Știri
Știri din categoria Politică

Schimbul de acuzații dintre USR și PSD escaladează spre zona juridică, după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o plângere penală împotriva lui Dominic Fritz, pe fondul disputelor legate de Parteneriatul Strategic România–SUA, potrivit HotNews.
Dominic Fritz a reacționat marți seară, într-o postare pe Facebook, spunând că liderul PSD este „bosumflat” din cauza întrebărilor legate de întâlnirea pe care Grindeanu ar fi avut-o în martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la restaurantul Isoletta din București. În mesaj, Fritz susține că Parteneriatul Strategic „nu e proprietatea PSD” și că nu poate fi invocat pentru a evita întrebările publice.
„Parteneriatul Strategic nu e proprietatea PSD și nu e fusta după care vă puteți ascunde de întrebările pe care le au foarte mulți români”, a scris președintele USR.
Fritz a continuat atacul, afirmând că întrebările rămân legitime „oricâte mese ar lua la Isoletta” și a adăugat o referire la „zboruri de lux plătite din surse îndoielnice”, sugerând că Grindeanu nu ar trebui să se plângă când este întrebat despre „posibile favoruri”.
Potrivit relatării, Sorin Grindeanu a anunțat luni seară, la România TV, că ia în calcul o plângere penală împotriva lui Fritz, după reacțiile acestuia legate de acuzații privind o presupusă implicare americană în demiterea Guvernului Bolojan. Liderul PSD a spus că îl acuză pe Fritz că ar fi pus „sub semnul întrebării Parteneriatul Strategic cu Statele Unite” și că „se depășește o limită”.
În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că Fritz ar avea „probleme cu legea” și a invocat existența a „două” sentințe privind conflictul de interese, conform citatului redat de HotNews.
Tensiunile au fost alimentate de o relatare a Wall Street Journal, potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi dat de înțeles, la o cină la Atena în martie, că americanii „preconizau” căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, G4Media a scris că Grindeanu a fost filmat alături de Guilfoyle pe 31 martie, la Isoletta, împreună cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan.
Grindeanu a susținut că discuțiile cu ambasadoarea s-au concentrat pe rolul României în Coridorul Vertical de Gaze, conform unei relatări anterioare citate de HotNews.
Din informațiile prezentate, plângerea penală a fost anunțată ca intenție („mă gândesc foarte serios”, „o să îi rog pe avocați”), fără detalii despre momentul depunerii sau despre capetele concrete de acuzare. În paralel, disputa politică rămâne legată de întrebările privind întâlnirea de la București și de felul în care este invocat Parteneriatul Strategic România–SUA în conflictul dintre cele două partide.
Recomandate

USR ridică semne de întrebare asupra aleatorietății repartizării dosarelor la ANI , după ce Oana Țoiu a susținut, într-o postare publică, că același inspector din Agenția Națională de Integritate ar fi soluționat atât cazul deputatului Radu Miruță, cât și pe cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit G4Media . Miza afirmației este una de credibilitate instituțională: dacă distribuirea dosarelor este într-adevăr aleatorie, coincidențele invocate ar trebui să fie rare. Țoiu spune că, raportat la volumul de lucru și la numărul de inspectori, probabilitatea ca două dosare distincte să ajungă la același inspector și să fie ambele finalizate cu o decizie ar fi „0,001855%”, adică „o șansă la 50.000”. În argumentația sa, ea invocă date despre numărul de soluții emise de ANI și despre numărul de dosare aflate în lucru. Ce cifre invocă Oana Țoiu despre activitatea ANI În postarea citată de G4Media, Oana Țoiu afirmă că: în 2025, ANI ar fi decis „doar 75 de soluții”, iar „trimestrul acesta” ar fi fost „14 soluții”, dintre care „13 incompatibilități”; ANI ar fi avut „o medie de 3.802 dosare în lucru” (pe toate categoriile), conform raportului de activitate pe 2025, iar „anul acesta în septembrie” ar fi avut „3.388”; procentul dosarelor la care s-a dat o soluție, din dosarele în lucru pe 2025, ar fi fost „doar 2%”. Pe baza acestor elemente, Țoiu pune sub semnul întrebării cât de plauzibilă este coincidența ca două cazuri de profil înalt să fie instrumentate de același inspector. Ce spune despre mecanismul de repartizare Țoiu mai arată că repartizarea și redistribuirea lucrărilor în cadrul Direcției Inspecția de Integritate se fac „în mod aleatoriu” de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic, cu respectarea unor principii precum legalitatea, confidențialitatea și imparțialitatea. În același mesaj, ea susține că este nevoie de „restabilirea regulilor” unui stat funcțional, astfel încât „oamenii cinstiți” să se poată implica „fără teama că vor fi vânați”. Context: cazul Radu Miruță Potrivit articolului, deputatul USR Radu Miruță a fost declarat incompatibil de ANI, care a constatat că, într-o perioadă din mandatul trecut, a desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară. Miruță a declarat pentru G4Media că decizia ar fi „o măciucă politică” și că ar fi întrebat anterior la ANI, primind „răspuns scris” că poate face expertiza. Articolul notează că știrea era „în curs de actualizare” la momentul publicării. [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz , în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”. În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală. De ce contează: repoziționare înainte de alegeri și o posibilă nouă formulă de guvernare Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”. În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării. Acuzațiile la adresa PSD și a conducerii Guvernului În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă. Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu , nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public. Ce urmează Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz. [...]

