Știri
Știri din categoria Politică
Oana Țoiu leagă parteneriatul cu SUA de securitate și costul vieții, susținând că investițiile strategice și relațiile externe au efecte economice directe asupra familiilor și companiilor, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute în marja Adunării Generale a ONU, într-o discuție găzduită de Council on Foreign Relations, la care a participat și vicepremierul polonez Radosław Sikorski. Conversația despre viitorul relației transatlantice a ajuns la o metaforă a „căsniciei”, folosită inițial de Sikorski pentru a descrie legăturile dintre Europa și Statele Unite.
„Cred că, pentru noi, dragostea este încă acolo. Dar ceea ce ne dorim este să avem, în această căsnicie, capacitatea de a cumpăra împreună o casă mai mare, ca să folosesc această analogie.”
Ministrul de Externe a invocat explicit cooperarea de securitate ca fundament al relației bilaterale, menționând:
În același context, Țoiu a susținut că încrederea construită în această cooperare contribuie nu doar la securitatea României, ci și la capacitatea Statelor Unite de a-și proiecta puterea și la securitatea SUA.
Țoiu a comparat interdependența dintre obiectivele economice și cele de securitate ale celor două țări cu ingredientele unui „milkshake”, argumentând că, odată ce un mecanism funcționează, componentele nu mai pot fi desprinse una de alta.
„Cred că, dacă ne uităm la obiectivele noastre de securitate și economice, este că, atunci când ai ceva care funcționează și ai, de exemplu, acest milkshake extraordinar, nu există nicio modalitate de a scoate căpșunile și restul ingredientelor înapoi din rețetă.”
Ministrul a spus că, din perspectiva publicului, prioritățile dominante rămân cele legate de calitatea vieții: costul vieții, prețul energiei, securitatea, salariile și accesul la servicii publice. În mesajul său către publicul american, Țoiu a insistat că relațiile internaționale și investițiile pe termen lung se traduc, chiar dacă nu imediat, în efecte economice care apasă direct asupra familiilor și companiilor.
În final, ea a susținut că agenda internă și politica externă nu ar trebui prezentate ca priorități aflate în competiție, ci ca direcții complementare.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul , mizând pe continuarea procedurii parlamentare și pe un vot de învestitură care să tranșeze poziționarea partidelor, potrivit Mediafax . Invitat la Euronews, Mureșan a fost întrebat dacă ia în calcul varianta de a renunța la mandatul de premier desemnat. Răspunsul a fost categoric: „Nu, nu, nu. Categoric nu.” El a susținut că a tratat procedura „din primul moment” ca pe o obligație instituțională, invocând respectul față de Constituție, președintele României și regulile de desemnare și învestire. Miza: votul din Parlament și calendarul politic Mureșan a spus că așteaptă să își prezinte programul în Parlament și a conturat două scenarii: dacă Guvernul este investit , echipa „se apucă de treabă în prima zi”; dacă nu este investit , programul ar urma să devină „manifestul” pentru următoarele alegeri, iar direcțiile anunțate ar rămâne teme politice asumate. În același context, premierul desemnat a afirmat că își dorește ca votul să arate „cum se poziționează partidele politice”, cu o trimitere directă la PSD și la relația acestuia cu „extrema dreaptă”. Refuzul de a „întoarce spatele Parlamentului ” Mureșan a criticat ideea ca un candidat desemnat să evite Parlamentul, spunând că nu va face acest lucru și că nu își va depune mandatul. „Nu voi întoarce niciodată spatele Parlamentului. Nu îmi depun mandatul. Abia aștept să merg în Parlament, să prezint echipa de miniștri și programul de guvern.” [...]
