Știri
Știri din categoria Politică
Alegerile parlamentare de duminică din Bulgaria riscă să fie umbrite de o dispută despre dezinformare și legitimitatea votului, după ce UE a activat un mecanism de combatere a dezinformării, iar favoritului Rumen Radev a acuzat guvernul interimar că pregătește un „scenariu românesc”, potrivit HotNews.
Bulgarii merg la urne pentru a opta rundă de alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, într-un context de instabilitate politică, coaliții fragile și scădere a încrederii în procesul democratic, pe fondul nemulțumirilor legate și de situația economică.
Actualul guvern tehnocrat de la Sofia a denunțat suspiciuni privind o posibilă interferență rusă în campanie. În acest context, Radev a reacționat acuzând autoritățile că încearcă să discrediteze alegerile și a invocat explicit „modelul românesc”, cu trimitere la anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024.
„Planul lor este în plină desfășurare, cu ajutorul UE solicitat în mod oficial, alături de insinuări privind o presupusă interferență străină de tip hibrid în alegeri. Observă cineva, de fapt, o astfel de interferență pe teren?”
„Acești oameni nu pot nici măcar să înțeleagă măsura în care comportamentul lor dăunează reputației Bulgariei în cadrul UE. Îi îndemn pe toți cetățenii bulgari să nu permită această încercare brutală și absurdă de a fura alegerile.”
Rumen Radev, fost președinte al Bulgariei (funcție în mare parte ceremonială), a demisionat recent pentru a intra în cursa parlamentară și are șanse mari să câștige, potrivit jurnalistului Krasen Nikolov de la Mediapool (citat de HotNews).
Coaliția sa, Bulgaria Progresistă, este creditată cu 30%–33%, cu aproximativ zece puncte procentuale în fața GERB, partidul fostului premier Boiko Borisov, aflat la 19%–21%. Pe locul trei este estimată coaliția reformistă și pro-europeană „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), cu 12%–14%.
În total, sunt așteptate în Parlament circa șapte formațiuni, între care:
Campania a fost marcată de suspiciuni privind corectitudinea votului, inclusiv după o investigație Mediapool despre conturi de TikTok care se prezentau drept „agenții de știri” și distribuiau conținut favorabil lui Radev, aparent coordonat. Materialele foloseau frecvent imagini statice cu voci de fundal generate probabil cu ajutorul inteligenței artificiale sau fragmente din apariții mai vechi ale lui Radev.
Un raport al Balkan Free Media Initiative (BFMI), realizat împreună cu firma de analiză Sensika, a indicat că, deși Radev nu are cont oficial pe TikTok, ar fi acumulat 90 de milioane de vizualizări, iar raportul sugerează că amploarea e „greu explicabilă” doar prin activitate organică. În urma acestor dezvăluiri, guvernul interimar a cerut sprijin, iar UE a activat mecanismul de combatere a dezinformării.
Chiar dacă Radev intră în ziua votului cu un avantaj confortabil, formarea unei majorități este descrisă ca dificilă. O „mare coaliție” cu GERB ar fi, teoretic, cea mai stabilă opțiune, dar ar veni cu riscuri de imagine pentru Radev, care s-a poziționat ca adversar al corupției asociate cu perioada Borisov.
O alianță cu PP-DB ar fi mai fragilă, iar, potrivit analizelor sociologice citate, aproape jumătate din electoratul lui Radev ar avea sentimente antieuropene și proruse, ceea ce complică ecuația guvernării.
Politologul Parvan Simeonov (agenția „Myara”), citat de Mediapool, a indicat că stabilitatea ar fi posibilă dacă Radev ar ajunge la peste 110 locuri din 240, dar a avertizat că întrebarea-cheie rămâne dacă va reuși să construiască un partid politic stabil.
