Știri
Știri din categoria Politică
Dragoș Pîslaru respinge scenariul unei schimbări la vârful Guvernului și își reafirmă sprijinul pentru continuitatea mandatului lui Ilie Bolojan, într-un moment în care speculațiile despre numele unui posibil premier pot alimenta incertitudine politică și, implicit, de implementare a reformelor. Declarațiile au fost făcute joi, potrivit News.
Ministrul interimar al Investițiilor a spus că nu i-a propus nimeni să ocupe funcția de prim-ministru și că, de fiecare dată când apar astfel de informații, reacția sa este aceeași: susținerea merge către Ilie Bolojan, pe care îl consideră „opțiunea cea mai bună” pentru a continua ca premier.
„Nu mi-a propus nimeni să ocup funcţia de premier (...) susţinerea mea este către Ilie Bolojan.”
Pîslaru a argumentat sprijinul pentru Bolojan prin faptul că acesta „a asumat niște reforme” care nu ar fi fost asumate de societatea românească „de foarte multă vreme”, sugerând că schimbarea premierului ar putea afecta continuitatea acestui parcurs.
Întrebat dacă ar refuza funcția în cazul în care i s-ar propune, Pîslaru a răspuns că „în condițiile date”, așa cum arată lucrurile acum, îl susține pe Ilie Bolojan și că este „o chestiune absolut firească” să facă acest lucru.
Recomandate
Întâlnirea Bolojan–Dan de la Cotroceni deschide etapa consultărilor pentru un nou Guvern , după ce Cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură , un pas care prelungește perioada de interimat și menține incertitudinea asupra calendarului politic cu efecte directe asupra deciziilor administrative și economice. Potrivit Libertatea , Ilie Bolojan a ajuns joi seară la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan. Bolojan, demis din funcția de premier prin moțiune de cenzură, spusese cu o zi înainte că a vorbit cu șeful statului înainte de votul din Parlament și că „în mod sigur” vor urma consultări în zilele următoare. El a mai precizat că, de la momentul moțiunii până „în momentul de față”, nu discutase cu președintele. Contextul demiterii și pragul de vot Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar odată cu premierul a căzut întregul Cabinet, la 11 luni de la învestire. Bolojan a devenit al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce a transmis președintele despre pașii următori La câteva ore după vot, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil”, indicând o succesiune de pași: discuții informale, apoi consultări formale „când opțiunile se vor cristaliza”. Președintele a făcut și un apel la calm, insistând că instituțiile funcționează și că România își menține direcția. „Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu este un moment fericit în nicio democrație, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus Nicușor Dan. În lipsa altor detalii publice despre conținutul discuțiilor de joi seară, rămâne de urmărit dacă întâlnirea accelerează trecerea de la discuțiile informale la consultările formale și, implicit, desemnarea unui nou premier. [...]
Sorin Grindeanu susține că piețele au reacționat pozitiv după demiterea Guvernului Bolojan , invocând patru zile consecutive de creștere la Bursa de Valori București și scăderi ale dobânzilor la împrumuturile României pe 10 ani, potrivit news.ro . Mesajul liderului PSD este că „apocalipsa economică” anunțată de Ilie Bolojan nu s-a materializat, iar indicatorii de piață ar arăta „chiar contrariul”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu afirmă că, după „reacția inițială de creștere”, cursul de schimb „a coborât astăzi”, în timp ce bursa „urcă a 4-a zi consecutiv”, iar dobânzile la titlurile României pe 10 ani „scad a 4-a zi la rând”. Miza economică invocată: semnalul investitorilor Grindeanu interpretează aceste evoluții ca pe un semn că investitorii nu sunt „speriați”, ci „răsuflă ușurați” după ce, în opinia sa, „s-a pus capăt unei austerități care lovea în consum, în creștere și în încrederea investitorilor”. „Aceasta NU este reacția unei piețe speriate. Este reacția unei piețe care răsuflă ușurată că s-a pus capăt unei austerități care lovea în consum, în creștere și în încrederea investitorilor.” Ce cere PSD după demiterea premierului Liderul PSD spune că „investitorii au dat un semnal clar” și că „clasa politică” ar trebui să îl aplice „urgent”, printr-o agendă axată pe reluarea investițiilor publice. El enumeră explicit: reluarea investițiilor; redeschiderea șantierelor de școli și spitale; reluarea lucrărilor la drumuri județene; proiecte de alimentare cu apă și gaze. În final, Grindeanu plasează aceste direcții sub eticheta „priorităților României post-Bolojan”, vorbind despre „repornirea economiei” și „stimularea mediului de afaceri”. [...]
