Știri
Știri din categoria Politică
Diana Buzoianu a trecut la limită de comisiile de specialitate, un semnal de fragilitate politică pentru agenda de mediu a viitorului Cabinet, după ce a obținut aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, potrivit news.ro.
Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Ea este avocat și deputat USR din 2020 și, conform aceleiași surse, ocupă postul de ministru al Mediului.
Audierile în comisiile parlamentare de specialitate au fost prelungite, deoarece Diana Buzoianu nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. În final, comisiile au acordat aviz favorabil, însă la o diferență de un singur vot: 21 „pentru” și 20 „împotrivă”.
USR susține că, în timpul mandatului, Buzoianu:
Avizul comisiilor este o etapă în procedura parlamentară, iar scorul foarte strâns indică o susținere politică disputată pentru portofoliul Mediului în formula de guvern propusă.
Recomandate
Votul de învestire de miercuri devine un test de funcționare a Parlamentului , după ce președintele USR, Dominic Fritz , le-a cerut parlamentarilor să voteze Guvernul Siegfried Mureșan , în condițiile în care o parte dintre miniștrii propuși au primit avize negative în comisii (consultative), potrivit news.ro . Fritz și-a formulat mesajul ca o presiune politică directă asupra Legislativului, susținând că un vot favorabil ar echivala cu o opțiune pentru „un stat modern”. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, de la ora 13.00. Ce invocă USR după audierile din Parlament Într-o postare pe Facebook, liderul USR a prezentat o evaluare a audierilor miniștrilor propuși de partidul său și a descris echipa drept „curajoasă” și „de profesioniști”. În mesaj, Fritz a trecut în revistă mai multe momente și teme ridicate la audieri: Cătălin Drulă (Transporturi) : Fritz spune că reacțiile din partea PSD ar fi fost declanșate de o replică („Sper să nu sune Lia”) și că Drulă a vorbit despre miza de la CNAIR și despre „decuplarea” companiilor de stat de influența politică, inclusiv în contextul selecției unui Consiliu de Administrație. Radu Miruță (Apărare) : Fritz afirmă că singura acuzație ar fi fost legată de prezența „generalilor” și susține că Miruță a vorbit despre investițiile prin SAFE, despre „bugetul-record” pentru înzestrare și despre întărirea apărării împotriva dronelor. Diana Buzoianu (Mediu) : Fritz indică drept teme reforme la Romsilva, acțiuni pe litoral și activitatea Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere. El menționează că, „numai anul acesta”, prejudiciile descoperite de inspectorii silvici au crescut cu 186% față de întreg anul trecut, fără creșterea numărului de inspectori. Oana Țoiu (Afaceri Externe) : Fritz spune că aceasta ar fi respins „minciună după minciună”, inclusiv ideea că România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Irina Darău (Economie) : Fritz afirmă că a prezentat un program pentru creștere economică, investiții și exporturi, digitalizarea statului, reformarea companiilor publice, relansarea industriei de apărare prin SAFE și sprijinirea antreprenorilor. Andrea Chiș (Justiție) : Fritz susține că a dat „o lecție de demnitate și profesionalism” în fața celor pe care îi acuză că au contribuit la „oligarhizarea justiției”. Miza imediată: avize negative, dar vot decisiv în plen Majoritatea candidaților propuși de USR pentru a face parte din Guvern au fost avizați negativ de comisiile de specialitate, însă avizele sunt consultative , iar decizia finală se ia în plen, la votul de învestire. În finalul mesajului, Fritz a cerut explicit parlamentarilor să voteze Guvernul Mureșan: „Sunt mândru de această echipă. Și am un mesaj pentru parlamentari: dacă vă pasă cu adevărat de România și români și dacă vreți un stat modern, atunci mâine vom avea guvern votat.” [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
USR admite că nu are încă cele 233 de voturi, iar miza imediată este rectificarea bugetară și reducerea cheltuielilor , obiective pe care Sorin Șipoș le leagă direct de învestirea Guvernului Mureșan , potrivit Agerpres . Liderul grupului USR din Senat spune că votul decisiv urmează miercuri și că, până atunci, negocierile continuă, inclusiv în comisiile parlamentare. Șipoș afirmă că, „cu siguranță”, în acest moment nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire, dar susține că „încă mai este timp” pentru a le strânge. În același timp, senatorul USR pune presiune pe PSD, despre care spune că ar trebui să susțină Guvernul dacă se consideră un partid „matur” și „responsabil”. El indică o posibilă întâlnire între premierul desemnat Siegfried Mureșan și PSD, în cadrul efortului de a obține