Știri
Știri din categoria Politică
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru 30 de zile ridică miza de reglementare și credibilitate instituțională, pe fondul unui caz care a intrat rapid pe agenda presei internaționale, potrivit Mediafax. Decizia Curții de Apel București este definitivă și este legată de un dosar instrumentat de DIICOT, cu acuzații care, conform relatărilor externe, depășesc zona strict penală și ating teme de securitate națională.
Associated Press (AP) și The Washington Post prezintă hotărârea instanței din România ca plasarea în arest preventiv a unui „politician pro-rus”, într-un dosar de fraudă. Jurnaliștii americani reiau și contextul politic: succesul surpriză din primul tur al alegerilor anulate din 2024, acuzațiile privind o campanie coordonată de Rusia prin TikTok și interdicția ulterioară de a mai candida.
În Europa, mai multe publicații care folosesc fluxurile de informații Reuters se opresc asupra acuzațiilor DIICOT. Acestea notează că Georgescu și alți doi suspecți ar fi convins un om de afaceri din județul Buzău să le ofere 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), promițându-i în fals obținerea unei linii de credit externe.
Aceeași categorie de relatări mai menționează că, în paralel, Georgescu ar fi vizat și de dosare legate de tentative de perturbare a securității naționale și de promovarea ideologiei fasciste din anii ’30. În presa internațională apare și informația că, în timpul perchezițiilor DIICOT, ar fi fost descoperite dispozitive de bruiaj și documente de identitate falsificate.
Mediafax notează că presa rusă nu a avut o reacție rapidă, deși canalele media din Rusia ar fi urmărit îndeaproape cazul încă de la primele audieri și rețineri. În relatarea citată, aceste canale ar fi încercat să prezinte acțiunile justiției din România drept o mișcare politică împotriva unui candidat „anti-sistem”.
Marți, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, decizie definitivă. Aceeași măsură a fost luată și față de omul de afaceri Ionel Rusen, în dosarul în care cei doi sunt cercetați de DIICOT.
Recomandate
Curtea de Apel București a amânat până la 12 octombrie procesul în care Călin Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și membri ai grupării acestuia, după ce apărătorii au cerut lămuriri legate de existența unui dosar „confidențial” desprins din cauză, potrivit Wall-Street . Miza imediată este una procedurală: instanța vrea să stabilească ce conține acel dosar și dacă include documente clasificate sau acte medicale, înainte de a continua judecata. De ce s-a amânat: verificări la Înalta Curte La termenul de luni, Laura Vicol, avocată a unuia dintre inculpați, a solicitat explicații privind un dosar „confidențial” care ar fi fost desprins din dosarul Georgescu–Potra și care s-ar afla la Înalta Curte de Casație și Justiție , potrivit Agerpres, citată de publicație. Demersul a fost susținut de avocatul Dan Lupașcu (fost membru al CSM), care a cerut ca instanța să trimită o adresă către Înalta Curte pentru a afla dacă dosarul respectiv conține documente clasificate sau acte medicale. Judecătorul a fost de acord cu trimiterea adresei și a dispus amânarea procesului pentru 12 octombrie. Ce a spus Georgescu după ședință La ieșirea din sala de judecată, Călin Georgescu le-a mulțumit susținătorilor și unei părți din presă despre care a spus că a relatat „obiectiv”, precum și lui George Simion „pentru integritate”. În același context, a afirmat că urmează o toamnă „grea” „în adevăr” și a susținut că dosarele în care este inculpat ar fi „politice”, declarând public că este nevinovat „în toate cele trei dosare”. Contextul dosarului: acuzațiile și ce susțin procurorii Conform informațiilor prezentate, Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General în acest al doilea dosar pentru: complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale). În același dosar sunt inculpați Horațiu Potra și 20 de membri ai grupării sale, între care se află și mercenari. Procurorii susțin că mercenarii lui Potra ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pentru a crea haos, iar planul de acțiune ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire clandestină la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor. [...]