Recomandate
Alegerile parlamentare din Bulgaria pot redesena rapid echilibrul de putere și direcția economică a țării , în condițiile în care alianța „Bulgaria Progresistă”, asociată cu Rumen Radev , este creditată cu un avans consistent și promite un mix de măsuri pro-business și anticorupție, dar și un „pragmatism energetic” care ridică semne de întrebare în raport cu linia UE privind reducerea dependenței de resurse rusești, potrivit Adevărul . Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, pe fondul unei instabilități politice prelungite și al guvernelor de scurtă durată. Miza imediată este formarea unui nou guvern, iar în scenariul dominant din sondaje, Radev ar putea ajunge premier. Cine conduce în sondaje și ce ar însemna în mandate Un sondaj al Centrului de Analiză și Marketing plasează „Bulgaria Progresistă” pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși, ceea ce ar echivala cu aproximativ 90 de mandate, conform informațiilor citate de publicația bulgară Novinite . În același tablou, GERB este cotat la 19,4% (circa 55 de mandate), urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), la 12% (aprox. 34 de deputați). DPS ar obține 11,2% (aprox. 31 de mandate), iar partidul Renașterea este estimat la 7% (20 de deputați). Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar trece la limită pragul electoral, cu 4,2% (aprox. 10 mandate), în timp ce alte formațiuni ar rămâne sub prag. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev, citat de Adevărul, anticipează intrarea sigură în Parlament a cinci formațiuni și notează că nu este clar dacă BSP va trece pragul, în condițiile în care sondajele diferă. Tot el susține că Radev „absoarbe” o parte din electoratul populist sau suveranist, anterior împărțit între mai multe partide. Programul lui Radev: anticorupție, sprijin pentru afaceri și „pragmatism energetic” Potrivit lui Mitev, „Bulgaria Progresistă” este, în acest moment, o alianță de partide deja existente, deoarece Radev nu ar fi avut timp să-și înregistreze un partid propriu, pas care „este de așteptat” să fie făcut ulterior. Direcțiile programului descrise în articol combină: lupta împotriva „oligarhiei”, fără ținte numite explicit, dar cu sugestia că Delian Peevski ar fi una dintre figurile vizate; o orientare pro-business, fără propuneri de creșteri de taxe, cu un model în care statul sprijină mediul de afaceri, inclusiv în IT și sectorul financiar; o politică externă „mai nuanțată”, cu semnale de „pragmatism energetic”, interpretate ca o deschidere mai mare către resurse energetice din Rusia, în contrast cu direcția europeană de reducere a dependenței. Campanie cu suspiciuni de cumpărare a voturilor și bani confiscați Campania a inclus și operațiuni ale autorităților împotriva cumpărării voturilor. În articol se menționează confiscarea „în jur de un milion de euro” și reținerea a zeci de persoane, pe fondul acuzațiilor privind rețele care ar plăti alegători cu aproximativ 50 de euro pentru un vot. Au existat acțiuni ale Ministerului de Interne în mai multe orașe (Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil), iar într-un alt caz este menționată descoperirea a aproape 15.000 de euro și a unei liste de nume. Totodată, premierul interimar avertizează asupra unor posibile cantități mari de bancnote false folosite în același scop. Autoritățile ar fi respins acuzațiile de acțiuni selective, susținând că toate partidele sunt vizate în mod egal. Ce urmează după vot: coaliție sau încă un blocaj Scenariile post-electorale rămân incerte, potrivit lui Mitev. Unele estimări ar indica posibilitatea ca formațiunea asociată cu Radev să treacă de 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, însă proiecțiile variază. Varianta considerată „cel mai probabil” în articol este formarea unui guvern printr-o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. În lipsa unei înțelegeri, rămâne deschisă și perspectiva unor noi alegeri anticipate, iar o altă ipoteză este sprijinul BSP pentru un guvern condus de Radev, dacă socialiștii intră în Parlament. [...]