Amenințarea cu suspendarea președintelui ridică miza consultărilor pentru noul premier , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune, în condițiile în care AUR ar urma să declanșeze procedura dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele la consultări, potrivit Antena 3 . Moțiunea PSD-AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. În acest context, AUR susține că președintele trebuie să declanșeze consultări constituționale pentru desemnarea unui nou prim-ministru și reclamă că șeful statului ar fi ales, într-o primă etapă, „discuții informale”. Ce cere AUR și ce reproșează președintelui Partidul condus de George Simion i-a cerut președintelui să desemneze „de urgență” un premier și a criticat ideea unor consultări informale, despre care afirmă că nu sunt prevăzute în Constituție. „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice. Nicușor Dan trebuie să respecte Constituția , fără alte invenții de tip consultări informale. În Constituție nu există acest termen”, a transmis AUR. AUR mai susține că aceste discuții ar fi folosite pentru a exclude de la consultări „partidele care nu îi sunt convenabile” și invocă, „pe surse”, posibilitatea ca președintele să discute nu doar cu președinți de partide, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, pe care o califică drept „derapaj grav”. Șoșoacă anunță un demers similar Separat, Diana Șoșoacă a anunțat că S.O.S România va demara procedura de suspendare a președintelui, argumentând că actuala situație ar prelungi criza politică și economică. „S.O.S. România consideră că România nu mai poate fi ținută captivă de un regim care ignoră voința poporului, adâncește criza politică și economică și sfidează interesul național. Demersul S.O.S. România este unul ferm, asumat și necesar”, a transmis partidul. Ce urmează la Cotroceni și calendarul posibil pentru un nou premier Nicușor Dan s-a întors mai devreme din Armenia după demiterea Guvernului Bolojan, a făcut apel la calm și a anunțat că va discuta cu liderii politici pentru a găsi o soluție. Deocamdată, la Cotroceni au fost invitați Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera refacerea fostei coaliții, dar ar accepta și un guvern minoritar, în condițiile în care PNL și USR au anunțat că refuză o nouă alianță cu PSD. Antena 3 mai notează că Nicușor Dan le-a cerut liderilor politici analize și soluții, urmând să îi cheme din nou la Cotroceni după ce le citește, iar un nume de premier ar putea apărea abia la jumătatea lunii mai. Cadrul constituțional invocat în disputa politică Constituția prevede că președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”. Procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori și necesită votul majorității în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. [...]
PNL ia în calcul un Congres extraordinar care să tranșeze ieșirea de la guvernare , pe fondul unei dispute interne între aripa care îl susține pe Ilie Bolojan și lideri care vor menținerea partidului în coaliție cu PSD, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: partidul ar urma să voteze explicit dacă rămâne la guvernare fără Bolojan sau trece în opoziție alături de acesta. În material se arată că demersul vine după ce „tabăra anti-Bolojan” ar fi cerut o nouă consultare internă pentru a bloca trecerea în opoziție. În acest context, Dan Motreanu, secretarul general al PNL și apropiat al lui Bolojan, ar fi propus convocarea unui congres care „să limpezească apele”, inclusiv prin vot pe moțiuni. „Este a treia oară când votăm că nu mai facem nicio coaliție cu PSD. Dacă nici acum nu încheiem subiectul, atunci putem să convocăm un congres în care să candidăm pe moțiuni: moțiunea pro-PSD și moțiunea Bolojan” Două direcții în partid: opoziție cu Bolojan sau guvernare cu PSD, fără el Potrivit sursei, o parte dintre liderii PNL – între care sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu – ar susține rămânerea la guvernare, cu un alt premier liberal. De cealaltă parte, aripa Bolojan împinge partidul spre opoziție, după decizia recentă de ieșire din coaliția cu PSD. În paralel, Ilie Bolojan, premier interimar, a transmis pe 7 mai un mesaj către membrii partidului, în care susține că intrarea în opoziție ar fi un „moment de resetare” și că decizia ar fi redat PNL „respectul de sine”, considerat esențial pentru recâștigarea încrederii electoratului (postare pe Facebook, menționată de publicație). Efect imediat: poziționarea PNL în negocierile pentru noul guvern În același context, deputatul Robert Sighiartău a declarat că PNL nu va propune un candidat de premier la consultările cu președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern, susținând că responsabilitatea revine PSD după căderea executivului. Întrebat despre varianta Cătălin Predoiu premier, Sighiartău a spus că este „aproape imposibil” în lipsa unui mandat din partea PNL. Pe fondul consultărilor informale de la Cotroceni, vicepreședintele PNL Florin Birta a indicat că liberalii ar putea susține prin vot un guvern minoritar PSD–UDMR–minorități, deși PNL ar rămâne în opoziție, argumentând că PSD „trebuie să-și asume în acest moment guvernarea”. Ce scenarii sunt discutate la Cotroceni Potrivit sursei, liderul UDMR Kelemen Hunor a discutat cu președintele Nicușor Dan despre refacerea coaliției, iar una dintre variantele aflate în discuție ar fi un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut de un premier tehnocrat, în ipoteza în care PNL intră în opoziție. Deocamdată, articolul nu indică un calendar sau o dată pentru un eventual Congres extraordinar, ci doar faptul că pregătirile ar fi în curs și că disputa internă rămâne deschisă. [...]