Călin Georgescu cere blocarea votului pentru Guvernul Mureșan, invocând riscuri economice și sociale , potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a transmis parlamentarilor să nu acorde vot de încredere cabinetului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , susținând că un vot favorabil ar însemna „un act de trădare a interesului României”. Declarațiile au fost făcute luni, la ieșirea de la Curtea de Apel București , unde Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au prezentat într-un proces care vizează acțiuni împotriva ordinii constituționale. Conform relatării, termenul de judecată a fost amânat, iar Georgescu i-a mulțumit lui George Simion pentru „integritate”. Argumentul central: criza economică și socială, folosită ca motiv pentru respingerea cabinetului Georgescu a susținut că România traversează o perioadă „foarte gravă” din punct de vedere economic și social și a criticat ideea validării unui nou guvern, pe care l-a caracterizat drept „păgân și antiromânesc”. În mesajul său, el a enumerat mai multe teme pe care le leagă de situația actuală a țării, între care: datoria publică; inflația; exodul tinerilor; situația demografică; educația și sănătatea. Totodată, Georgescu a afirmat că România plătește zilnic 30 de milioane de euro (aprox. 150 de milioane de lei) pentru dobânzile aferente împrumuturilor statului și a susținut că euro „se va prăbuși foarte curând” (fără a oferi, în material, o bază de date sau o sursă pentru această prognoză). Ținte politice: Mureșan și președintele Nicușor Dan Fostul candidat l-a criticat pe Siegfried Mureșan, dar și pe președintele Nicușor Dan, care l-a desemnat premier. În același mesaj, Georgescu a susținut că actuala clasă politică este „infractoare” a ordinii constituționale și a spus că România ar avea nevoie de un președinte și un guvern „iubitor de pace, iubitor de popor și iubitor de Hristos”. Miza imediată a acestor declarații este votul din Parlament pentru învestirea Guvernului Mureșan, pentru care Georgescu cere explicit respingerea. Materialul nu include reacții ale celor vizați și nici detalii despre calendarul votului. [...]
Votul de învestire de miercuri devine un test de funcționare a Parlamentului , după ce președintele USR, Dominic Fritz , le-a cerut parlamentarilor să voteze Guvernul Siegfried Mureșan , în condițiile în care o parte dintre miniștrii propuși au primit avize negative în comisii (consultative), potrivit news.ro . Fritz și-a formulat mesajul ca o presiune politică directă asupra Legislativului, susținând că un vot favorabil ar echivala cu o opțiune pentru „un stat modern”. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, de la ora 13.00. Ce invocă USR după audierile din Parlament Într-o postare pe Facebook, liderul USR a prezentat o evaluare a audierilor miniștrilor propuși de partidul său și a descris echipa drept „curajoasă” și „de profesioniști”. În mesaj, Fritz a trecut în revistă mai multe momente și teme ridicate la audieri: Cătălin Drulă (Transporturi) : Fritz spune că reacțiile din partea PSD ar fi fost declanșate de o replică („Sper să nu sune Lia”) și că Drulă a vorbit despre miza de la CNAIR și despre „decuplarea” companiilor de stat de influența politică, inclusiv în contextul selecției unui Consiliu de Administrație. Radu Miruță (Apărare) : Fritz afirmă că singura acuzație ar fi fost legată de prezența „generalilor” și susține că Miruță a vorbit despre investițiile prin SAFE, despre „bugetul-record” pentru înzestrare și despre întărirea apărării împotriva dronelor. Diana Buzoianu (Mediu) : Fritz indică drept teme reforme la Romsilva, acțiuni pe litoral și activitatea Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere. El menționează că, „numai anul acesta”, prejudiciile descoperite de inspectorii silvici au crescut cu 186% față de întreg anul trecut, fără creșterea numărului de inspectori. Oana Țoiu (Afaceri Externe) : Fritz spune că aceasta ar fi respins „minciună după minciună”, inclusiv ideea că România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Irina Darău (Economie) : Fritz afirmă că a prezentat un program pentru creștere economică, investiții și exporturi, digitalizarea statului, reformarea companiilor publice, relansarea industriei de apărare prin SAFE și sprijinirea antreprenorilor. Andrea Chiș (Justiție) : Fritz susține că a dat „o lecție de demnitate și profesionalism” în fața celor pe care îi acuză că au contribuit la „oligarhizarea justiției”. Miza imediată: avize negative, dar vot decisiv în plen Majoritatea candidaților propuși de USR pentru a face parte din Guvern au fost avizați negativ de comisiile de specialitate, însă avizele sunt consultative , iar decizia finală se ia în plen, la votul de învestire. În finalul mesajului, Fritz a cerut explicit parlamentarilor să voteze Guvernul Mureșan: „Sunt mândru de această echipă. Și am un mesaj pentru parlamentari: dacă vă pasă cu adevărat de România și români și dacă vreți un stat modern, atunci mâine vom avea guvern votat.” [...]