sprijin parlamentar. „Considerăm că încă mai este timp pentru a putea să strângem cele 233 de voturi, pe care, cu siguranță, astăzi nu le avem.” De ce contează: rectificarea bugetară și agenda de reducere a cheltuielilor Șipoș leagă explicit învestirea Guvernului de capacitatea executivului de a opera rapid o rectificare bugetară și de a implementa reforme pentru reducerea cheltuielilor, în contextul unei „crize politice” pe care o invocă drept motiv pentru mobilizarea voturilor din Parlament. În declarația sa, el își exprimă încrederea că parlamentari din Opoziție ar putea susține miniștrii propuși, tocmai pentru a permite funcționarea guvernului și avansarea acestor măsuri. Cine sunt câțiva dintre miniștrii propuși, potrivit USR Șipoș susține că USR propune o echipă „remarcabilă”, cu „CV foarte bun”, și enumeră câteva nume și argumentele sale pentru fiecare portofoliu: Apărare : Radu Miruță – asociat de Șipoș cu Programul SAFE și „revigorarea industriei de apărare”; Economie : Irineu Darău – despre care afirmă că a dus la bun sfârșit „jaloanele PNRR” din domeniu și a „securizat” fonduri pentru România; Externe : Oana Țoiu – creditată cu „claritate și coerență” în politica externă; Mediu : Diana Buzoianu – menționată în legătură cu jaloanele PNRR și reforme; Transporturi : Cătălin Drulă – invocat pentru experiența anterioară și proiectul Autostrăzii Moldovei. Votul din Parlament este așteptat miercuri, iar până atunci rămâne deschisă întrebarea dacă negocierile vor produce majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. [...]
AUR spune că va negocia cu PSD, PNL și USR dacă Guvernul Mureșan nu trece de vot , ceea ce repoziționează partidul ca potențial actor de pivot într-o eventuală reconfigurare a majorității parlamentare, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ștefan Avrămescu, purtătorul de cuvânt al AUR, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor despre cine ar urma să negocieze din partea partidului și cu ce formațiuni, în cazul în care Executivul condus de Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură . „Vom avea un dialog așa cum am anunțat, cu PSD, cu PNL, cu USR”, a declarat purtătorul de cuvânt. Avrămescu a mai spus că AUR ar fi „deschis pentru dialog” încă din luna mai și că, „imediat după ce pică guvernul Mureșan”, formațiunea va veni cu detalii despre echipele de negociere și despre discuțiile purtate. Contextul votului și miza unei negocieri rapide Audierile miniștrilor propuși în Guvernul Mureșan au loc luni și marți în Parlament, iar votul de învestitură este programat miercuri, la ora 13:00. În acest moment, Guvernul Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, în timp ce, potrivit informațiilor din articol, nu este susținut nici de AUR, nici de PSD. În acest cadru, disponibilitatea declarată a AUR de a discuta cu PSD, PNL și USR indică faptul că partidul își pregătește o strategie de negociere pentru scenariul în care actuala formulă guvernamentală cade la vot. [...]
Cristian Diaconescu avertizează că reacțiile oficiale și politice din România pot complica relația cu SUA în scandalul declanșat de o investigație despre presupuse ingerințe, criticând în special ideea unei sesizări penale care „induce” o prezumție de infracționalitate asupra unui diplomat american, potrivit Antena 3 . Fostul ministru de Externe a spus, la „Sinteza Zilei”, că demersul este „o gafă impardonabilă” și a argumentat că, în logica diplomatică, un stat își apără reprezentantul în exterior, chiar dacă eventualele greșeli sunt discutate „acasă”. De ce contează: riscul de escaladare diplomatică Diaconescu a susținut că, din perspectiva Departamentului de Stat, subiectul este deja sensibil și poate genera o decizie internă la Washington, indiferent dacă acuzațiile vehiculate în spațiul public sunt „întemeiate” sau „neîntemeiate”. În acest context, el a subliniat că ambasadorul rămâne în funcție, iar partea americană nu va tranșa public disputa, existând și „conotații personale” în ecuație. În același registru, fostul ministru a dat exemplul Greciei, arătând că Atena a transmis public, prin purtătorul de cuvânt, că „totul e în regulă”, îndemnând la calm. Plângerea penală invocată și actorii menționați Declarațiile lui Diaconescu vin pe fondul unei sesizări penale anunțate de deputatul USR Alexandru Dimitriu, care îi vizează pe Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și George Simion, într-un dosar în care ar fi invocată ideea că ar fi fost „corupți de un oficial american”. Diaconescu a afirmat că „nu a existat vreun astfel de demers vreodată” în practica statală, atunci când e vorba de referiri la un reprezentant diplomatic al unui alt stat. Contextul economic-energetic: proiecte contestate, dar prezente în programul de guvernare În material este menționat că două proiecte cu implicare americană – mini-reactoarele de la Doicești și Coridorul Vertical de Gaze – se regăsesc în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Siegfried Mureșan, deși au fost contestate de premierul demis Ilie Bolojan. Sebastian Burduja, propus din nou la Energie, a declarat la Antena 3 CNN că proiectul Coridorului Vertical este susținut inclusiv de Uniunea Europeană și „ar putea reprezenta o sursă de bani” pentru România. