Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan, preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews.
Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns:
„Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.”
Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale.
Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public:
„Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.”
Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro.
În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale.
Recomandate
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
Ilie Bolojan spune că reducerea deficitului nu poate fi făcută rapid doar prin tăieri de cheltuieli , invocând întârzieri operaționale și blocaje administrative care apar când statul încearcă să reducă aparatul public, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”. Fostul premier a plasat discuția în contextul de după alegerile din 2025, când, spune el, presiunea pentru reducerea deficitului a crescut puternic, inclusiv pe fondul angajamentelor repetate față de parteneri externi, în special Comisia Europeană , care ar fi dus la pierderea credibilității României în acest dosar. De ce „tăierile” nu se văd imediat în buget, în viziunea lui Bolojan Bolojan a susținut că echilibrarea bugetară nu poate fi obținută „imediat” prin reducerea cheltuielilor, deoarece astfel de măsuri se derulează în timp și pot genera reacții în lanț în sistem. El a dat ca exemple situații care, în opinia sa, apar când se încearcă concedieri în sectorul public: „îmbolnăviri în masă”, contestații în instanță și alte proceduri care întârzie efectele financiare ale deciziilor. Plafonarea cheltuielilor și „problema” restructurării Potrivit lui Bolojan, în perioada la care se referă s-au făcut „pași importanți”, dar „parțiali”. El a afirmat că a existat acord asupra necesității „restructurării veniturilor”, iar ulterior au fost plafonate cheltuielile, măsură care „a funcționat cât de cât”. În schimb, dificultățile majore ar fi apărut în momentul în care s-a ajuns la „reducerea, restructurarea cheltuielilor”, pe care a descris-o drept greu de implementat. În același timp, a avertizat că fără această componentă – restructurarea cheltuielilor – „indiferent cine vine în guvernare” nu există cale de echilibrare bugetară. Context politic: coaliții fragile și costuri inevitabile În același discurs, liderul PNL a vorbit despre funcționarea coalițiilor, arătând că a încercat să fie „corect” cu partenerii, dar că au existat situații în care, după discuții interne, unii actori ar fi comunicat public altceva. Bolojan a insistat și asupra ideii că „nu există restructurări fără costuri”, inclusiv costuri sociale și politice, și a criticat promisiunile nerealiste privind bunăstarea, pe care le-a descris ca pe un „perpetuum mobile economic”. „Nu poți să echilibrezi lucrurile imediat din tăieri de cheltuieli, pentru că tăierile de cheltuieli se fac în timp.” „Nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri așa ceva, da? Inclusiv costuri sociale și inevitabil costuri politice.” Într-o notă mai generală despre climatul politic, Bolojan a spus că în toate partidele există „oameni raționali” cu care se poate lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”, pledând pentru intrarea în politică a „cât mai multor oameni normali”. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
Dragoş Pîslaru spune că PNL intră într-o fază de reorganizare după ieşirea de la guvernare, iar miza imediată este dacă partidul îşi poate regla rapid conflictele interne pentru a funcţiona ca opoziţie credibilă până la alegerile din 2028, potrivit News . Fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi fost ministru interimar al Muncii, Pîslaru afirmă că este nevoie de o reformă internă în PNL, în contextul ruperii coaliţiei cu PSD şi al trecerii liberalilor în opoziţie. El spune că face parte dintr-un „val” care ar aduce „reformă”, „transparenţă” şi „profesionalism” în partid, alături de Oana Gheorghiu şi alţi colegi. În declaraţia sa, Pîslaru susţine că PNL „a dat şi dă în continuare semne” că îşi doreşte reforma, menţionând că preşedintele partidului a anunţat-o. Totodată, el afirmă că nu ar exista dubii că PNL nu se va întoarce „în direcţia PSD-ului” şi că nu ar mai fi vorba de „jumătăţi de măsură” legate de „baronizare”, făcând referire la o perioadă pe care partidul „nu poate să o şteargă din istorie”. Pîslaru leagă schimbarea de „venirea lui Ilie Bolojan ”, despre care spune că ar putea contura „o altă linie” pentru partid ca opţiune principală la alegerile din 2028. Pîslaru este membru PNL de patru luni; anterior a fost membru PLUS, apoi USR (după fuziune) şi ulterior REPER, partid din a cărui conducere a făcut parte şi din care a demisionat în 2024. Conducerea şi disciplina internă, testul imediat Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat pentru News.ro că una dintre principalele dificultăţi pentru liberali este confruntarea pentru conducerea partidului, dispută care ar putea influenţa capacitatea PNL de a se reorganiza şi de a construi o alternativă politică după ieşirea de la guvernare. „Deci în PNL există o confruntare care se va da pentru conducerea partidului. Bolojan însă are în continuare controlul.” În analiza sa, evoluţia conflictului intern ar depinde şi de poziţia primarilor, care „nu sunt neapărat dispuşi” să urmeze aceleaşi grupări din interiorul partidului, iar diferenţele regionale ar putea schimba raportul de forţe. Ce înseamnă „reforma” în opoziţie: strategie şi delimitare Pîrvulescu mai spune că provocarea pentru PNL nu este doar alegerea conducerii, ci şi definirea unei strategii de opoziţie care să permită partidului să răspundă nemulţumirilor publice şi să se delimiteze de deciziile guvernării. Separat, politologul Andrei Ţăranu a declarat pentru News.ro că situaţia PNL „ar putea deveni deosebit de complicată”, făcând referire la tensiuni interne şi la critici îndreptate împotriva lui Ilie Bolojan, în contextul unor posibile schimbări la nivelul conducerii şi al organizării partidului. Materialul News.ro redă doar parţial această intervenţie, textul fiind trunchiat în extrasul disponibil. [...]