Cristian Diaconescu avertizează că reacțiile oficiale și politice din România pot complica relația cu SUA în scandalul declanșat de o investigație despre presupuse ingerințe, criticând în special ideea unei sesizări penale care „induce” o prezumție de infracționalitate asupra unui diplomat american, potrivit Antena 3 . Fostul ministru de Externe a spus, la „Sinteza Zilei”, că demersul este „o gafă impardonabilă” și a argumentat că, în logica diplomatică, un stat își apără reprezentantul în exterior, chiar dacă eventualele greșeli sunt discutate „acasă”. De ce contează: riscul de escaladare diplomatică Diaconescu a susținut că, din perspectiva Departamentului de Stat, subiectul este deja sensibil și poate genera o decizie internă la Washington, indiferent dacă acuzațiile vehiculate în spațiul public sunt „întemeiate” sau „neîntemeiate”. În acest context, el a subliniat că ambasadorul rămâne în funcție, iar partea americană nu va tranșa public disputa, existând și „conotații personale” în ecuație. În același registru, fostul ministru a dat exemplul Greciei, arătând că Atena a transmis public, prin purtătorul de cuvânt, că „totul e în regulă”, îndemnând la calm. Plângerea penală invocată și actorii menționați Declarațiile lui Diaconescu vin pe fondul unei sesizări penale anunțate de deputatul USR Alexandru Dimitriu, care îi vizează pe Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și George Simion, într-un dosar în care ar fi invocată ideea că ar fi fost „corupți de un oficial american”. Diaconescu a afirmat că „nu a existat vreun astfel de demers vreodată” în practica statală, atunci când e vorba de referiri la un reprezentant diplomatic al unui alt stat. Contextul economic-energetic: proiecte contestate, dar prezente în programul de guvernare În material este menționat că două proiecte cu implicare americană – mini-reactoarele de la Doicești și Coridorul Vertical de Gaze – se regăsesc în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Siegfried Mureșan, deși au fost contestate de premierul demis Ilie Bolojan. Sebastian Burduja, propus din nou la Energie, a declarat la Antena 3 CNN că proiectul Coridorului Vertical este susținut inclusiv de Uniunea Europeană și „ar putea reprezenta o sursă de bani” pentru România. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a numit opoziția față de Coridorul Vertical o „prostie” și a afirmat că, din tarifele de tranzit, Transgaz ar putea avea „profituri suplimentare de 250 de milioane de euro pe an” (aprox. 1,25 miliarde lei) și că gazul natural lichefiat (GNL) din SUA ar avea un preț competitiv față de cât plătește România în prezent. Ivan a mai spus că articolul din The Wall Street Journal ar fi o dezinformare. Ce document există, concret, și ce lipsește Antena 3 CNN relatează că a obținut un memorandum de înțelegere privind Coridorul Vertical de Gaze Naturale, semnat la Atena la 7 noiembrie 2025, în prezența ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle. Documentul este descris ca neangajant și vizează dezvoltarea de soluții comune de aprovizionare cu GNL pentru diversificarea surselor și securitatea energetică regională. Publicația precizează că, până în prezent, acordul nu a fost pus în aplicare și nu s-a transformat într-un contract comercial ferm. În același context, este citată o declarație a lui Ilie Bolojan pentru Financial Times, potrivit căreia guvernul său discuta cu Statele Unite despre Coridorul Vertical, dar nu a purtat discuții oficiale cu Guilfoyle și nu a semnat niciun acord privind achizițiile de GNL. [...]
