Știri
Știri din categoria Politică
Diana Buzoianu a trecut la limită de comisiile de specialitate, un semnal de fragilitate politică pentru agenda de mediu a viitorului Cabinet, după ce a obținut aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, potrivit news.ro.
Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Ea este avocat și deputat USR din 2020 și, conform aceleiași surse, ocupă postul de ministru al Mediului.
Audierile în comisiile parlamentare de specialitate au fost prelungite, deoarece Diana Buzoianu nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. În final, comisiile au acordat aviz favorabil, însă la o diferență de un singur vot: 21 „pentru” și 20 „împotrivă”.
USR susține că, în timpul mandatului, Buzoianu:
Avizul comisiilor este o etapă în procedura parlamentară, iar scorul foarte strâns indică o susținere politică disputată pentru portofoliul Mediului în formula de guvern propusă.
Recomandate
PSD cere demisia lui Dominic Fritz de la conducerea USR, invocând efecte politice după decizia definitivă ANI . Potrivit Agerpres , social-democrații îi solicită lui Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la „sinecura de la partid”, după motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la decizia din 18 iunie, prin care Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a fost declarat în conflict de interese. PSD susține, într-un comunicat , că motivarea instanței îl „obligă moral și politic” pe Fritz să se retragă din fruntea partidului și afirmă că, prin condamnarea menționată, „Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”. Ce invocă PSD din motivarea ÎCCJ În mesajul citat de Agerpres, PSD afirmă că instanța ar fi argumentat că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice timp de trei ani , nu o amendă, și că Fritz ar fi luat o „decizie conștientă și deliberată” atunci când și-a exercitat funcția publică în condiții de conflict de interese. Social-democrații mai susțin că motivarea ar descrie rolul unui „referat de aprobare” semnat de Fritz pentru un proiect care ar fi favorizat un sponsor de campanie și menționează că sponsorul, consilier local, s-ar fi abținut de la vot la aprobarea proiectului. Solicitare de anchetă penală și atac la prefectul de Timiș PSD mai afirmă că motivarea instanței ar reclama deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș, despre care spune că ar fi încercat să îl scape pe Fritz de răspunderea legală. În același context, PSD citează din motivarea ÎCCJ ideea că interdicția de trei ani de a ocupa funcții eligibile „nu este, în principiu, disproporționată” în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale și cu gravitatea atingerii aduse interesului public. Miza politică: presiune pe conducerea USR În final, PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la „sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR” și să își caute de lucru în mediul privat, invocând inclusiv pasaje din motivare potrivit cărora interdicția nu i-ar îngrădi dreptul la muncă, întrucât poate desfășura activități profesionale în mediul privat. Agerpres nu include în material o reacție a lui Dominic Fritz sau a USR la solicitarea PSD; în lipsa acesteia, nu este clar dacă liderul USR intenționează să dea curs cererii. [...]
