Știri
Știri din categoria Politică
Negocierile Guvern–sindicate intră în linie dreaptă, dar majorările de la 1 ianuarie rămân incerte, pe fondul presiunii de proteste și al constrângerilor bugetare, potrivit Antena 3. Premierul Luca Niculescu urmează să aibă săptămâna viitoare prima întâlnire cu liderii sindicatelor și ai patronatelor, în Consiliul Național Tripartit.
Întâlnirea are loc în contextul nemulțumirilor legate de salarii, pensii și creșterea costului vieții, dar și al amenințărilor cu proteste de amploare. Sindicatele din administrația publică strâng de mai multe luni semnături pentru declanșarea unei greve generale, iar greva din sistemul sanitar, deși suspendată, „ar putea fi reluată în orice moment”, conform aceleiași surse.
Pe agenda discuțiilor intră salariul minim și cadrul mai larg al salarizării în sectorul public. Sindicaliștii cer măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare, deblocarea veniturilor și majorarea salariului minim cu 675 de lei brut. În paralel, solicită și un calendar pentru adoptarea noii legi a salarizării, în condițiile în care există „șanse reduse” ca proiectul să ajungă în Parlament până la finalul acestui an.
În acest context, Antena 3 notează că majorările salariale de la 1 ianuarie rămân incerte, iar evoluția veniturilor angajaților din sectorul public depinde de negocierile privind noua lege.
Reprezentanții patronatelor cer ca următoarea creștere a salariului minim să fie amânată cu cel puțin un an și solicită ca stabilirea acestuia să se bazeze pe o formulă predictibilă, pentru a reduce incertitudinea în planificarea costurilor cu forța de muncă.
Negocierile se desfășoară în timp ce deficitul bugetar rămâne o problemă pentru noul guvern. Premierul Luca Niculescu a spus, după prima ședință de guvern, că România trebuie să respecte ținta de deficit bugetar asumată și a avertizat că evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”.
În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor fac calcule pentru o posibilă indexare a pensiilor. Potrivit estimărilor prezentate, pensiile ar putea crește cu 7,3%, iar dacă s-ar aplica prevederile legale menționate în material, indexarea „ar trebui să fie de 7,7%”. Nivelul efectiv și momentul aplicării rămân însă neclarificate.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat că estimarea informală a Casei Naționale de Pensii este în prezent de 7,3%, dar a evitat să o trateze ca procent final:
„Nu vreau să mă hazardez.”
Recomandate
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Guvernul aprobă primirea a 1,1 milioane de doze de vaccin din rezervele UE, o măsură menită să reducă pierderile economice din zootehnie și să ajute la reluarea comerțului cu animale vii , potrivit Mediafax . Premierul Luca Niculescu a spus că decizia vizează sprijinirea crescătorilor de ovine și caprine afectați de bolile care au generat restricții și costuri în sector. Donația, venită din rezervele strategice ale Uniunii Europene, include vaccinuri împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Niculescu a precizat că demersul a fost făcut de Comisia Europeană după o solicitare a autorităților române. Cum se aplică măsura și cine o gestionează Primele 300.000 de doze au ajuns deja în România, iar livrările urmează să continue. Campania de vaccinare de urgență va fi organizată la nivel național de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , conform declarațiilor premierului. De ce contează pentru piață: restricții la export și venituri sub presiune Șeful Guvernului a legat direct apariția focarelor de boală de pierderile financiare ale fermierilor și de blocaje comerciale, arătând că vânzările către piețele externe sunt afectate atunci când apar astfel de episoade. În prezent, circulația ovinelor și caprinelor vii către alte state din Uniunea Europeană și către state terțe este restricționată până la finalul acestui an, „în contextul epidemiologic actual”, a mai spus Niculescu. În această logică, vaccinarea ar trebui să permită intervenții mai rapide pentru limitarea răspândirii bolilor și, ulterior, crearea condițiilor pentru reluarea comerțului „în siguranță”. „Trebuie să fim alături de crescătorii de animale, pentru că protejându-i pe ei sprijinim acest sector care este extrem de important pentru România.” Guvernul va urmări ca măsurile anunțate să fie puse în aplicare „cât mai repede”, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare, potrivit aceleiași surse. [...]
CSAT a evaluat măsuri de întărire a reacției pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime , în contextul incidentelor de la Marea Neagră, potrivit Agerpres , care citează Administrația Prezidențială după încheierea ședinței de joi. Reuniunea a fost prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării la care au participat premierul Luca Niculescu și noii miniștri ai Cabinetului, element care indică intrarea noii echipe guvernamentale în circuitul deciziilor de securitate națională. Marea Neagră, în centrul agendei Conform Administrației Prezidențiale, membrii CSAT au analizat implicațiile de securitate generate de incidentele de la Marea Neagră și au evaluat măsuri de consolidare a capacității de reacție, cu obiectivul de a proteja apele teritoriale ale României și infrastructura critică maritimă. Pe agenda ședinței au fost discutate și „alte tematici de actualitate” din domeniul securității naționale, fără ca detalii suplimentare să fie făcute publice în informarea citată. Context: întâlnire la nivel militar UE înaintea ședinței Tot joi, înainte de ședința CSAT, Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene , Sean Clancy, mai notează informarea. [...]
