Știri
Știri din categoria Politică
Italia și Ungaria au transmis că vor păstra o linie comună în UE după plecarea lui Viktor Orbán, după ce premierul italian Giorgia Meloni s-a întâlnit la Roma cu premierul ungar desemnat Péter Magyar, potrivit Politico.
Întâlnirea a avut loc joi, la Palazzo Chigi, iar cei doi lideri au vorbit public despre continuarea cooperării bilaterale. Meloni a scris pe X că relația dintre cele două țări „este puternică și bine consolidată” și că intenționează să o întărească în continuare. La rândul său, Magyar a salutat „prietenia italo-ungară”.
Magyar a spus că discuția a fost „constructivă și orientată spre viitor” și că există o aliniere strânsă „pe multe subiecte”, fără a detalia însă care sunt acestea.
Politico notează că Meloni a fost un aliat apropiat al lui Orbán pe scena politică europeană de la preluarea mandatului în 2022, împărtășind priorități precum limitarea migrației ilegale și jucând rol de punte între liderul ungar și restul UE în dosarul războiului din Ucraina.
După victoria în alegerile din Ungaria de luna trecută, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare Orbán, Magyar a făcut deja câteva mișcări cu potențial de impact la nivel european:
Magyar este așteptat să preia oficial funcția de prim-ministru pe 9 mai. În acest context, semnalul de continuitate transmis alături de Meloni indică faptul că Budapesta caută să-și refacă poziționarea în UE fără a rupe alianțele politice construite în perioada Orbán.
Recomandate
Întâlnirea Bolojan–Dan de la Cotroceni deschide etapa consultărilor pentru un nou Guvern , după ce Cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură , un pas care prelungește perioada de interimat și menține incertitudinea asupra calendarului politic cu efecte directe asupra deciziilor administrative și economice. Potrivit Libertatea , Ilie Bolojan a ajuns joi seară la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan. Bolojan, demis din funcția de premier prin moțiune de cenzură, spusese cu o zi înainte că a vorbit cu șeful statului înainte de votul din Parlament și că „în mod sigur” vor urma consultări în zilele următoare. El a mai precizat că, de la momentul moțiunii până „în momentul de față”, nu discutase cu președintele. Contextul demiterii și pragul de vot Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar odată cu premierul a căzut întregul Cabinet, la 11 luni de la învestire. Bolojan a devenit al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce a transmis președintele despre pașii următori La câteva ore după vot, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil”, indicând o succesiune de pași: discuții informale, apoi consultări formale „când opțiunile se vor cristaliza”. Președintele a făcut și un apel la calm, insistând că instituțiile funcționează și că România își menține direcția. „Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu este un moment fericit în nicio democrație, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus Nicușor Dan. În lipsa altor detalii publice despre conținutul discuțiilor de joi seară, rămâne de urmărit dacă întâlnirea accelerează trecerea de la discuțiile informale la consultările formale și, implicit, desemnarea unui nou premier. [...]
Dragoș Pîslaru respinge scenariul unei schimbări la vârful Guvernului și își reafirmă sprijinul pentru continuitatea mandatului lui Ilie Bolojan , într-un moment în care speculațiile despre numele unui posibil premier pot alimenta incertitudine politică și, implicit, de implementare a reformelor. Declarațiile au fost făcute joi, potrivit News . Ministrul interimar al Investițiilor a spus că nu i-a propus nimeni să ocupe funcția de prim-ministru și că, de fiecare dată când apar astfel de informații, reacția sa este aceeași: susținerea merge către Ilie Bolojan, pe care îl consideră „opțiunea cea mai bună” pentru a continua ca premier. „Nu mi-a propus nimeni să ocup funcţia de premier (...) susţinerea mea este către Ilie Bolojan.” Mesaj de continuitate pe agenda de reforme Pîslaru a argumentat sprijinul pentru Bolojan prin faptul că acesta „a asumat niște reforme” care nu ar fi fost asumate de societatea românească „de foarte multă vreme”, sugerând că schimbarea premierului ar putea afecta continuitatea acestui parcurs. Întrebat dacă ar refuza funcția în cazul în care i s-ar propune, Pîslaru a răspuns că „în condițiile date”, așa cum arată lucrurile acum, îl susține pe Ilie Bolojan și că este „o chestiune absolut firească” să facă acest lucru. [...]
