Știri
Știri din categoria Politică
Comentariile lui Cristian Tudor Popescu leagă criza politică de riscuri economice majore, inclusiv retrogradarea României la „Junk”, într-o postare în care îl plasează pe Nicușor Dan pe ultimul loc într-un „top” al președinților postrevoluționari, potrivit HotNews.
Gazetarul susține, într-o postare publicată miercuri seară pe Facebook, că Traian Băsescu ar fi fost președintele care „a produs cel mai mic rău mai mic”, în timp ce despre Nicușor Dan afirmă că produce „cel mai mare rău mai mic”. În ierarhia sa, după Băsescu urmează Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Klaus Iohannis, iar ultimul este Nicușor Dan.
În același mesaj, Cristian Tudor Popescu leagă direct schimbarea de guvern de o posibilă deteriorare rapidă a indicatorilor economico-financiari. El afirmă că moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dus marți la demiterea Guvernului Bolojan „împinge România pe niște șine la vale” și anticipează o perioadă de instabilitate politică și „prăbușire economico-financiară”.
Printre consecințele pe care le enumeră:
Pe fondul crizei politice, CTP îl ironizează pe președintele Nicușor Dan pentru apelurile la calm, spunând că și-l imaginează „ținând în mâini cu dificultate o bară de echilibru pentru acrobați pe sârmă”, „mult mai mare și mai grea decât el”, în timp ce merge „cu pași lenți și târșiți”.
Materialul HotNews notează că postarea este publicată în contextul demiterii Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură PSD-AUR, iar mesajul lui CTP proiectează un scenariu în care instabilitatea politică se transmite rapid în costuri economice și de finanțare pentru România.
Recomandate
AUR cere mandat să formeze guvernul, dar admite că nu are majoritate după consultările de la Cotroceni , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul lui George Simion ridică o problemă de funcționare a viitoarei guvernări: partidul își declară disponibilitatea de a intra la putere, însă nu indică o formulă parlament ară care să susțină un executiv. Liderul AUR a spus că a cerut „mandat pentru formarea noii guvernări” și că formațiunea „își asumă” intrarea la guvernare, invocând și obiectivul „scoaterii României din criză”. Delegația AUR la consultări a fost formată din George Simion, Petrișor Peiu și Dan Dungaciu. În același timp, Știrile Pro TV notează explicit că, „în ciuda acestei dorințe”, AUR „nu are cu cine forma o majoritate”, ceea ce limitează practic șansele ca solicitarea de mandat să se transforme rapid într-o nominalizare de premier și într-un vot de învestitură în Parlament. Ce propune AUR și cum își justifică poziția Simion a afirmat că a pus pe masa președintelui Nicușor Dan „planul AUR pentru scoaterea României din criză” și că partidul este dispus „să discutăm cu oricine este direct implicat” despre soluții. Totodată, el a susținut că AUR nu ar fi responsabil pentru „criza economică” și „criza politică”, argumentând că nu a fost la guvernare. „Este timpul să lăsăm la o parte divergenţele şi să fim parte a soluţiilor. Soluţii responsabile.” Scenariul invocat dacă nu se conturează o majoritate Dacă AUR nu găsește sprijin parlamentar suficient, Simion spune că propune „întoarcerea la popor”, prezentată ca alternativă la o „soluţie de laborator”, în contextul în care criza politică „costă din ce în ce mai mult”, conform declarațiilor citate. Materialul Știrile Pro TV are ca sursă News.ro. [...]