Victoria electorală a Rusiei Unite îi dă lui Vladimir Putin spațiu politic pentru a prelungi războiul, deși presiunile economice și sociale din Rusia se adâncesc , potrivit Digi24 . În timp ce Kremlinul folosește rezultatul ca argument de „unitate” națională, populația resimte tot mai direct efectele conflictului: penurie de combustibil, probleme de internet și inflație, pe fondul temerilor legate de o nouă mobilizare. Partidul pro-Kremlin a obținut 57,83% din voturile pe liste și aproximativ 355 din cele 450 de mandate din Duma de Stat , conform rezultatelor anunțate de autoritățile electorale. Alegerile (18–20 septembrie) au fost primele pentru Duma organizate după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, într-un context în care candidații anti-război au fost în mare parte excluși, iar partidele parlamentare importante susțin, în linii mari, politica Kremlinului. Costurile interne cresc, în ciuda „normalității” afișate Un sondaj al Centrului Levada, realizat între 18 și 28 august 2026 pe un eșantion de 1.600 de persoane, indică probleme tot mai vizibile în viața de zi cu zi: două treimi dintre respondenți au spus că s-au confruntat în ultima lună cu cel puțin una dintre dificultățile legate de internetul mobil, aplicațiile de mesagerie sau lipsa benzinei. Datele citate arată că: lipsa combustibilului a îngreunat semnificativ viața pentru 32% dintre cei intervievați; problemele de acces la internetul mobil și funcționarea aplicațiilor de mesagerie au afectat serios aproximativ unul din cinci respondenți. În paralel, atacurile cu drone asupra unor regiuni rusești au apropiat războiul de populație, iar Reuters a relatat înaintea alegerilor despre creșterea temerilor privind consecințele conflictului, inclusiv posibilitatea unei noi mobilizări. În acest cadru, pentru Kremlin devine tot mai importantă menținerea impresiei de normalitate. O majoritate „consolidată” într-un sistem cu competiție restrânsă Rezultatul din 2026 este mai bun decât cel din 2021 (49,8% pe liste) și îi asigură Rusiei Unite o majoritate constituțională în Duma. În același timp, competiția a fost limitată: partidul liberal Yabloko, cu poziție anti-război, a fost împiedicat să participe cu lista federală, deși unii candidați au putut concura în circumscripții uninominale. Mai mulți membri ai formațiunii au fost vizați de proceduri penale, iar unul dintre lideri, Lev Shlosberg, a fost condamnat în august la 11 ani și o lună de închisoare pentru acuzații legate de declarațiile sale despre război și armata rusă. Iarna și mobilizarea, decizii cu miză operațională și socială O preocupare majoră pentru Ucraina rămâne perspectiva intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice înainte și în timpul iernii, după ce Rusia a folosit în mod repetat lovituri asupra rețelei electrice. În același timp, Kremlinul trebuie să cântărească dacă are nevoie de o nouă mobilizare militară de amploare, cu riscul unui cost intern ridicat: mobilizarea din 2022 a provocat reacții puternice și a determinat sute de mii de oameni să părăsească țara. În consecință, este avansată ipoteza unei recrutări și mobilizări graduale, pentru a evita o mobilizare generală. Pe fundal, rămâne deschisă posibilitatea reluării eforturilor diplomatice Rusia–SUA: administrația Donald Trump ar fi încercat în 2025 și 2026 să obțină un acord, fără rezultat definitiv până acum, iar vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, în august, este prezentată ca un posibil semnal că există canale de comunicare. De ce contează: legitimitatea politică nu reduce presiunea economică Concluzia care se desprinde este că victoria electorală îi oferă lui Putin un argument intern pentru continuarea cursului actual, însă nu elimină problemele economice și sociale și nici dilema strategică a Kremlinului: cum poate încheia un război pe care l-a transformat într-un element central al politicii interne și externe. Următoarele luni, inclusiv iarna, sunt indicate drept interval critic pentru a vedea dacă Moscova va miza pe escaladare, pe forme noi de mobilizare sau pe redeschiderea mai serioasă a negocierilor. [...]
Alexandru Rogobete contestă aplicabilitatea programului de guvernare al echipei lui Siegfried Mureșan , susținând că documentul nu are obiective strategice și economice clare și că ignoră probleme urgente din Sănătate, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Sănătății a comentat la Gândul informațiile conform cărora Cristian Ghinea ar face parte din grupul de lucru care pregătește programul de guvernare. Rogobete a ironizat această posibilitate și a invocat PNRR ca exemplu de rezultat al unei gândiri strategice anterioare atribuite lui Ghinea. „Să ne ferească Dumnezeu, nu ca ministru (să fie în Guvernul Mureșan – n.r.), ci ca om care gândește strategic programul de guvernare. El a mai gândit un program strategic pentru România și am văzut rezultatul, și anume PNRR-ul.” În același context, Rogobete l-a criticat și pe premierul desemnat Siegfried Mureșan, făcând referire la activitatea acestuia din Parlamentul European și la voturi pe care spune că le consideră relevante și publice. „Listă de dorințe”, nu program cu ținte măsurabile Rogobete afirmă că programul de guvernare propus ar fi prea vag pentru a putea fi pus în aplicare și că nu conține „nici măcar un obiectiv strategic” sau „un obiectiv economic”. În opinia sa, formulările de tipul „când se va putea” sau „când economia o va permite” nu sunt compatibile cu un document care ar trebui să ghideze guvernarea. „Este o listă de dorințe: să fie bine ca să nu fie rău, să-i ajutăm pe cei care au nevoie de ajutor.” Totodată, fostul ministru a pus sub semnul întrebării susținerea parlamentară de care ar urma să beneficieze Mureșan. Sănătatea: deficit de personal și acces la medicamente inovative Pe zona de politici publice în Sănătate, Rogobete spune că programul nu ar trata suficient teme pe care le consideră critice, între care: deficitul de personal medical, pe care îl estimează la aproximativ 30.000 de medici; accesul la medicamente inovative, despre care afirmă că în România ar dura aproximativ 950 de zile, față de 120 de zile media europeană; mecanismele de finanțare a spitalelor. El a criticat și menținerea blocării posturilor, susținând că documentul nu abordează deloc resursa umană. Spitale, PNRR și direcția reformelor Rogobete a adus în discuție și investițiile în infrastructura medicală, referindu-se la cele opt spitale finanțate prin PNRR care, potrivit declarației sale, au fost date în folosință „în mare parte”. În acest cadru, el a susținut că problema principală nu ar fi numărul de spitale, ci lipsa personalului care să le deservească. În privința spitalelor mici, Rogobete a afirmat că direcția politicilor guvernamentale din perioada recentă ar fi fost reducerea activității acestora, formulând acuzația că „principiul” ar fi fost închiderea spitalelor mici. [...]