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului poate bloca bani din PNRR și poate împinge România spre „junk”. După consultările informale de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Kelemen Hunor a spus, potrivit Antena 3 , că prima opțiune rămâne refacerea coaliției destrămate, însă premierul „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a fi acceptat de toate părțile. Liderul UDMR a indicat un orizont de timp scurt pentru deblocarea situației: „în două-trei săptămâni, maxim, trebuie să avem un Guvern”, iar în „două-trei, patru zile” sau în a doua parte a săptămânii viitoare ar putea exista estimări mai ferme privind șansele de refacere a vechii coaliții. Miza: PNRR, deficitul și costul finanțării Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice și de finanțare, susținând că România are „probleme serioase” fără un guvern cu puteri depline. El a avertizat că mai sunt „16 sau 17 zile” până „se închide PNRR-ul”, ceea ce ar însemna pierderea „unei grămezi de bani”, „vorbim de miliarde”, care ar lipsi din trezorerie și din proiectele de dezvoltare. În același context, liderul UDMR a invocat și presiunea pe deficitul bugetar și riscul ca România să fie „aruncată în junk” (categoria nerecomandată investițiilor, care în general scumpește împrumuturile statului), pe fondul unei percepții deja „foarte proaste” în rândul creditorilor. Ce variante pune UDMR pe masă Pe lângă refacerea coaliției, UDMR ia în calcul și un guvern minoritar, dar doar cu condiții stricte de susținere parlamentară. Opțiunile descrise de Kelemen Hunor: Refacerea coaliției ca „prima opțiune”, cu un premier acceptabil pentru PNL, PSD, UDMR și USR, „probabil” din afara PSD și PNL; Guvern minoritar , „nu de dorit”, dar „acceptabil” dacă are o susținere „foarte fermă și foarte transparentă” și un „angajament minimal” cel puțin pentru acest an; Kelemen anticipează însă o „viață scurtă” pentru o astfel de formulă. În declarațiile sale, Kelemen Hunor a insistat că turbulențele politice vor pune orice guvern „sub presiune permanentă”, iar întârzierea deciziilor riscă să complice atât accesul la fonduri, cât și credibilitatea României. [...]
Sorin Grindeanu susține că piețele au reacționat pozitiv după demiterea Guvernului Bolojan , invocând patru zile consecutive de creștere la Bursa de Valori București și scăderi ale dobânzilor la împrumuturile României pe 10 ani, potrivit news.ro . Mesajul liderului PSD este că „apocalipsa economică” anunțată de Ilie Bolojan nu s-a materializat, iar indicatorii de piață ar arăta „chiar contrariul”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu afirmă că, după „reacția inițială de creștere”, cursul de schimb „a coborât astăzi”, în timp ce bursa „urcă a 4-a zi consecutiv”, iar dobânzile la titlurile României pe 10 ani „scad a 4-a zi la rând”. Miza economică invocată: semnalul investitorilor Grindeanu interpretează aceste evoluții ca pe un semn că investitorii nu sunt „speriați”, ci „răsuflă ușurați” după ce, în opinia sa, „s-a pus capăt unei austerități care lovea în consum, în creștere și în încrederea investitorilor”. „Aceasta NU este reacția unei piețe speriate. Este reacția unei piețe care răsuflă ușurată că s-a pus capăt unei austerități care lovea în consum, în creștere și în încrederea investitorilor.” Ce cere PSD după demiterea premierului Liderul PSD spune că „investitorii au dat un semnal clar” și că „clasa politică” ar trebui să îl aplice „urgent”, printr-o agendă axată pe reluarea investițiilor publice. El enumeră explicit: reluarea investițiilor; redeschiderea șantierelor de școli și spitale; reluarea lucrărilor la drumuri județene; proiecte de alimentare cu apă și gaze. În final, Grindeanu plasează aceste direcții sub eticheta „priorităților României post-Bolojan”, vorbind despre „repornirea economiei” și „stimularea mediului de afaceri”. [...]