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a numit opoziția față de Coridorul Vertical o „prostie” și a afirmat că, din tarifele de tranzit, Transgaz ar putea avea „profituri suplimentare de 250 de milioane de euro pe an” (aprox. 1,25 miliarde lei) și că gazul natural lichefiat (GNL) din SUA ar avea un preț competitiv față de cât plătește România în prezent. Ivan a mai spus că articolul din The Wall Street Journal ar fi o dezinformare. Ce document există, concret, și ce lipsește Antena 3 CNN relatează că a obținut un memorandum de înțelegere privind Coridorul Vertical de Gaze Naturale, semnat la Atena la 7 noiembrie 2025, în prezența ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle. Documentul este descris ca neangajant și vizează dezvoltarea de soluții comune de aprovizionare cu GNL pentru diversificarea surselor și securitatea energetică regională. Publicația precizează că, până în prezent, acordul nu a fost pus în aplicare și nu s-a transformat într-un contract comercial ferm. În același context, este citată o declarație a lui Ilie Bolojan pentru Financial Times, potrivit căreia guvernul său discuta cu Statele Unite despre Coridorul Vertical, dar nu a purtat discuții oficiale cu Guilfoyle și nu a semnat niciun acord privind achizițiile de GNL. [...]
Schimbul de acuzații dintre USR și PSD escaladează spre zona juridică , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o plângere penală împotriva lui Dominic Fritz, pe fondul disputelor legate de Parteneriatul Strategic România–SUA, potrivit HotNews . Dominic Fritz a reacționat marți seară, într-o postare pe Facebook, spunând că liderul PSD este „bosumflat” din cauza întrebărilor legate de întâlnirea pe care Grindeanu ar fi avut-o în martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la restaurantul Isoletta din București. În mesaj, Fritz susține că Parteneriatul Strategic „nu e proprietatea PSD” și că nu poate fi invocat pentru a evita întrebările publice. „Parteneriatul Strategic nu e proprietatea PSD și nu e fusta după care vă puteți ascunde de întrebările pe care le au foarte mulți români”, a scris președintele USR. Fritz a continuat atacul, afirmând că întrebările rămân legitime „oricâte mese ar lua la Isoletta” și a adăugat o referire la „zboruri de lux plătite din surse îndoielnice”, sugerând că Grindeanu nu ar trebui să se plângă când este întrebat despre „posibile favoruri”. De la dispută politică la plângere penală Potrivit relatării, Sorin Grindeanu a anunțat luni seară, la România TV , că ia în calcul o plângere penală împotriva lui Fritz, după reacțiile acestuia legate de acuzații privind o presupusă implicare americană în demiterea Guvernului Bolojan. Liderul PSD a spus că îl acuză pe Fritz că ar fi pus „sub semnul întrebării Parteneriatul Strategic cu Statele Unite” și că „se depășește o limită”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că Fritz ar avea „probleme cu legea” și a invocat existența a „două” sentințe privind conflictul de interese, conform citatului redat de HotNews. Contextul: articolul WSJ și întâlnirea de la Isoletta Tensiunile au fost alimentate de o relatare a Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi dat de înțeles, la o cină la Atena în martie, că americanii „preconizau” căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, G4Media a scris că Grindeanu a fost filmat alături de Guilfoyle pe 31 martie, la Isoletta, împreună cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan. Grindeanu a susținut că discuțiile cu ambasadoarea s-au concentrat pe rolul României în Coridorul Vertical de Gaze , conform unei relatări anterioare citate de HotNews. Ce urmează Din informațiile prezentate, plângerea penală a fost anunțată ca intenție („mă gândesc foarte serios”, „o să îi rog pe avocați”), fără detalii despre momentul depunerii sau despre capetele concrete de acuzare. În paralel, disputa politică rămâne legată de întrebările privind întâlnirea de la București și de felul în care este invocat Parteneriatul Strategic România–SUA în conflictul dintre cele două partide. [...]
