Știri
Știri din categoria Politică
Comentariile lui Cristian Tudor Popescu leagă criza politică de riscuri economice majore, inclusiv retrogradarea României la „Junk”, într-o postare în care îl plasează pe Nicușor Dan pe ultimul loc într-un „top” al președinților postrevoluționari, potrivit HotNews.
Gazetarul susține, într-o postare publicată miercuri seară pe Facebook, că Traian Băsescu ar fi fost președintele care „a produs cel mai mic rău mai mic”, în timp ce despre Nicușor Dan afirmă că produce „cel mai mare rău mai mic”. În ierarhia sa, după Băsescu urmează Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Klaus Iohannis, iar ultimul este Nicușor Dan.
În același mesaj, Cristian Tudor Popescu leagă direct schimbarea de guvern de o posibilă deteriorare rapidă a indicatorilor economico-financiari. El afirmă că moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dus marți la demiterea Guvernului Bolojan „împinge România pe niște șine la vale” și anticipează o perioadă de instabilitate politică și „prăbușire economico-financiară”.
Printre consecințele pe care le enumeră:
Pe fondul crizei politice, CTP îl ironizează pe președintele Nicușor Dan pentru apelurile la calm, spunând că și-l imaginează „ținând în mâini cu dificultate o bară de echilibru pentru acrobați pe sârmă”, „mult mai mare și mai grea decât el”, în timp ce merge „cu pași lenți și târșiți”.
Materialul HotNews notează că postarea este publicată în contextul demiterii Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură PSD-AUR, iar mesajul lui CTP proiectează un scenariu în care instabilitatea politică se transmite rapid în costuri economice și de finanțare pentru România.
Recomandate
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional. Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan. Condițiile puse de Bolojan și mesajul către PSD Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”. În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili. PNL, împărțit între opoziție și negocieri Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Contextul imediat: moțiunea, votul și pașii președintelui Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR , iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu. După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
Acuzațiile de „încălcare a Constituției” ridică miza negocierilor pentru noul guvern , după ce liderul AUR, George Simion, a susținut că președintele Nicușor Dan ar exclude AUR de la consultările pentru formarea executivului, pe fondul crizei declanșate de căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Simion afirmă că șeful statului ar purta discuții „în secret” cu liderii unor partide „pe care le preferă”, ignorând rezultatul alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, când AUR ar fi ieșit pe locul al doilea. Într-un clip postat pe Facebook, liderul AUR a spus că partidul său „își dorește să fie implicat în formarea viitorului guvern”. „Dragi români, chiar în aceste clipe în care vorbim, Nicușor Dan se întâlnește în secret cu președinții partidelor pe care le preferă el. Total, în disprețul Constituției. Voi, prin vot, ne-ați desemnat pe 1 decembrie 2024 al doilea partid al țării. Este normal și ne dorim să fim implicați în formarea viitorului guvern”, a spus Simion. De ce contează: presiune politică pe consultările de la Cotroceni Miza declarațiilor este legată direct de legitimitatea și arhitectura majorității care ar urma să susțină viitorul Cabinet. Simion îl acuză pe Nicușor Dan că ar fi „autorul acestei crize politice constituționale” și că „își formează propria majoritate și propriul guvern”, susținând că alegătorii AUR sunt „ignorați”. „Nicușor Dan încalcă Constituția și își formează propria majoritate și propriul guvern. El este, așa cum am mai zis-o, autorul acestei crize politice constituționale. Nu este corect ce se întâmplă, nu este corect cum voi sunteți ignorați”, a adăugat Simion. Context: guvernul a căzut, negocierile sunt în desfășurare Declarațiile vin după ce Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, iar consultările pentru formarea unui nou executiv sunt în desfășurare, conform aceleiași surse. În finalul mesajului, Simion a comparat situația actuală cu anularea alegerilor prezidențiale și a spus că AUR va comunica „minut de minut” evoluția crizei. „Vă vom ține la curent minut de minut cu evoluția acestei crize care afectează fiecare român. Ei se agață de putere la fel cum au făcut-o anulând alegerile prezidențiale”, a încheiat Simion. [...]