Diana Buzoianu a trecut la limită de comisiile de specialitate , un semnal de fragilitate politică pentru agenda de mediu a viitorului Cabinet, după ce a obținut aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, potrivit news.ro . Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Ea este avocat și deputat USR din 2020 și, conform aceleiași surse, ocupă postul de ministru al Mediului. Aviz strâns, audieri prelungite Audierile în comisiile parlamentare de specialitate au fost prelungite, deoarece Diana Buzoianu nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. În final, comisiile au acordat aviz favorabil, însă la o diferență de un singur vot: 21 „pentru” și 20 „împotrivă”. Ce invocă USR din mandatul ei la Mediu USR susține că, în timpul mandatului, Buzoianu: a reformat Romsilva , reducând numărul direcțiilor de la 41 la 19; a trimis la Parchet nereguli de peste 46 milioane de lei; a lansat un sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologii folosite pentru analiză automată și cartografiere); a întărit Garda de Mediu. Avizul comisiilor este o etapă în procedura parlamentară, iar scorul foarte strâns indică o susținere politică disputată pentru portofoliul Mediului în formula de guvern propusă. [...]
Schimbul de acuzații dintre USR și PSD escaladează spre zona juridică , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o plângere penală împotriva lui Dominic Fritz, pe fondul disputelor legate de Parteneriatul Strategic România–SUA, potrivit HotNews . Dominic Fritz a reacționat marți seară, într-o postare pe Facebook, spunând că liderul PSD este „bosumflat” din cauza întrebărilor legate de întâlnirea pe care Grindeanu ar fi avut-o în martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la restaurantul Isoletta din București. În mesaj, Fritz susține că Parteneriatul Strategic „nu e proprietatea PSD” și că nu poate fi invocat pentru a evita întrebările publice. „Parteneriatul Strategic nu e proprietatea PSD și nu e fusta după care vă puteți ascunde de întrebările pe care le au foarte mulți români”, a scris președintele USR. Fritz a continuat atacul, afirmând că întrebările rămân legitime „oricâte mese ar lua la Isoletta” și a adăugat o referire la „zboruri de lux plătite din surse îndoielnice”, sugerând că Grindeanu nu ar trebui să se plângă când este întrebat despre „posibile favoruri”. De la dispută politică la plângere penală Potrivit relatării, Sorin Grindeanu a anunțat luni seară, la România TV , că ia în calcul o plângere penală împotriva lui Fritz, după reacțiile acestuia legate de acuzații privind o presupusă implicare americană în demiterea Guvernului Bolojan. Liderul PSD a spus că îl acuză pe Fritz că ar fi pus „sub semnul întrebării Parteneriatul Strategic cu Statele Unite” și că „se depășește o limită”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că Fritz ar avea „probleme cu legea” și a invocat existența a „două” sentințe privind conflictul de interese, conform citatului redat de HotNews. Contextul: articolul WSJ și întâlnirea de la Isoletta Tensiunile au fost alimentate de o relatare a Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi dat de înțeles, la o cină la Atena în martie, că americanii „preconizau” căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, G4Media a scris că Grindeanu a fost filmat alături de Guilfoyle pe 31 martie, la Isoletta, împreună cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan. Grindeanu a susținut că discuțiile cu ambasadoarea s-au concentrat pe rolul României în Coridorul Vertical de Gaze , conform unei relatări anterioare citate de HotNews. Ce urmează Din informațiile prezentate, plângerea penală a fost anunțată ca intenție („mă gândesc foarte serios”, „o să îi rog pe avocați”), fără detalii despre momentul depunerii sau despre capetele concrete de acuzare. În paralel, disputa politică rămâne legată de întrebările privind întâlnirea de la București și de felul în care este invocat Parteneriatul Strategic România–SUA în conflictul dintre cele două partide. [...]