PSD își construiește ofensiva politică pe tema „austerității oarbe”, iar miza imediată este schimbarea direcției economice printr-un pachet de măsuri anunțat pentru săptămâna viitoare , pe fondul unor acuzații privind facturi împinse în viitor și un deficit bugetar „cel mai mare din UE”, potrivit Adevărul . Într-o postare pe rețelele sociale, președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că politicile economice ale guvernării au „sărăcit românii” și au afectat firmele românești fără să rezolve problemele bugetare. Liderul social-democrat respinge explicațiile care invocă „greaua moștenire” și afirmă că efectul a fost „nota de plată a austerității”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” Argumentele economice invocate: facturi rostogolite și deficit ridicat Grindeanu își bazează critica pe două elemente pe care le prezintă drept punct de plecare pentru evaluarea situației: „Peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor; el susține și că bugetul adoptat în aprilie „s-a epuizat în octombrie” . „Cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană” , „după orice metodologie”, despre care afirmă că este confirmat de INS și BNR, dar și de Eurostat și Comisia Europeană. În același mesaj, liderul PSD spune că partidul nu va alimenta scenarii despre „incapacitatea de plată” a României și promite o schimbare de direcție: „Vom schimba direcția României. Aici nu există cale de întoarcere!”. Ce măsuri spune PSD că va prezenta săptămâna viitoare Grindeanu afirmă că miniștrii PSD vor veni „cu măsuri concrete, cu termene și rezultate”, într-o listă care acoperă mai multe domenii: Sănătate: asigurarea fondurilor pentru funcționarea UPU și a serviciilor de ambulanță. Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru exporturile de ovine. Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș). Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu, în lipsa căruia „se lucrează doar pe 45% din șantier”. Administrație locală: operaționalizarea unui grup de lucru pentru reforma administrației publice locale. Fonduri europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR ”. Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie. Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, despre care spune că este așteptată „de peste o lună” de mii de antreprenori și firme. Apărare: întâlnire cu parteneri din Bulgaria și Turcia pentru securitatea la Marea Neagră. Educație/ordine publică: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli, prin Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar. În final, Grindeanu reia și o țintă politică formulată în termenii săi, vorbind despre continuarea „desuserizării” României. Context suplimentar menționat de publicație: Adevărul amintește și un episod anterior în care Grindeanu l-a atacat pe Ilie Bolojan pe tema competitivității economice. [...]
Donald Trump își contestă public ratingul de aprobare înaintea alegerilor din noiembrie , susținând că ar avea „60%” sprijin real, în condițiile în care mai multe sondaje naționale îl plasează semnificativ mai jos, potrivit Adevărul . Miza este una electorală și operațională: percepția asupra popularității poate influența mobilizarea bazei republicane și mesajele de campanie în apropierea scrutinului legislativ de la jumătatea mandatului. Într-un interviu acordat publicației The Washington Examiner, Trump a respins media RealClearPolitics , care indică 38,8% aprobare și 60,4% dezaprobare. Întrebat direct despre aceste cifre, președintele a răspuns că sunt „false” și a susținut că, „dacă ar avea nevoie”, ar ajunge la 60% aprobare. Ce arată sondajele citate în articol Afirmațiile lui Trump sunt puse în contrast cu mai multe cercetări sociologice recente: Sondaj Reuters/Ipsos (16–19 octombrie): 34% aprobare, 65% dezaprobare. Pew Research Center (28 septembrie – 4 octombrie): 30% aprobare, 68% opinie nefavorabilă. The New York Times/Siena College (publicat în aceeași săptămână): 34% popularitate. Articolul menționează și o comparație istorică: potrivit publicației americane, acesta ar fi cel mai scăzut nivel de aprobare pentru un președinte american în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului de la Harry Truman în 1946 (33%). Sprijinul din nucleul MAGA și vulnerabilitatea pe economie Trump își justifică evaluarea optimistă prin sprijinul puternic din rândul republicanilor asociați mișcării MAGA („Make America Great Again”). El invocă o analiză a lui Harry Enten, analist-șef de date la CNN, potrivit căreia susținerea sa în acest segment rămâne foarte ridicată: 99% din voturile acestui grup la alegerile din 2024 și 98% rată de aprobare în septembrie în rândul republicanilor MAGA. Aceeași analiză indică însă o deteriorare puternică a percepției privind gestionarea inflației: soldul dintre cei care aprobă și cei care dezaprobă modul în care Trump gestionează inflația ar fi trecut de la plus 8 puncte procentuale în 2024 la minus 45 înaintea alegerilor legislative din 2026. Contextul disputei: controversa privind date fabricate Respingerea sondajelor are loc și pe fondul unei controverse care implică The New York Times și Wedgewood Research, o firmă de sondare care a recunoscut că a produs date fabricate într-un „experiment social”. Publicația americană a precizat, conform articolului, că sondajele contestate nu au fost folosite la calcularea ratei de aprobare a președintelui. În acest context, Trump continuă să conteste cifrele care indică o popularitate scăzută, în timp ce sondajele citate (Reuters/Ipsos, Pew și NYT/Siena) arată că, la nivel național, majoritatea respondenților dezaprobă activitatea sa. Sursa inițială a relatării este The Independent . [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
