Știri
Știri din categoria Politică
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD, iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres. Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă.
Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare.
„Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.”
Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe.
În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD.
Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”.
În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat.
Recomandate
Criticile PNL și USR pe tema opulenței afișate la botezul fiului lui Alfred Simonis mută disputa politică în zona credibilității fiscale și a mesajului „nu sunt bani” , într-un moment în care partidele se acuză reciproc pe fondul presiunilor bugetare, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PNL Gigel Știrbu a atacat PSD după imaginile apărute pe rețelele sociale cu partenerele unor lideri social-democrați în ținute scumpe și blănuri, la petrecerea de botez organizată la Timișoara de președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis. Știrbu a descris evenimentul drept un spectacol „de o vulgaritate financiară strigătoare la cer” și l-a numit „botezul socialiștilor de caviar”. Într-o postare pe Facebook, liberalul a susținut că, în timp ce populația se confruntă cu costuri ridicate și incertitudini legate de iarnă, la Timișoara ar fi fost „catalogul opulenței sfidătoare”. El a legat explicit această imagine de dezbaterea despre resursele publice, invocând mesajul potrivit căruia „nu sunt bani” pentru indexarea pensiilor, salarii în educație sau spitale. Miza politică: contrastul dintre austeritate și stilul de viață al elitei În aceeași intervenție, Știrbu a acuzat existența unei „caste” în PSD și a afirmat că banii care „ar fi trebuit să se transforme în autostrăzi sigure, școli sigure și tratamente pentru bolnavi” se regăsesc „în etichetele de lux” ale celor prezenți. Mesajul său urmărește să fixeze o temă cu potențial electoral: diferența dintre discursul despre constrângeri bugetare și afișarea publică a luxului. Reacția USR: ironie și întrebare despre proveniența banilor Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat într-o conferință de presă că membrii USR aflați la Timișoara pentru congresul partidului nu au fost invitați la botez și nici nu ar fi avut „garderoba potrivită” pentru un astfel de eveniment. „Nu am fost invitaţi şi nici nu am venit cu garderobă potrivită pentru asta. Nu avem aşa ceva, că în primul rând nu avem bani, adică nu sumele lor. Dar suntem foarte curioşi de unde îi au ei.” Context: cine a fost prezent la eveniment Potrivit informațiilor din articol, la petrecerea de botez de sâmbătă seara au participat „lideri importanți ai PSD”. Nașul copilului este Sorin Grindeanu , președintele PSD, mai notează Digi24. [...]
Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
Solicitarea lui Dominic Fritz de a convoca alegeri parțiale la Timișoara și Sectorul 6 redeschide un blocaj cu miză de reglementare , pentru că pune în discuție dacă Guvernul poate declanșa procedura de scrutin în timp ce există un proces pe rol legat de încetarea mandatului, potrivit Digi24 . Președintele USR susține că organizarea alegerilor parțiale este „o obligație legală” și „o necesitate într-o democrație” și acuză PSD că amână scrutinul invocând „tot felul de scuze”. Într-o conferință de presă, Fritz a spus că USR așteaptă ca Guvernul „să respecte legea și să convoace alegeri parțiale”. „«Vor fi alegeri?» este întrebarea. Noi spunem că trebuie să fie alegeri pentru că așa este normal într-o democrație, dar nu ar fi prima oară să nu facă Guvernul alegeri, cu tot felul de scuze.” Disputa juridică de la Timișoara, argumentul central al amânării În cazul Timișoarei, situația este complicată de faptul că Dominic Fritz a contestat în instanță ordinul prefectului prin care i-a încetat mandatul de primar. Liderul USR respinge ideea că acest proces ar trebui să blocheze organizarea alegerilor și atacă poziția PSD. „PSD este extrem de creativ atunci când e vorba de scuze şi, din păcate, extrem de slab atunci cînd vine vorba de soluţii sau de a respecta voinţa cetăţenilor.” Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a susținut recent că Guvernul nu poate declanșa procedura pentru convocarea scrutinului cât timp Fritz contestă în instanță ordinul prefectului. Simonis a afirmat că, în această situație, legea ar interzice organizarea alegerilor până la epuizarea tuturor căilor de atac. „Dacă Guvernul ar dori să declanșeze procedura de organizare a alegerilor, n-ar putea, pentru că legea interzice până când nu se epuizează ultima cale de atac (...)” Ce spune Fritz despre candidați și colaborarea cu PNL Întrebat dacă USR va avea candidați proprii la Primăria Timișoara și la Primăria Sectorului 6 sau dacă va susține candidați comuni cu PNL, Fritz a declarat că partidul este deschis colaborării cu liberalii, dar „nu automat în toate localitățile”. El a condiționat o eventuală colaborare de „viziuni și obiective comune”, menționând ca obiectiv actual formarea unei guvernări „fără PSD și AUR”, care „ar trebui să se arate și la nivel local”. Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este interpretarea aplicării legii în paralel cu litigiul de la Timișoara: dacă procesul invocat poate sau nu să împiedice declanșarea procedurii pentru alegeri parțiale. Digi24 nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului privind convocarea scrutinului. [...]
