Știri
Știri din categoria Politică
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului poate bloca bani din PNRR și poate împinge România spre „junk”. După consultările informale de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Kelemen Hunor a spus, potrivit Antena 3, că prima opțiune rămâne refacerea coaliției destrămate, însă premierul „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a fi acceptat de toate părțile.
Liderul UDMR a indicat un orizont de timp scurt pentru deblocarea situației: „în două-trei săptămâni, maxim, trebuie să avem un Guvern”, iar în „două-trei, patru zile” sau în a doua parte a săptămânii viitoare ar putea exista estimări mai ferme privind șansele de refacere a vechii coaliții.
Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice și de finanțare, susținând că România are „probleme serioase” fără un guvern cu puteri depline. El a avertizat că mai sunt „16 sau 17 zile” până „se închide PNRR-ul”, ceea ce ar însemna pierderea „unei grămezi de bani”, „vorbim de miliarde”, care ar lipsi din trezorerie și din proiectele de dezvoltare.
În același context, liderul UDMR a invocat și presiunea pe deficitul bugetar și riscul ca România să fie „aruncată în junk” (categoria nerecomandată investițiilor, care în general scumpește împrumuturile statului), pe fondul unei percepții deja „foarte proaste” în rândul creditorilor.
Pe lângă refacerea coaliției, UDMR ia în calcul și un guvern minoritar, dar doar cu condiții stricte de susținere parlamentară.
Opțiunile descrise de Kelemen Hunor:
În declarațiile sale, Kelemen Hunor a insistat că turbulențele politice vor pune orice guvern „sub presiune permanentă”, iar întârzierea deciziilor riscă să complice atât accesul la fonduri, cât și credibilitatea României.
Recomandate
AUR își reafirmă sprijinul pentru Călin Georgescu , în timp ce acesta este audiat la DIICOT , o poziționare care mută presiunea politică dinspre ancheta penală spre disputa mai largă privind „criza politică”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea „nu s-a dezis și nu se dezice” de Călin Georgescu și că îl susține „fără niciun fel de pas în spate”. În intervenția sa, Avrămescu a invocat ceea ce numește „abuz” și „dictatură”, susținând că, în ultimii doi ani, Georgescu ar fi fost chemat repetat la Parchet și plasat sub control judiciar. AUR cere mutarea discuției de la dosar la „criza politică” Avrămescu a susținut că atenția publică ar trebui să se concentreze pe „criza politică” și nu pe subiecte pe care le consideră secundare, afirmând că „nu de scenarită are nevoie România”. El a cerut explicații și din partea PNL, PSD și USR „cu privire la criza politică”, criticând faptul că, în opinia sa, se discută mai mult despre cazul Georgescu decât despre un program de guvernare sau soluții pentru ieșirea din criză. Context: audiere la DIICOT într-un dosar de înșelăciune Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus luni la sediul central al DIICOT pentru a fi audiat într-un dosar de înșelăciune. Conform informațiilor transmise, Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineața, dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior, în jurul orei 15:00, a fost dus la DIICOT, după ce procurorii au stat peste șase ore la domiciliul său. [...]
Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]
Traian Băsescu susține că un guvern Mureșan sprijinit de AUR nu ar bloca fondurile UE , mizând pe poziționarea premierului desemnat în PPE și pe relațiile acestuia la Bruxelles, potrivit News . Fostul președinte leagă explicit stabilitatea politică de capacitatea României de a accelera intrarea banilor europeni, într-un context pe care îl descrie drept „periculos”. Într-o intervenție la România TV, Băsescu a spus că o „mică înțelegere” între Sigfried Mureșan și AUR, necesară pentru votul din Parlament, „nu o să fie nicio problemă politică”, invocând „reputația” lui Mureșan la Bruxelles și în Partidul Popular European (PPE) . În aceeași logică, el a sugerat că o astfel de formulă ar putea fi „un avantaj și pentru AUR”, printr-o legitimare politică. Miza: evitarea riscului de suspendare a finanțărilor și accelerarea absorbției Fostul șef al statului afirmă că sprijinul AUR pentru un Executiv condus de Mureșan nu ar pune România în situația de a pierde fonduri europene, dacă PPE decide să îl susțină pe premierul desemnat. „Chiar dacă găsește o variantă mai puțin plăcută, lucrurile vor merge înainte, adică nu ne vom trezi cu suspendări de finanțare și așa mai departe.” Băsescu plasează discuția într-un cadru mai larg, avertizând că România ar putea ajunge „la un moment dat” să nu mai aibă bani pentru plata pensiilor și salariilor, motiv pentru care ar fi nevoie de un guvern stabil. „Cheia” pentru economie, în viziunea lui Băsescu: banii europeni În declarațiile citate, Băsescu susține că România nu ar trebui să se bazeze pe un val de investiții, ci pe intrarea într-un ritm susținut a fondurilor europene. El afirmă că România ar avea „neîncasați 20 de miliarde de euro” din fonduri de dezvoltare și că absorbția ar trebui accelerată, deoarece „anul viitor se închide exercițiul bugetar”. În acest context, fostul președinte spune că un guvern condus de Sigfried Mureșan, inclusiv cu unii miniștri din cabinetul demis, ar putea livra această accelerare a absorbției. [...]
Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta spune că nu a emis niciun document pe numele lui Călin Georgescu , într-o precizare care ridică miza suspiciunilor din ancheta DIICOT privind o posibilă folosire de înscrisuri neautentice, potrivit Agerpres . Ambasada a transmis că persoana vizată „nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta” și că nu a emis „niciodată un astfel de document”, după relatări apărute în spațiul public despre descoperirea, la perchezițiile DIICOT, a unei legitimații „diplomatice” pe numele lui Georgescu. „Confirmăm că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că nu am emis niciodată un astfel de document.” În același comunicat, reprezentanții Ordinului atrag atenția că în România ar exista „mai multe ordine false” (numite și „ordine de imitație”) care ar fi folosit abuziv simbolurile Ordinului. Ce au găsit anchetatorii, potrivit surselor judiciare Conform unor surse judiciare citate de Agerpres, anchetatorii ar fi găsit în vila lui Călin Georgescu din Mogoșoaia o legitimație „diplomatică”, descrisă ca fiind aparent emisă de „Ordinul Cavalerilor de Malta”. Documentul ar fi intitulat „DIPLOMATIC ID” și ar conține referințe în limba engleză la „Order of Malta”, numele „senatorului” Călin Georgescu și fotografia acestuia. De ce contează Precizarea ambasadei introduce un element oficial care contrazice autenticitatea documentului invocat în spațiul public și poate influența direcția verificărilor din dosarul DIICOT, în măsura în care ancheta vizează folosirea unor înscrisuri prezentate ca având caracter „diplomatic”. Informațiile despre conținutul și proveniența legitimației sunt prezentate în material ca provenind din surse judiciare, nu dintr-un document făcut public. [...]
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
PSD condiționează orice negociere cu premierul desemnat de includerea „decalogului” de la Sinaia în programul de guvernare , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este dispus la discuții cu Siegfried Mureșan doar dacă acesta ia în calcul cele 10 recomandări adoptate de partid la reuniunea de la Sinaia, în condițiile în care conducerea PSD a decis deja să nu susțină viitorul guvern. Grindeanu a argumentat că PSD a votat retragerea de la guvernare după dezbateri interne de „mai multe luni”, invocând un vot în care „aproape 98%” dintre „cei 5.000 de colegi” ar fi susținut schimbarea direcției și ieșirea din Guvernul Bolojan. În acest context, liderul PSD afirmă că Mureșan ar fi transmis public intenția de a continua „în același mod” ca Ilie Bolojan, înainte de a discuta cu PSD despre sprijin parlamentar. Condiția PSD: programul de guvernare să preia cele 10 recomandări Liderul social-democrat spune că, dacă premierul desemnat vrea voturile PSD, ar trebui să explice „cum poate prinde în programul de guvernare” cele 10 recomandări votate de PSD la Sinaia, descrise de Grindeanu drept „decalog”. El susține că nu a auzit, de la nominalizarea lui Mureșan și până la momentul declarațiilor, ca acesta să fi spus că ia în calcul propunerile PSD. Tensiuni politice și acuzații de atacuri la adresa PSD Grindeanu a mai afirmat că, din joia precedentă și până luni, ar fi auzit „jigniri la adresa PSD” din partea premierului desemnat, inclusiv în dimineața zilei declarațiilor. În același timp, el a spus că PSD ar trece peste aceste aspecte și că partidul ar fi interesat „în primul rând” de politicile publice. În declarațiile sale, Grindeanu a legat moțiunea de cenzură votată anterior de ideea că România ar fi mers „în direcție greșită” și a criticat perspectiva continuării aceleiași direcții, în paralel cu solicitarea de sprijin din partea PSD, fără referire la documentul adoptat la Sinaia. [...]
