NET$273.64+13.11%EWU$46.83-0.21%

Alegerile parlamentare de duminică din Bulgaria riscă să fie umbrite de o dispută despre dezinformare și legitimitatea votului, după ce UE a activat un mecanism de combatere a dezinformării, iar favoritului Rumen Radev a acuzat guvernul interimar că pregătește un „scenariu românesc”, potrivit HotNews.

Bulgarii merg la urne pentru a opta rundă de alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, într-un context de instabilitate politică, coaliții fragile și scădere a încrederii în procesul democratic, pe fondul nemulțumirilor legate și de situația economică.

Miza: un scrutin cu risc de contestare, pe fondul suspiciunilor de interferență

Actualul guvern tehnocrat de la Sofia a denunțat suspiciuni privind o posibilă interferență rusă în campanie. În acest context, Radev a reacționat acuzând autoritățile că încearcă să discrediteze alegerile și a invocat explicit „modelul românesc”, cu trimitere la anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024.

„Planul lor este în plină desfășurare, cu ajutorul UE solicitat în mod oficial, alături de insinuări privind o presupusă interferență străină de tip hibrid în alegeri. Observă cineva, de fapt, o astfel de interferență pe teren?”

„Acești oameni nu pot nici măcar să înțeleagă măsura în care comportamentul lor dăunează reputației Bulgariei în cadrul UE. Îi îndemn pe toți cetățenii bulgari să nu permită această încercare brutală și absurdă de a fura alegerile.”

Cine e favorit și ce arată sondajele

Rumen Radev, fost președinte al Bulgariei (funcție în mare parte ceremonială), a demisionat recent pentru a intra în cursa parlamentară și are șanse mari să câștige, potrivit jurnalistului Krasen Nikolov de la Mediapool (citat de HotNews).

Coaliția sa, Bulgaria Progresistă, este creditată cu 30%–33%, cu aproximativ zece puncte procentuale în fața GERB, partidul fostului premier Boiko Borisov, aflat la 19%–21%. Pe locul trei este estimată coaliția reformistă și pro-europeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), cu 12%–14%.

În total, sunt așteptate în Parlament circa șapte formațiuni, între care:

• DPS – Un Nou Început, condusă de Delian Peevski (sancționat de SUA și Marea Britanie), cu 9%–10%;
• partidul radical pro-rus „Renașterea”, cu 7%–8%;
• partidul populist MECH, cu 6%;
• Partidul Socialist Bulgar pro-rus, cu 4%–5%.

Campania online și intervenția UE

Campania a fost marcată de suspiciuni privind corectitudinea votului, inclusiv după o investigație Mediapool despre conturi de TikTok care se prezentau drept „agenții de știri” și distribuiau conținut favorabil lui Radev, aparent coordonat. Materialele foloseau frecvent imagini statice cu voci de fundal generate probabil cu ajutorul inteligenței artificiale sau fragmente din apariții mai vechi ale lui Radev.

Un raport al Balkan Free Media Initiative (BFMI), realizat împreună cu firma de analiză Sensika, a indicat că, deși Radev nu are cont oficial pe TikTok, ar fi acumulat 90 de milioane de vizualizări, iar raportul sugerează că amploarea e „greu explicabilă” doar prin activitate organică. În urma acestor dezvăluiri, guvernul interimar a cerut sprijin, iar UE a activat mecanismul de combatere a dezinformării.

Ce urmează după vot: coaliții dificile, chiar și cu un câștigător net

Chiar dacă Radev intră în ziua votului cu un avantaj confortabil, formarea unei majorități este descrisă ca dificilă. O „mare coaliție” cu GERB ar fi, teoretic, cea mai stabilă opțiune, dar ar veni cu riscuri de imagine pentru Radev, care s-a poziționat ca adversar al corupției asociate cu perioada Borisov.

O alianță cu PP-DB ar fi mai fragilă, iar, potrivit analizelor sociologice citate, aproape jumătate din electoratul lui Radev ar avea sentimente antieuropene și proruse, ceea ce complică ecuația guvernării.

Politologul Parvan Simeonov (agenția „Myara”), citat de Mediapool, a indicat că stabilitatea ar fi posibilă dacă Radev ar ajunge la peste 110 locuri din 240, dar a avertizat că întrebarea-cheie rămâne dacă va reuși să construiască un partid politic stabil.