Trecerea la mai multe decizii luate cu majoritate calificată în UE ar reduce riscul ca un singur guvern să blocheze dosare curente, mai ales în perspectiva extinderii Uniunii la 30–32 de state, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan , potrivit Antena 3 . Mureșan a susținut că UE „trebuie să evolueze” și să se modernizeze, pornind de la realitatea că unanimitatea funcționează mai ușor într-un grup mic, dar devine greu de aplicat într-o uniune de 27 de state, cu atât mai mult într-una extinsă. În acest context, el a indicat că deciziile „fundamentale” ar trebui să rămână condiționate de unanimitate, însă „în viața de zi cu zi” ar fi nevoie de mai multă flexibilitate prin vot cu majoritate calificată (adică o formulă de vot care nu cere acordul tuturor statelor). Ce ar rămâne la unanimitate și ce ar trece la majoritate În intervenția sa la emisiunea „Be EU cu Sabina Iosub”, europarlamentarul a făcut o distincție între două categorii de decizii: decizii fundamentale , care ar trebui să se ia în continuare în unanimitate – exemplul invocat este extinderea UE , care, în viziunea sa, nu ar trebui făcută fără acordul tuturor; decizii curente , care ar trebui să poată fi adoptate prin majoritate calificată , pentru ca UE să poată „funcționa” și să decidă mai rapid, mai ales dacă numărul statelor membre crește. Miza: limitarea blocajelor politice Mureșan a argumentat că trecerea unor decizii la majoritate calificată ar împiedica situațiile în care un singur lider poate ține pe loc restul Uniunii. El l-a dat ca exemplu pe premierul Ungariei, Viktor Orbán . „Va fi important, pentru a funcționa și a putea lua decizii mai rapid, să luăm deciziile curente cu majoritate calificată, astfel încât dacă un prim-ministru, precum Viktor Orban, vrea să rămână pe loc, să rămână singur, dar să nu ne poată ține pe toți pe loc împreună cu el.” În același context, Mureșan a vorbit despre evoluția UE de la o comunitate economică restrânsă la o uniune politică de 27 de state și a susținut că extinderea regulilor și a participării în acest spațiu este benefică, inclusiv prin prisma păcii pe continent, în condițiile în care, potrivit afirmațiilor sale, de la înființarea UE nu a existat un conflict militar armat între statele membre. Ce urmează Materialul nu indică un calendar sau o inițiativă legislativă concretă, ci poziția politică a europarlamentarului privind modul în care UE ar trebui să-și adapteze mecanismele de vot, în special în scenariul extinderii de la 27 la 30–32 de state membre. [...]
Apariția ministrului Agriculturii, Florin Barbu , cu un troler Louis Vuitton evaluat la aproape 5.000 de euro (aprox. 25.000 de lei) readuce în prim-plan problema transparenței privind cadourile primite de demnitari , într-un context în care astfel de bunuri pot ridica întrebări despre proveniență și despre modul în care sunt raportate, potrivit Libertatea . Ministrul PSD a fost fotografiat pe aeroportul din Baia Mare cu valiza de lux, iar publicația notează că imaginea a fost realizată de un cititor. Evaluarea trolerului la „aproape 5.000 de euro” este atribuită de Libertatea către G4Media. Întrebat despre valiză, Florin Barbu a susținut că este un cadou de familie, primit de ziua lui, la împlinirea a 45 de ani, și că nu știe marca și nici prețul. El a mai spus că va întreba dacă produsul este original sau o copie și a motivat utilitatea bagajului prin deplasările frecvente la Bruxelles. „E un cadou primit de ziua mea de la familie, la împlinirea a 45 de ani. Nu cunosc marca, nu știu cât costă. O să întreb pe soția mea dacă e original sau copie.” Ce se știe despre produsul din fotografii Conform fotografiilor invocate în articol, trolerul ar fi modelul Louis Vuitton Horizon 55 , menționat ca fiind comercializat la un preț de aproape 5.000 de euro. Libertatea indică drept referință o listare online a produsului: Joli Closet . Context: alte episoade similare în spațiul public Articolul plasează cazul într-o serie mai largă de situații în care lideri PSD sau persoane asociate partidului au fost văzuți cu obiecte de lux, menționând: pantofi Louboutin, atribuiți în 2024 lui Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, cu un preț de aproximativ 1.000 de euro pereche; un ceas Patek Philippe „de peste 100.000 de dolari” purtat de directorul CFR, Ion Simu, descris ca apropiat al lui Grindeanu; un Lamborghini Urus „de 300.000 de euro” folosit de Costel Grojdea, demis recent de ministrul muncii, Petre Florin Manole. Libertatea nu indică, în materialul citat, dacă valiza ministrului a fost declarată oficial ca beneficiu/cadou și nici dacă există o verificare instituțională în derulare; informațiile disponibile se limitează la fotografii și la explicațiile oferite de ministru. [...]