Președintele Nicușor Dan îl poate repropune pe Ilie Bolojan ca premier, iar miza este evitarea unui nou blocaj instituțional : Constituția nu interzice nominalizarea aceleiași persoane după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, însă desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu forțarea anticipatelor, potrivit unei analize G4Media . Argumentul este susținut de o decizie a Curții Constituționale din 28 februarie 2020, citată în analiză, care precizează explicit că „nimic nu împiedică desemnarea” ca premier a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. În spațiul public circulă însă o interpretare contrară, promovată, potrivit articolului, de liderul PSD Sorin Grindeanu . Precedentul din 2020: problema nu a fost „aceeași persoană”, ci scopul desemnării G4Media reamintește criza din iarna lui 2020 , când Guvernul Ludovic Orban a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban la o zi după vot. PSD a sesizat CCR invocând un conflict juridic între președinte și Parlament, pe motiv că desemnarea ar fi urmărit dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Curtea a admis sesizarea, dar motivarea a nuanțat: desemnarea aceleiași persoane este posibilă, însă a contat faptul că, în acel caz, scopul declarat era ca premierul desemnat „să nu poată constitui o majoritate parlamentară”, pentru a se ajunge la anticipate. CCR a indicat și un element practic: intervalul foarte scurt dintre moțiune și desemnare făcea improbabilă schimbarea de atitudine a Parlamentului. Ce se schimbă acum și ce condiții ar face re-nominalizarea „sustenabilă” Analiza notează trei diferențe față de 2020, relevante pentru riscul de conflict constituțional: Nicușor Dan nu ar urmări alegeri anticipate și ar fi exclus explicit acest scenariu, având ca obiectiv o majoritate „pro-occidentală”; desemnarea nu ar urma să fie făcută „precipitat”, imediat după moțiune, președintele vorbind despre un interval „rezonabil”; tocmai acest interval ar putea permite apariția unor „elemente” care să schimbe raportarea Parlamentului față de candidatul la funcția de premier. În această logică, G4Media concluzionează că este „constituțional și perfect posibil” ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Compromisurile politice invocate: acceptare reciprocă și un mediator Dincolo de cadrul constituțional, analiza plasează cheia în zona negocierii politice: pentru a obține o majoritate, fiecare parte ar trebui să accepte un compromis. Sunt menționate trei condiții: președintele Nicușor Dan să accepte ideea re-desemnării lui Ilie Bolojan; PSD să-l accepte pe Bolojan și să voteze în consecință în Parlament; PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD. În plus, articolul susține că, pentru ca aceste compromisuri să fie posibile, ar fi necesar și „un mediator”, fără a detalia cine ar putea juca acest rol. [...]
PNL își asumă trecerea în opoziție și ruperea de PSD ca test de credibilitate , iar premierul Ilie Bolojan susține că decizia a fost luată formal, prin vot, în conducerea partidului, nu „în alte birouri”, potrivit Euronews . Bolojan afirmă că PNL „și-a recâștigat respectul de sine” prin hotărârea de a nu mai face o coaliție cu PSD, partid pe care îl acuză că „duce țara într-o criză”, motiv pentru care liberalii au decis intrarea în opoziție. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook adresată colegilor, în care liderul PNL amintește că este membru al partidului de peste 30 de ani și descrie două momente pe care le consideră definitorii pentru direcția formațiunii. Comparația cu 2021: „deciziile se luaseră în alte birouri” Primul moment invocat este ședința conducerii PNL din 2021, la Vila Lac, când, spune Bolojan, partidul condus atunci de Florin Cîțu a decis alianța cu PSD, deși Cîțu venise pe un discurs anti-PSD. Bolojan descrie un vot în care „nu se numără” mâinile ridicate pentru, în timp ce voturile împotrivă ar fi fost numărate, iar concluzia ar fi fost trasă prin interpretarea absenței unui vot explicit. „Deciziile se luaseră în alte birouri, biroul de conducere al PNL doar le formaliza.” În aceeași rememorare, Bolojan leagă consecințele acelor decizii de situația de la finalul anului 2024, despre care spune că „se știe” unde au dus, adăugând: „Ne-a trecut glonțul pe la ureche...”. Votul de marți: 50 pentru, niciun vot împotrivă Al doilea moment este ședința extinsă a conducerii PNL de marți, când Bolojan spune că a supus la vot decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a intra în opoziție, după „avertizarea” adresată PSD că „duce țara într-o criză” și că PNL nu va mai colabora dacă se ajunge acolo. Potrivit relatării sale, la vot: „50 de colegi” au votat pentru; nu a fost „nicio mână ridicată” împotrivă; „4 nu au votat”. „Decizia a fost luată în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri.” Ce urmează: opoziție și costuri politice asumate Bolojan avertizează că „nu va urma o perioadă ușoară” și că „nu există rezultate fără efort”, dar susține că separarea de PSD este „prima condiție” pentru ca PNL să recâștige încrederea publică. El afirmă că va lucra împreună cu colegii pentru ca PNL să redevină un partid în care „își pun speranța mai mulți români” și care poate contribui la modernizarea României. [...]