Președintele Nicușor Dan caută o majoritate parlamentară pentru un nou guvern , după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar consultările de luni de la Cotroceni sunt construite în jurul întrebării „care este majoritatea” care poate susține viitorul executiv, potrivit Agerpres . Consultările au fost convocate în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru, în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Șeful statului a indicat că urmărește conturarea unei majorități „prooccidentale” și a precizat că nu ia în calcul AUR pentru susținerea unui guvern minoritar. Primul semnal politic: PSD respinge varianta Bolojan premier După întâlnirea de la Cotroceni, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul respinge varianta unui guvern condus de Ilie Bolojan. Calendarul consultărilor de la Cotroceni Conform programului anunțat de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan are programate discuții cu partidele și grupurile parlamentare astfel: Partidul Social Democrat – 9:00 Alianța pentru Unirea Românilor – 10:00 Partidul Național Liberal – 11:00 Uniunea Salvați România – 12:00 Uniunea Democrată Maghiară din România – 13:00 Grupul parlamentar al minorităților naționale – 14:00 Partidul S.O.S. România – 15:00 Partidul Oamenilor Tineri – 16:00 Context: moțiunea de cenzură și pașii constituționali Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată pe 5 mai, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. Constituția prevede că președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă nu există, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul desemnat trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului, care se votează în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. În ultimul an, guvernarea a fost asigurată de coaliția PSD–PNL–USR–UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale. În acest nou ciclu de consultări, miza imediată rămâne identificarea unei majorități care poate trece un nou executiv prin votul Parlamentului. [...]
Delia Velculescu este favorită pentru funcția de premier , potrivit unor surse de la Cotroceni citate de Gândul . Economistă cu o lungă carieră în cadrul Fondului Monetar Internațional, Velculescu ar putea deveni propunerea tehnocrată a lui Nicușor Dan pentru conducerea viitorului Guvern, într-un moment în care România traversează presiuni economice și politice importante. Numele Deliei Velculescu nu este nou în discuțiile despre Palatul Victoria. Ea a mai fost vehiculată pentru funcția de premier și în 2025, însă fără ca scenariul să se concretizeze. De această dată însă, sursele citate de publicația menționată susțin că economistul român este „favorit” pentru nominalizare, în contextul în care noul președinte ar prefera un profil tehnocrat și cu experiență internațională. Velculescu este cunoscută în special pentru activitatea sa din perioada crizei economice din Grecia, unde a condus echipa FMI în negocierile cu autoritățile elene și instituțiile europene. Conform unei comunicări oficiale a Fondului Monetar Internațional , aceasta a coordonat discuțiile tehnice privind programul economic al Greciei, una dintre cele mai dificile misiuni ale instituției financiare internaționale. Parcursul său profesional include și implicarea în programele FMI pentru Islanda, Cipru și Africa de Sud. Presa internațională a remarcat stilul său dur de negociere în timpul crizei cipriote și grecești. The Guardian o descria în 2015 drept o negociatoare „serioasă și dedicată”, cu reputația unei „doamne de fier” în relația cu guvernele aflate în dificultate economică. Delia Velculescu s-a format academic în Statele Unite, unde a obținut masteratul și doctoratul în economie la Johns Hopkins University. Potrivit unui newsletter al universității americane, ea lucrează în cadrul FMI încă din perioada de după finalizarea studiilor doctorale. Posibila sa desemnare ar marca una dintre cele mai importante mutări politice ale începutului de mandat pentru Nicușor Dan și ar aduce în fruntea Guvernului un tehnocrat cu experiență directă în gestionarea unor crize financiare majore. Deocamdată însă, informațiile au rămas la nivel de surse, iar Administrația Prezidențială nu a făcut un anunț oficial. [...]
PNL merge la consultările de la Cotroceni fără să-l împingă din start pe Ilie Bolojan spre funcția de premier , într-un semnal de prudență politică înaintea rundelor de negocieri pentru formarea unei noi majorități, potrivit G4Media . Partidul a anunțat delegația care va participa luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui nou prim-ministru. Delegația PNL este formată din: Ilie Bolojan – președinte Dan Motreanu – secretar general Cătălin Predoiu – prim-vicepreședinte Ciprian Ciucu – prim-vicepreședinte Adrian Veștea – prim-vicepreședinte Mesajul PNL: fără Bolojan „în primă fază” și fără tehnocrat Dan Motreanu a declarat la Digi24 că liberalii nu îl vor propune pe Ilie Bolojan ca premier „în primă fază” la consultările de la Cotroceni și că PNL nu va susține un premier tehnocrat. În aceeași intervenție, Motreanu a afirmat că în Parlament există o majoritate PSD–AUR care „trebuie oficializată”. Calendarul consultărilor: 8 grupuri parlamentare, PNL la ora 11:00 Consultările de la Palatul Cotroceni sunt programate luni, 18 mai 2026, iar Administrația Prezidențială a anunțat participarea a opt grupuri parlamentare. Programul comunicat este: 09:00 – PSD 10:00 – AUR 11:00 – PNL 12:00 – USR 13:00 – UDMR 14:00 – Grupul Minorităților Naționale 15:00 – S.O.S. România 16:00 – POT [...]