PSD cere consultări rapide la Cotroceni și pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , dar fără o soluție imediată de înlocuire , ceea ce complică ieșirea din actuala formulă de guvernare și crește riscul unui blocaj politic, potrivit Euronews . Social-democrații îi solicită președintelui Nicușor Dan să convoace „cât mai rapid” consultări la Cotroceni dacă Bolojan nu demisionează după retragerea sprijinului politic de către PSD. În același timp, partidul nu are, „însă”, o cale rapidă pentru debarcarea premierului de la Palatul Victoria, iar moțiunea de cenzură este descrisă ca o opțiune care „poate avea efect de bumerang” pentru strategia PSD. Miza: ieșirea PSD din actuala formulă, fără a deschide drumul unui guvern minoritar Sorin Grindeanu a indicat că „prima etapă” este votul intern de luni, după care ar urma consultările cu președintele. În scenariul păstrării „actualului protocol”, Grindeanu susține că partidul care ar trebui să dea premierul ar fi PNL. Totodată, liderul PSD a trasat două linii roșii pentru perioada următoare: PSD „nu va susține un guvern minoritar”; PSD „nu va face în perioada următoare vreo majoritate cu AUR”. Atacul la Bolojan: acuzația privind vânzarea companiilor de stat profitabile În paralel cu mesajele despre pașii politici, Grindeanu a reluat atacul la adresa lui Ilie Bolojan, legând disputa de tema companiilor de stat profitabile. El a afirmat că intenția de a le vinde „pe ultima 100 de metri” ar însemna „să furi toată cămara”, numind acest lucru „adevăratul șobolănism”. „Să încerci să vinzi pe ultima 100 de metri aceste companii, asta înseamnă, de fapt, să furi toată cămara și ăsta-i adevăratul șobolănism.” Ce urmează: votul de luni și presiune pentru consultări Grindeanu a spus că partidul se află într-o perioadă cu „foarte multă emoție” în politică, dar le-a cerut membrilor PSD să voteze luni „rațional” și „lucid”, argumentând că „în situația în care ne aflăm lucrurile nu mai pot continua”. În funcție de rezultatul votului, PSD mizează pe declanșarea consultărilor la Cotroceni pentru a stabili „drumul” dorit de fiecare partid. [...]