Nicușor Dan își reconfigurează echipa de la Cotroceni și aprobă trecerea în rezervă a șefului Jandarmeriei Capitalei , prin două decrete semnate vineri, potrivit Mediafax . Mișcările au impact operațional direct: una vizează zona de ordine publică din București, cealaltă întărește consilierea prezidențială pe educație și politici publice, într-un moment tensionat pentru sistemul de învățământ. Prin primul decret, directorul general al Jandarmeriei din București, Marius Toma, este trecut în rezervă (pensionat), la mai puțin de un an de la preluarea mandatului, conform aceleiași surse. Nicușor Dan a aprobat astfel retragerea acestuia din structurile Ministerului Afacerilor Interne. Al doilea decret îl privește pe Palatul Cotroceni : președintele a numit-o pe Diana Morar consilier pe politici publice și educație, cu statut de consilier onorific. Numirea vine după plecarea lui Sorin Costreie la Palatul Victoria, unde a preluat portofoliul Educației; Costreie era consilierul onorific care gestiona problematica din aria învățământului. Mediafax notează că Diana Morar preia un domeniu aflat „cu mari probleme” în ultima săptămână, în contextul unor violențe raportate în instituții de învățământ din țară. Totodată, numirea este prezentată ca a doua din rândul consilierilor prezidențiali după învestirea Guvernului Niculescu , când trei membri ai Administrației Prezidențiale au plecat în Executiv. În cazul lui Marius Toma, publicația menționează că a ocupat anterior mai multe funcții de conducere în MAI, inclusiv inspector-șef al Jandarmeriei din Argeș și analist la Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne de la Bruxelles. [...]
Ilie Bolojan susține că „oamenii normali” trebuie să intre în politică pentru a crește „densitatea de normalitate” în partide, chiar dacă noii veniți sunt, la început, respinși de organizațiile existente, potrivit News . Fostul premier a spus că a lucrat „cu toate partidele” și că, dincolo de etichete, în fiecare există „oameni raționali cu care se poate lucra”, ceea ce face posibilă mișcarea unor proiecte atunci când există respect pentru înțelegeri și responsabilitate. „Cu omul rațional, chiar de la un partid cu probleme, am putut să mișc anumite lucruri. Aveau respectul unor înțelegeri, responsabilitatea. Cu golanii e greu să faci treabă.” Declarațiile au fost făcute vineri, în cadrul dezbaterilor de la summitul Rethink România, desfășurat la Sinaia . De ce contează: mesaj despre funcționarea partidelor și capacitatea de a livra politici publice Bolojan a argumentat că intrarea unui număr mai mare de persoane „normale” în politică, indiferent de partid, ar îmbunătăți funcționarea internă și ar crește șansele de a susține „politici publice corecte”. În același timp, a admis că integrarea noilor veniți este dificilă, pentru că organizațiile tind să nu-i accepte ușor. „Chiar dacă cei care au intrat nu au fost întâmpinați cu aplauze (…) corpul unei organizații pe noii veniți nu totdeauna îi acceptă.” Ce urmează În material nu sunt anunțate inițiative concrete sau un demers politic asociat direct acestui apel; mesajul rămâne unul de principiu, despre recrutarea și comportamentul intern din partide și despre condițiile minime pentru colaborare și guvernare. [...]
