua administrație să își construiască sprijinul parlamentar „vot cu vot”. Consecința directă este lipsa garanției unei majorități stabile pe termen lung, chiar dacă învestirea trece. Bugetul pe 2027, punctul de tensiune: investiții vs. prudență fiscală Una dintre prioritățile PSD este adoptarea până la finalul lunii noiembrie a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții”, orientat „departe de austeritate”, potrivit declarațiilor liderului PSD, Sorin Grindeanu , într-un interviu pentru Playbook, citat de POLITICO. „România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate.” Analiza menționează că această abordare îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală. Pentru mediul de afaceri, disputa sugerează că direcția bugetară ar putea rămâne negociată de la un vot la altul, cu risc de întârzieri sau compromisuri greu de anticipat. Context: AUR în sondaje și ruptura dintre PSD, PNL și USR Criza a început după ce, în luna mai, PSD a ieșit din coaliția cu PNL și Uniunea Salvați România (USR), demers în care s-a aliat cu AUR, potrivit POLITICO. Publicația leagă ascensiunea AUR de efectele reformelor nepopulare pentru reducerea datoriei publice, care ar fi împins o parte din electoratul PSD către formațiunea de extremă dreapta. În prezent, neîncrederea dintre foștii parteneri complică refacerea unei formule clasice de guvernare: PNL și USR refuză să mai formeze un guvern alături de PSD, conform analizei. PSD exclude o înțelegere cu AUR, dar avertizează asupra riscului electoral În interviul pentru POLITICO, Sorin Grindeanu a spus că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, invocând diferențe legate de Europa și securitatea națională. „Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR.” Totuși, liderul PSD afirmă că speră să refacă alianța cu foștii parteneri peste șase luni, pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare. În caz contrar, avertizează el, AUR ar putea continua să crească în sprijin. Pentru moment, chiar dacă votul de învestire ar pune capăt blocajului, datele din analiza citată indică o guvernare cu stabilitate limitată și cu un calendar bugetar încărcat, în care negocierile politice pot influența direct ritmul deciziilor economice. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului , după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul . Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni. „Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.” Sprijin parlamentar condiționat de angajamente bugetare Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea. Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”. Ce urmează imediat după vot Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate. Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic. [...]