Prezența lui George Simion la reuniunea PSD din Timișoara adaugă presiune politică pe decizia partidului privind sprijinul pentru Guvernul Bolojan , într-un moment în care AUR anunță că pregătește o moțiune de cenzură. Potrivit Antena 3 , liderul AUR a mers la hotelul unde are loc reuniunea regională a PSD, susținând că a ajuns „întâmplător” în zonă. Simion a spus că se află la Timișoara pentru că urmează să fie naș la un botez, planificat „de vreo două luni”. În același timp, el a transmis un mesaj către liderul PSD, Sorin Grindeanu, înainte de începerea evenimentului de partid. Mesajul către PSD: „Să se decidă” și „să iasă de la guvernare” În declarațiile sale, Simion a acuzat PSD că joacă un „balet Putere – Opoziție” și a criticat ideea ca un partid să fie simultan la guvernare și să lanseze critici la adresa executivului. El a mai afirmat că, dacă tot a ajuns la hotelul unde are loc ședința PSD, îi transmite lui Grindeanu „să se țină de cuvânt și să iasă de la guvernare”. Contextul imediat, potrivit relatării, este că AUR și PACE și-au anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, după „previzibila” retragere a sprijinului PSD pentru cabinet, care ar urma să fie oficializată luni. Reacția lui Grindeanu și refuzul lui Simion de a vorbi despre Georgescu Sorin Grindeanu, întrebat despre prezența lui Simion în același loc, a răspuns: „Foarte bine. Bravo lui. Ce să facem?” Separat, Simion a refuzat să ofere detalii despre întâlnirea sa recentă cu Călin Georgescu, despre care Antena 3 arată că a relatat anterior. Liderul AUR a spus doar că detaliile și „culisele” întâlnirii vor fi făcute publice săptămâna viitoare. Proteste la hotel, în timpul reuniunii PSD În fața hotelului au apărut și protestatari, păziți de jandarmi „în încercarea de a se evita eventualele conflicte”. Conform relatării, aceștia au avut pancarte cu mesajul „Ori vă reformați, ori plecați!”. La reuniunea de la Timișoara participă social-democrați din mai multe județe din vestul țării: Hunedoara, Arad, Caraș-Severin și Timiș. Miza ședinței este decizia privind retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză un „modus operandi” în coaliție, cu efect direct asupra reformei companiilor de stat , într-un mesaj publicat pe Facebook, potrivit G4Media . Ea susține că unii politicieni ar accepta sau chiar ar iniția decizii în ședințele de guvern, pentru ca apoi să le atace public la câteva ore distanță, ceea ce ar submina coerența actului de guvernare. În postare, Gheorghiu spune că „s-a înșelat” când a crezut că politicieni cu funcții înalte „au maturitatea să înțeleagă unde ne aflăm ca națiune” și că „acum ori niciodată” trebuie să facă „ceva bun pentru țara asta”. Vicepremierul descrie o relație tensionată între miniștri din partide diferite și afirmă că nu este vorba despre nuanțe sau diferențe legitime de opinie, ci despre aceeași decizie și același vot susținute în guvern și contestate ulterior în spațiul public. Ce reclamă vicepremierul și de ce contează Miza mesajului este funcționarea guvernului în condițiile în care, potrivit vicepremierului, apar comportamente care ar dubla decizia politică: una în interiorul executivului și alta în comunicarea publică. În interpretarea ei, costul acestei contradicții ar fi suportat de „românii de bună credință” care își plătesc taxele și impozitele. Gheorghiu leagă explicit această tensiune de reforma companiilor de stat și de ideea de responsabilizare a celor care „au produs și au administrat găurile negre” din aceste companii, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar al reformelor la care se referă. Poziționare politică: „rămâne în tabăra lui Ilie Bolojan ” Vicepremierul afirmă că rămâne alături de premierul Ilie Bolojan și le mulțumește miniștrilor, secretarilor de stat și celor implicați „până acum” în reforma companiilor de stat, „cu diligență și profesionalism”. În același mesaj, ea condiționează valorificarea „potențialului uriaș” al României de punerea „binelui României” deasupra „binelui partidului”. Reacția PSD: decizie internă privind direcția în viitorul guvern În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă, la Timișoara, că partidul se află într-un „moment decisiv” și că luni, 20 aprilie, va stabili prin vot intern direcția pe care o va urma în viitorul guvern. El a invocat nevoia unei consultări interne și a sugerat că „actuala situație politică nu mai poate continua în forma actuală”, indicând posibilitatea unei schimbări de direcție, fără alte detalii în material. [...]