Miza consultărilor de la Cotroceni este evitarea unei noi crize politice cu efecte economice, printr-un premier care să calmeze piețele și să dea semnale investitorilor , într-un context fără majoritate clară, potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a convocat partidele la consultări luni, 18 mai, insistând pe formarea unei „majorități prooccidentale” și avertizând că nu va nominaliza un premier care ar putea declanșa o nouă criză. Politologul Cristian Pîrvulescu descrie situația drept o criză instituțională, nu una care ar putea fi „rezolvată” printr-un nou vot, și susține că demiterea Guvernului Bolojan „nu este un accident”, ci expresia unei probleme mai profunde de funcționare a puterii și a cooperării între instituții. Premierul tehnocrat: soluție probabilă, dar cu stabilitate fragilă În interviul acordat News.ro , Pîrvulescu apreciază că varianta unui premier tehnocrat rămâne plauzibilă, chiar dacă partidele o resping public. În lectura sa, vehemența cu care este atacată ideea ar indica, de fapt, direcția în care s-ar putea opri președintele. „Cu cât vehemența este mai mare, cu atât avem certitudinea că acea propunere este cea asupra căreia se va opri președintele.” Miza unui astfel de profil ar fi „în primul rând economic”, respectiv calmarea piețelor și oferirea de garanții investitorilor. Între numele vehiculate sunt menționați Radu Burnete (consilier prezidențial) și Șerban Matei (BNR), însă Pîrvulescu avertizează că un guvern de acest tip ar putea avea o durată scurtă, posibil chiar mai mică decât cea a cabinetului Bolojan. De ce anticipatele sunt văzute ca „o soluție falsă” Pe fondul blocajului politic, unele partide invocă alegerile anticipate, dar Pîrvulescu respinge această opțiune, argumentând că revenirea la urne nu ar rezolva cauza crizei. „Soluția revenirii la urne este o soluție falsă… nu rezolvă problema, doar o adâncește”. În același timp, el estimează că un guvern ar putea fi instalat relativ rapid. „La sfârșitul lunii avem guvern”. Programul consultărilor de luni, 18 mai Administrația Prezidențială a stabilit următorul calendar al întâlnirilor cu partidele parlamentare: 09:00 – PSD 10:00 – AUR 11:00 – PNL 12:00 – USR 13:00 – UDMR 14:00 – Minorități 15:00 – SOS România 16:00 – POT. [...]