PSD ia în calcul reducerea taxării muncii, dar o leagă de ținta de deficit pe 2027 , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Sorin Grindeanu despre discuțiile interne privind salariul minim și impozitarea veniturilor mici, în contextul pregătirii bugetului de anul viitor. Liderul PSD a spus că detaliile despre salariul minim și impozitare vor fi prezentate odată cu discuțiile pe buget, după consultări cu Ministerul Finanțelor. În același timp, Grindeanu a confirmat că reducerea taxării pe muncă este una dintre soluțiile analizate de partid. „Evident, una dintre soluții este reducerea taxării pe muncă. Evident că luăm în calcul și așa ceva, ca linie directoare.” Ce variantă fiscală este discutată în PSD Conform informațiilor obținute anterior de Digi24 din surse politice, social-democrații analizează o formulă care ar include: eliminarea impozitului pe venit pentru salariul minim; aplicarea unor cote diferențiate pentru veniturile brute de până la 6.000 de lei, cu o creștere graduală a impozitului până la nivelul actual de 10%. Propunerea nu este, deocamdată, adoptată, iar Grindeanu a evitat să avanseze un calendar sau parametri finali înainte de negocierile pe buget. Legătura cu impozitul progresiv și argumentul consumului Întrebat dacă reducerea impozitării salariilor mici ar putea fi un prim pas spre impozitul progresiv (susținut de PSD de mai mult timp), Grindeanu a spus că nu ar face automat această legătură și a invocat practicile din Uniunea Europeană. Totodată, el a argumentat că o reducere a taxării veniturilor mici ar putea susține consumul, în condițiile în care România ar fi traversat, potrivit afirmațiilor sale, aproximativ 12 luni de scădere accentuată a consumului și o evoluție nefavorabilă a indicatorilor macroeconomici. Condiția-cheie: deficitul bugetar și datele așteptate de la Finanțe Pe tema impactului bugetar al unei eventuale reduceri de taxe, Grindeanu a insistat că discuția trebuie purtată în negocierile pentru buget și că ținta de deficit pentru 2027 este „nenegociabilă”. El a mai anunțat că așteaptă, la jumătatea săptămânii viitoare, un raport al ministrului Finanțelor privind situația bugetară la finalul lunii octombrie, înaintea rectificării bugetare programate pentru sfârșitul lunii noiembrie. În același context, Grindeanu și-a exprimat îngrijorarea legată de PNRR , afirmând că, dintr-o sumă de 6,4 miliarde de euro, „cam cu jumătate” ar putea fi în pericol, potrivit discuțiilor pe care spune că le-a avut cu ministrul Fondurilor Europene. [...]

Sorin Grindeanu cere un calendar asumat pentru reforma administrativ-teritorială , avertizând că, fără termene clare, proiectul riscă să fie amânat până la blocare, potrivit Digi24 . Președintele PSD spune că schimbarea trebuie să meargă dincolo de „tăieri” și să fie construită în jurul cetățeanului, nu doar al reducerii cheltuielilor. În intervenția la Digi24, Grindeanu a criticat ceea ce numește „așa-numita reformă” făcută de fostul guvern, pe care o descrie drept o serie de concedieri urmate de reîncadrări în alte instituții. În schimb, el susține că actualul demers vizează o reorganizare a împărțirii administrative „din 1968”, pentru a aduce administrația „în secolul 21”. Miza operațională: comasări „benevole” și stimulente fiscale Grindeanu afirmă că Ministerul Dezvoltării ar urma să pună „mâine” în transparență o primă formă de proiect de ordonanță privind „unificarea benevolă”. În logica prezentată, comasarea ar trebui să fie încurajată prin beneficii concrete, inclusiv reduceri de impozite locale. „Vor vedea că vor avea reduceri la impozitele locale pe 4-5 ani de 50%.” El leagă reforma și de criterii de eligibilitate pentru proiecte europene și programe naționale, argumentând că o comunitate mai puternică poate livra servicii publice mai bune decât una „slabă”. Argumentul economic invocat: localități care nu se pot susține Șeful PSD susține că „șapte din zece localități” nu se pot susține economic, motiv pentru care reorganizarea ar trebui să ducă la servicii publice mai bune. În același timp, insistă că obiectivul principal nu este doar reducerea cheltuielilor, ci beneficiul direct pentru cetățean. Ce promite că nu se schimbă: localitățile și actele de identitate Grindeanu respinge două temeri recurente din spațiul public: dispariția localităților și obligativitatea schimbării actelor. „Nu dispare nicio localitate. Localitățile rămân la fel, nu se șterg de pe hartă localitățile.” „Nu trebuie să-și schimbe nimeni nimic.” El spune că eventualele complicații administrative pot fi rezolvate prin reglementări, astfel încât reforma să nu „încurce” cetățeanul. Componenta politică: PSD își asumă proiectul și nu se teme de moțiuni Grindeanu afirmă că reforma „trebuie să se întâmple” și susține că PSD ar fi partidul care o poate duce la capăt, în timp ce despre restul formațiunilor spune că stau „pe margini”. Totodată, declară că PSD este dispus să preia „argumente valide” de la alte partide. În privința amenințărilor cu moțiuni de cenzură pe acest subiect, liderul PSD spune că nu îl sperie și că nu va determina retragerea proiectului. Articolul Digi24 este trunchiat în materialul furnizat, astfel că nu apar toate detaliile despre discuțiile cu UDMR și grupul minorităților; informațiile de mai sus reflectă strict pasajele disponibile din sursă. [...]