USR anunță că va forța, la fiecare plen, vot pe comisie de anchetă privind „zborurile de lux”, după ce PSD și AUR ar bloca în Parlament clarificarea situației, potrivit news . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că cele două partide „fac scut” pentru ca „adevărul” despre deplasările private să nu fie aflat. Miza imediată este una de control parlamentar și responsabilizare publică , în condițiile în care USR cere ca fiecare deputat „să voteze și să-și asume public alegerea”, nu „să se ascundă” în spatele procedurilor, conform mesajului transmis de Fritz pe Facebook. Ce cere USR și ce urmează în Parlament Dominic Fritz afirmă că USR va continua să solicite înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „la fiecare plen”, cu două direcții principale: zborurile private către Mykonos; zborurile plătite de compania Nordis. În același mesaj, liderul USR lansează o serie de întrebări pe care comisia ar trebui să le lămurească, inclusiv cine a plătit cheltuielile, cu cine s-ar fi întâlnit participanții și ce interese ar fi fost reprezentate. Contextul invocat: zborul din 8 iulie și acuzațiile privind amestecul politică–justiție–afaceri Fritz indică data de 8 iulie, când, spune el, „de pe Aeroportul Băneasa decola un avion privat spre Mykonos”, la bord aflându-se politicieni PSD, „un judecător CCR propus tot de PSD” și oameni de afaceri „cu condamnări”. El susține că nu ar fi fost un caz izolat și enumeră nume de lideri PSD despre care afirmă că ar fi preferat „zboruri private spre destinații de lux”. „Leii suveraniști devin pisici când e vorba de mișmașurile PSD.” Protest în Camera Deputaților și cerere de sancționare Potrivit informațiilor din articol, parlamentarii USR au protestat miercuri în ședința Camerei Deputaților, cu pancarte prin care au cerut răspunsuri despre zborurile către Mykonos (în care ar fi fost politicieni PSD și magistrați) și despre zborurile plătite de Nordis. USR a cerut și sancționarea deputatului PSD Natalia Intotero, acuzând „încălcări repetate” ale Regulamentului Camerei Deputaților, prin refuzul de a supune la vot solicitarea de înființare a comisiei de anchetă privind deplasările private de lux către Mykonos și Nisa, precum și zborurile Nordis. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
Cătălin Predoiu leagă explicit agenda economică de securitate , susținând că România își poate crește relevanța în NATO și UE dacă vine cu contribuții concrete – de la capacități industriale și tehnologii avansate până la energie și lanțuri de aprovizionare – potrivit unei analize publicate pe site-ul său personal și prezentate de Mediafax . Ministrul interimar al Afacerilor Interne pornește de la discursul secretarului de stat american Marco Rubio , susținut la Atena, în care Washingtonul ar vedea „semnele unei schimbări europene”: creșterea cheltuielilor pentru apărare, programe și parteneriate noi și extinderea capacităților industriale și de producție. În opinia lui Predoiu, mesajul către Europa este ca această direcție să fie accelerată, Grecia fiind dată ca exemplu de aliat relevant în domenii precum apărare, energie și migrație. „Economia este securitate”: ce înseamnă, în lectura lui Predoiu Predoiu afirmă că „frontiera dintre economie și securitate se estompează” și că discursul lui Rubio conectează direct reindustrializarea, tehnologiile avansate, dronele, armamentul, mineralele și zona de securitate cibernetică de „puterea națională”. „Industria devine securitate. Energia devine securitate. Tehnologia devine securitate. Lanțurile de aprovizionare devin securitate. Aceasta este lumea în care trebuie să ne gândim și la România” În acest cadru, el amintește avantajele geopolitice ale României – apartenența la NATO și UE, poziționarea pe flancul estic, proximitatea față de Ucraina, potențialul energetic și coridoarele de conectivitate – despre care spune că „pot amplifica rolul României în regiune”. Miza pentru România: de la „parte a soluțiilor” la propuneri proprii Un punct central al analizei este ideea că „aliatul relevant” este „capabil, pozitiv predictibil și credibil”, adică un stat care își cunoaște interesele și vine „cu soluții și contribuții concrete” în cadrul alianței. Predoiu susține că România ar putea urmări o miză suplimentară: să nu rămână doar în postura de beneficiar al soluțiilor concepute de alții, ci să propună proiecte și formule noi de cooperare. În același timp, avertizează că „oportunitățile strategice” nu rămân disponibile permanent, pentru că „timpul strategic s-a comprimat” și ritmul schimbărilor s-a accelerat. În plan intern, el afirmă că partidele politice au „o sarcină națională semnificativ diferită” în prezent: proiectarea și dezvoltarea intereselor țării într-o competiție globală mai dinamică, unde „tichetul” relevanței este capacitatea națională. Context: presiune americană pentru o Europă mai responsabilă în NATO Discursul lui Rubio este plasat de Predoiu în contextul în care SUA cer liderilor europeni să devină mai responsabili în NATO, inclusiv prin contribuții mai active la securitatea europeană și creșterea contribuțiilor financiare în Alianță. În același registru, la Summitul B9 de la București, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că „europenii își asumă mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”. [...]