Disputa din PNL privind strategia de guvernare se adâncește , după ce Valeriu Iftime, liderul PNL Botoșani și șeful Consiliului Județean, cere ca liberalii să rămână la putere „cu rol de conducere”, deși partidul a decis recent trecerea în opoziție, potrivit Mediafax . Iftime afirmă că PNL a hotărât să nu mai facă parte dintr-o guvernare cu PSD și reia critica la adresa social-democraților, invocând inclusiv asocierea PSD cu AUR în contextul moțiunii. În același timp, el susține formarea unui „guvern pro-european” și spune că acesta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere. „Susțin, în același timp, formarea unui guvern pro-european, iar asta nu poate exista fără ca PNL să își asume un rol de conducere! România are nevoie de stabilitate, coerență și predictibilitate, nu de experimente și haos politic.” Presiune internă pentru revenirea la guvernare Poziția lui Iftime vine după decizia PNL de marți seară de a rămâne în opoziție, însă nu este singulară. În aceeași zi, mai mulți lideri PNL – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu – au susținut rămânerea partidului la guvernare, contrazicând poziția lui Ilie Bolojan , conform informațiilor din articol. Totodată, Ilie Bolojan nu a exclus ulterior, într-un interviu pentru Antena 1, posibilitatea ca PNL să rămână la guvernare, afirmând: „Noi nu suntem niște oameni care abandonăm”. Context politic și o legătură cu Cotroceni Materialul notează și că fiul lui Valeriu Iftime, Șerban Iftime, este consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pe probleme de energie. În lipsa unor detalii suplimentare despre negocieri sau un calendar politic, rămâne de văzut dacă presiunea internă din PNL va duce la o reconsiderare a deciziei de a sta în opoziție și în ce formulă ar putea fi discutată o eventuală revenire la guvernare. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, contestând public direcția economică a cabinetului Bolojan , după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului, potrivit Euronews . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a susținut că Ilie Bolojan a venit la Palatul Victoria „cu voturile PSD” și cu „un model economic care și-a dovedit falimentul”, argumentând că schimbarea direcției era necesară. Grindeanu a legat justificarea moțiunii PSD-AUR de percepția publică asupra guvernării, invocând un procent de „80% dintre români” care ar considera că România merge într-o direcție greșită. În același timp, liderul PSD a transmis un mesaj politic direct către fostul premier: „nu se învârte lumea în jurul unui singur om”. „Reformele” invocate de guvern, puse sub semnul întrebării În interviul acordat Euronews România, Grindeanu a ironizat bilanțul reformelor din perioada în care PSD a făcut parte din guvern, susținând că măsurile prezentate drept reforme au fost, de fapt, reduceri de personal. „În acest 11 luni noi am vorbit doar la nivel declarativ de reforme. Ce reforme au fost? (...) Aia nu a fost reformă. Aia a fost concediere colectivă.” El a dat ca exemplu reduceri de angajați în administrație și a afirmat că o scădere a numărului de posturi, inclusiv la Camera Deputaților, ar trebui încadrată ca „concediere”, nu ca reformă. Ce înțelege PSD prin reformă: comasări administrative și digitalizare Grindeanu a conturat și o definiție alternativă a reformei administrative, indicând comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și digitalizarea ca direcții care ar trebui urmărite. În viziunea sa, reforma ar trebui să însemne costuri mai mici, dar fără degradarea serviciilor publice. „Reforma este digitalizare. Reforma înseamnă costuri mai puțin, e adevărat, dar serviciile publice să rămână la același nivel sau chiar un nivel sporit.” Linia roșie a PSD: Bolojan, „exclus” din noua nominalizare Pe fondul discuțiilor despre formarea unui nou guvern, Grindeanu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier, invocând o interpretare legată de decizia Curții Constituționale după căderea unui guvern prin moțiune. „Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. (...) Este exclus.” Întrebat ce politician din PNL ar prefera la conducerea guvernului, liderul PSD a evitat nominalizările, argumentând că ar face „un deserviciu” celor menționați și că PSD nu ar trebui să „facă ordine” în partidele partenere sau rivale, așa cum nici invers nu ar accepta. [...]
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres , un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu , ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului. Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”. De ce contează: listarea, prinsă între angajamente externe și cost politic intern În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice. Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale. Context: Guvernul Bolojan a căzut după moțiunea PSD-AUR-PACE Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”. În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