Amenințarea cu suspendarea președintelui ridică miza consultărilor pentru noul premier , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune, în condițiile în care AUR ar urma să declanșeze procedura dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele la consultări, potrivit Antena 3 . Moțiunea PSD-AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. În acest context, AUR susține că președintele trebuie să declanșeze consultări constituționale pentru desemnarea unui nou prim-ministru și reclamă că șeful statului ar fi ales, într-o primă etapă, „discuții informale”. Ce cere AUR și ce reproșează președintelui Partidul condus de George Simion i-a cerut președintelui să desemneze „de urgență” un premier și a criticat ideea unor consultări informale, despre care afirmă că nu sunt prevăzute în Constituție. „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice. Nicușor Dan trebuie să respecte Constituția , fără alte invenții de tip consultări informale. În Constituție nu există acest termen”, a transmis AUR. AUR mai susține că aceste discuții ar fi folosite pentru a exclude de la consultări „partidele care nu îi sunt convenabile” și invocă, „pe surse”, posibilitatea ca președintele să discute nu doar cu președinți de partide, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, pe care o califică drept „derapaj grav”. Șoșoacă anunță un demers similar Separat, Diana Șoșoacă a anunțat că S.O.S România va demara procedura de suspendare a președintelui, argumentând că actuala situație ar prelungi criza politică și economică. „S.O.S. România consideră că România nu mai poate fi ținută captivă de un regim care ignoră voința poporului, adâncește criza politică și economică și sfidează interesul național. Demersul S.O.S. România este unul ferm, asumat și necesar”, a transmis partidul. Ce urmează la Cotroceni și calendarul posibil pentru un nou premier Nicușor Dan s-a întors mai devreme din Armenia după demiterea Guvernului Bolojan, a făcut apel la calm și a anunțat că va discuta cu liderii politici pentru a găsi o soluție. Deocamdată, la Cotroceni au fost invitați Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera refacerea fostei coaliții, dar ar accepta și un guvern minoritar, în condițiile în care PNL și USR au anunțat că refuză o nouă alianță cu PSD. Antena 3 mai notează că Nicușor Dan le-a cerut liderilor politici analize și soluții, urmând să îi cheme din nou la Cotroceni după ce le citește, iar un nume de premier ar putea apărea abia la jumătatea lunii mai. Cadrul constituțional invocat în disputa politică Constituția prevede că președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”. Procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori și necesită votul majorității în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. [...]
AUR mizează pe alegeri anticipate și respinge ideea că moțiunea a mișcat euro , susține liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu , într-o intervenție la Digi24 . Mesajul are o miză directă pentru mediul economic: Peiu plasează responsabilitatea pentru „criza economică” și pentru deprecierea leului pe seama guvernării demise, nu pe turbulența politică generată de moțiunea de cenzură. Peiu afirmă că AUR evită orice „coaliție, înțelegere sau alianță” cu partidele fostei coaliții de guvernare, pentru că obiectivul strategic ar fi declanșarea anticipatelor. În logica sa, dacă liderii politici își mențin pozițiile anunțate înainte de vot, „suntem în scenariu de alegeri anticipate”, deoarece nu ar exista condiții pentru o „majoritate stabilă”. Cine poartă responsabilitatea pentru „criza economică”, în viziunea AUR Întrebat cine este responsabil de criza economică „declanșată în urma crizei politice”, Peiu a indicat în primul rând guvernarea, argumentând că opoziția nu poate fi făcută vinovată. El leagă moțiunea de cenzură de contestarea capacității guvernului de a administra țara „în contextul respectiv”. Totodată, Peiu susține că instabilitatea și lipsa de coerență ar fi fost amplificate de structura guvernării, despre care spune că a inclus „patru partide în componență, plus minoritățile”. Cursul euro și intervențiile BNR: „Nu are legătură cu activitatea politică” Peiu respinge explicit ideea că moțiunea de cenzură ar fi responsabilă pentru nivelul cursului euro, menționat în intervenție ca fiind 5,26 lei, și pentru deprecierea de „peste 3% în doar câteva zile”. În argumentația lui, cursul ar reflecta evoluția economiei și politica Băncii Naționale , inclusiv deciziile de intervenție sau neintervenție. „Cursul euro-leu este rezultatul evoluției economiei, plus rezultatul politicii Băncii Naționale de intervenție, de modelare a intervenției, de neintervenție. Nu are legătură cu activitatea politică.” Propunere de reducere a cheltuielilor: înghețarea temporară a angajărilor la stat Pe zona de politici bugetare, Peiu spune că, pentru reducerea cheltuielilor, acestea „să nu mai fie menținute la nivelul la care sunt acum”. Concret, propune ca posturile eliberate prin pensionare să nu fie ocupate „o perioadă” și, în paralel, reducerea funcțiunilor aparatului de stat, astfel încât să scadă nevoia de personal. În același context, Peiu neagă că actuala criză politică ar fi dus, în mod demonstrabil, la pierderea încrederii investitorilor în România sau la o inflație mai mare, afirmând că astfel de concluzii „nu pot fi probate” în termenii discuției. [...]