PNL spune că este dispus să voteze un guvern Niculescu, dar exclude orice coaliție cu PSD , într-un nou episod al blocajului politic care menține România în interimat, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul liberalilor mută presiunea pe aritmetica parlamentară: un vot „din afară” ar putea debloca instalarea unui executiv cu puteri depline, fără refacerea unei majorități PSD–PNL. Ionel Bogdan, purtătorul de cuvânt al PNL, acuză PSD că „prelungește situația de interimat” prin „propuneri non-soluții” și califică această abordare drept „un act de inconștiență”, într-o postare pe Facebook citată de Agerpres. „Constatăm că PSD doreşte, prin aceste propuneri non-soluţii, să prelungească situaţia de interimat în care ne aflăm, ceea ce reprezintă un act de inconştienţă, prin care se blochează pe mai departe exerciţiul de administrare a ţării.” Ce condiții pune PNL pentru votul pe Guvernul Niculescu PNL afirmă că susține formarea unui guvern cu puteri depline, după desemnarea unui premier de către președintele României, și spune că poate vota „cea mai recentă desemnare” – Luca Niculescu – după ce sunt prezentate programul de guvernare și lista miniștrilor. În același timp, Bogdan transmite că liberalii exclud „orice tip de coaliție cu PSD”, pe motiv că social-democrații „nu sunt parteneri politici rezonabili” și ar bloca „intenționat modernizarea țării”. Replica PSD: majoritate stabilă cu PNL și UDMR În oglindă, președintele PSD, Sorin Grindeanu , declară că social-democrații susțin refacerea unei majorități stabile împreună cu PNL și UDMR și că sunt pregătiți să își asume guvernarea. Grindeanu mai afirmă că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, „capabil să schimbe direcția economică a țării”, dacă refacerea unei majorități stabile ar fi fost pusă înaintea calculelor politice și electorale. De ce contează: ieșirea din interimat depinde de o formulă de vot, nu de o coaliție Poziționările arată două scenarii incompatibile: PSD insistă pe o majoritate formală cu PNL și UDMR, în timp ce PNL vorbește despre posibilitatea de a vota un guvern condus de Luca Niculescu fără a reintra într-o coaliție cu PSD. În lipsa unui acord politic, rămâne de văzut dacă votul din Parlament poate fi construit în jurul programului și cabinetului propuse de premierul desemnat, astfel încât România să iasă din interimat. [...]
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, pe fondul negocierilor pentru învestirea Cabinetului Niculescu , argumentând că liberalii trebuie să își asume efectele politicilor de austeritate pe care le-au susținut, potrivit Mediafax . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a criticat din nou politicile economice ale Guvernului condus de Ilie Bolojan și a cerut PNL să contribuie la ieșirea din criza politică prin susținerea și intrarea în guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu . În mesajul publicat pe Facebook, Manda acuză deteriorarea indicatorilor economici și cere partidelor cu mandat parlamentar să participe la găsirea unei soluții de guvernare. „Vă lăudați cu politicile unei guvernări în care consumul populației a scăzut, tot mai multe firme au intrat în insolvență, puterea de cumpărare a fost măcinată, iar România a ajuns de pe locul al doilea la creștere economică în Uniunea Europeană la coada clasamentului.” Miza: majoritate pentru votul de învestitură Mesajul lui Manda vine în contextul eforturilor lui Luca Niculescu de a obține o majoritate parlamentară pentru votul de învestitură. Anterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut refacerea coaliției de guvernare alături de PNL și UDMR. În același timp, după discuțiile cu premierul desemnat, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va face parte din guvern, dar există deschidere pentru acordarea votului de încredere. Potrivit declarației citate de Mediafax, Bolojan a spus că, dacă PSD va face parte din viitoarea guvernare, PNL va intra în opoziție. PSD respinge scenariul suspendării președintelui Manda a respins explicit ideea suspendării președintelui Nicușor Dan , afirmând că aceasta „nu face parte din agenda PSD”. „Suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD. Numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză se poate naște ideea provocării uneia noi.” [...]