Kelemen Hunor contestă ideea unei „moșteniri grele” și cere clarificări oficiale despre buget , pe fondul disputei PSD–PNL privind facturi neplătite și o posibilă „gaură” bugetară, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a spus că nu poate exclude existența unor facturi rămase neachitate, invocând situații în care anumite zone din administrația centrală și locală ar fi rămas fără bani în octombrie, iar unele investiții ar fi fost încetinite sau oprite din cauza imposibilității de a face o rectificare bugetară. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, informație atribuită de Digi24 agenției News.ro. De ce contează: disputa politică se mută pe terenul execuției bugetare În interpretarea lui Kelemen Hunor, problema nu ar fi una „surpriză” apărută peste noapte, ci o consecință a limitărilor unui guvern cu puteri restrânse. El a amintit că Guvernul a fost demis pe 5 mai, iar până la formarea noului executiv a funcționat un guvern cu atribuții limitate, care „nu avea cum să facă o rectificare bugetară”. În acest context, liderul UDMR a legat discuția despre „gaură” de o confruntare politică și de încercarea de a construi un „narativ” despre „moștenirea grea”, pe care o respinge explicit. Ce spune UDMR despre „gaură” și cine ar trebui să lămurească situația Kelemen Hunor afirmă că nu poate confirma dimensiunea problemei: „Cât de mare e, nu știu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanțe în Parlament.” El consideră, totodată, legitimă solicitarea ca ministrul Finanțelor să prezinte situația la zi, apreciind că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Reacția Ministerului Finanțelor și pozițiile din coaliție Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea PSD de a prezenta situația financiară a țării este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În paralel, PSD a vorbit în ultimele zile despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, afirmații care sunt contestate de liberali, mai notează Digi24. [...]
USR acuză PSD că folosește „gaura din buget” ca pretext pentru epurări politice în ministere , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre datorii lăsate de fosta guvernare și despre „deuserizarea” administrației, potrivit HotNews . Radu Miruță, lider USR, a susținut la Congresul partidului de sâmbătă, de la Timișoara, că PSD a participat „un an întreg” la guvernare, dar nu a prezentat public un plan concret de măsuri bugetare. În intervenția sa, Miruță i-a ironizat pe social-democrați pentru că ar invoca acum o „gaură” în buget, fără a indica soluții. „Ați auzit vreun lider PSD care a ieșit în față și a spus: iată cum facem, iată de unde luăm banii, iată ce tăiem și iată ce construim? Niciodată.” Miza: justificarea schimbărilor din aparatul guvernamental În același discurs, Miruță a legat acuzațiile despre situația bugetară de mesajele PSD privind „deuserizarea” ministerelor, sugerând că tema ar fi folosită pentru a acoperi lipsa de performanță și pentru a reface influența unor grupuri din administrație. „Tot zgomotul ăsta este mai degrabă o scuză în fața găștilor pe care noi le-am scos de la butoane, cu care ei vor să se reîmprietenească (...).” Miruță a mai afirmat că miniștrii PSD ar produce „zgomot mediatic” „fără fond” pentru a-și „scuza neputința”, adăugând că funcția i-ar „copleși”. Context: congres USR, primul după intrarea în opoziție Congresul USR are loc sâmbătă la Timișoara, cu 600 de delegați care aleg 24 de membri ai Biroului Național. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres, mai notează publicația. Pentru context despre competiția internă, HotNews a relatat anterior despre congres într-un material separat, disponibil aici . [...]