Criticile interne din USR la adresa lui Nicușor Dan au ajuns în presa europeană , pe fondul acuzațiilor că președintele s-ar fi îndepărtat de linia pro-europeană care i-a adus victoria în 2025, potrivit Adevărul . Miza, dincolo de disputa politică, este una de poziționare externă: imaginea României în raport cu UE și SUA, într-un moment de instabilitate guvernamentală. Într-o analiză publicată de Euractiv , sunt citați lideri și foști aliați ai lui Nicușor Dan care susțin că acesta ar adopta un discurs de tip MAGA (curent politic asociat fostului președinte american Donald Trump) și o atitudine mai degrabă eurosceptică, mai apropiată de zona conservatoare. Acuzația centrală: „conservator convins și eurosceptic” Principalul critic menționat este senatorul USR Cristian Ghinea, fost ministru și unul dintre susținătorii lui Nicușor Dan în trecut. El îl descrie pe președinte ca având viziuni conservatoare și rezerve față de proiectul european. „Cred că Dan este un conservator convins și eurosceptic”, a declarat Cristian Ghinea pentru Euractiv . Tot Ghinea susține că președintele, ales „pe un val proeuropean”, ar avea o politică de conciliere față de forțele populiste și ar trata sprijinul pro-europenilor ca fiind garantat. „Președintele a fost ales pe un val proeuropean și ca reacție împotriva extremei drepte, dar are o politică ciudată de conciliere și îi consideră pe pro-europeni un sprijin garantat”, a afirmat Cristian Ghinea. În același context, Ghinea avertizează asupra riscului unei crize politice prelungite, care „ar putea culmina” cu o formulă de guvernare PSD–AUR, potrivit materialului citat. Decizia care a amplificat criticile: anularea recepției de Ziua Europei Euractiv leagă intensificarea comentariilor negative și de decizia lui Nicușor Dan de a anula, „săptămâna trecută”, recepția dedicată Zilei Europei de la București, unde urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Președintele a motivat anularea prin nevoia de a concentra atenția asupra consecințelor crizei politice generate de căderea Guvernului după moțiune, conform aceleiași surse. Pentru context, Adevărul trimite la un material separat despre această decizie: Adevărul . De la „candidatul preferat al UE” la acuzații de ambiguitate politică Analiza Euractiv reamintește că victoria lui Nicușor Dan la prezidențialele din 2025 a fost privită în mai multe capitale europene ca un succes al taberei pro-occidentale, după ce l-a învins pe liderul AUR, George Simion, „datorită susținerii puternice” din partea Partidului Popular European. Publicația plasează evoluțiile în contextul tensionat de după anularea scrutinului prezidențial din 2024 de către Curtea Constituțională, pe fondul controverselor legate de candidatura lui Călin Georgescu, „perceput ca apropiat de Rusia și susținut de AUR”, potrivit Euractiv. În prezent, foști susținători din USR ar considera că profilul politic al președintelui este „mult mai ambiguu”, iar criticile s-ar fi accentuat după ce Nicușor Dan ar fi refuzat să-l sprijine pe Ilie Bolojan în contextul moțiunii care a dus la căderea guvernului condus de acesta, din care făcea parte și USR, conform materialului. Componenta SUA: prezența la reuniunea organizată de Donald Trump Un alt punct sensibil invocat de Euractiv este relația cu administrația președintelui american Donald Trump. Publicația notează că Nicușor Dan ar fi fost singurul lider european prezent la reuniunea „Consiliului Păcii”, organizată de Trump în februarie, într-o perioadă de tensiuni între Washington și Bruxelles. Ghinea este citat afirmând că președintele „curtează mișcarea MAGA” în detrimentul relației pe termen lung dintre România și SUA „după încheierea erei MAGA”. Totodată, Euractiv citează „surse politice” potrivit cărora președintele ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR și din cauza conexiunilor formațiunii cu cercuri apropiate administrației Trump. Nu există consens: explicațiile lui Pîrvulescu și Ștefureac Euractiv arată că nu toți analiștii împărtășesc interpretarea unei orientări eurosceptice. Politologul Cristian Pîrvulescu este citat spunând că Nicușor Dan „a fost întotdeauna conservator” și că o parte dintre susținătorii progresiști sunt dezamăgiți deoarece sprijinul din 2025 ar fi fost unul „strategic”, pentru a bloca ascensiunea AUR, nu pentru a valida ideologic candidatura. „Nicuşor Dan a fost întotdeauna conservator”, a declarat acesta pentru Euractiv. În apărarea președintelui, Remus Ștefureac, directorul companiei de sondare INSCOP, este citat argumentând că România are un interes strategic să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările Rusiei. „Fie că ne place sau nu, este un interes strategic critic pentru România să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările venite din partea Rusiei”, a declarat Remus Ștefureac. De ce contează Dincolo de conflictul politic intern, apariția acestor acuzații într-o publicație europeană ridică o problemă de credibilitate externă într-un moment în care România traversează o criză politică după căderea Guvernului. În măsura în care narațiunea „pro-UE vs. euroscepticism” capătă tracțiune în afara țării, ea poate influența percepția partenerilor europeni asupra stabilității și predictibilității Bucureștiului, fără ca materialul citat să indice, deocamdată, consecințe concrete de politică externă sau decizii instituționale imediate. [...]