Disputa dintre Germania și Spania pe criteriile „Made in Europe” riscă să întârzie un proiect-cheie de politică industrială al UE , care ar urma să direcționeze mai mult din achizițiile publice către producția europeană, potrivit Politico . Comisia Europeană a prezentat în martie Industrial Accelerator Act , o inițiativă menită să canalizeze cheltuielile publice ale UE către companii europene din domenii precum tehnologiile verzi, industriile energointensive și sectorul auto, pentru a le întări poziția în competiția cu exportatorii chinezi. La șase luni de la lansare, cele 27 de guverne nu au ajuns la un numitor comun, iar documente de poziție ale Germaniei și Spaniei obținute de publicație indică linii de fractură între economiile mari. Miza imediată este definirea „clubului” care ar beneficia de acces preferențial la contracte publice — de la parcuri eoliene până la oțelul și cimentul folosite în infrastructură rutieră sau în proiecte de metrou. Germania: „Made with Europe”, cu o listă largă de parteneri eligibili Germania susține o abordare mai deschisă, aliniată propunerii inițiale a Comisiei, care ar include în zona eligibilă parteneri cu acorduri de liber schimb sau de achiziții publice cu UE ori aflați într-o uniune vamală cu blocul. În această logică, numărul țărilor eligibile ar putea ajunge „până la 80”, notează Politico . În documentul german, Berlinul argumentează că respinge protecționismul și discriminarea și cere ca UE să rămână un partener de încredere pentru statele cu care are angajamente comerciale. Germania mai propune și o opțiune de tip „opt-in”, pentru includerea altor țări terțe care oferă UE tratament reciproc. Spania: structură în trei trepte, cu preferință maximă pentru producția din UE Spania propune o arhitectură în trei niveluri, care ar face preferința europeană mai „granulară” și bazată pe risc, pentru a crește atât eficiența, cât și acceptabilitatea politică a textului. Conform propunerii: Nivelul 1 : cele 27 de state membre UE (preferința cea mai puternică pentru produse fabricate în UE); Nivelul 2 : state din Spațiul Economic European și alți parteneri considerați „de încredere”; Nivelul 3 : țări cu acord de liber schimb, uniune vamală sau acord de achiziții publice cu UE, cu posibilitatea de a urca în nivelul 2 dacă își aprofundează relațiile comerciale cu blocul. Franța împinge în sens invers: condiția ca producția să aibă loc în Europa Deși nu este parte a duelului Germania–Spania, Franța apare ca un pol important în tabăra „restrictivă”. Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a insistat că banii publici trebuie direcționați către producția din Europa. „În viitor, va fi în continuare posibil să existe produse cu o parte din valoarea adăugată venind din altă parte, dar producția trebuie să aibă loc în Europa pentru a se califica pentru sprijin public.” Ce urmează: calendar sub presiune, compromis așteptat în toamnă Irlanda, care conduce negocierile între statele membre până la finalul anului, încearcă să reducă diferențele. Dublin va convoca o discuție a adjuncților ambasadorilor pe 7 octombrie și intenționează să pună pe masă un nou compromis până la mijlocul lunii, cu obiectivul de a intermedia un acord în noiembrie. În paralel, în Parlamentul European, raportorii principali ar urma să discute proiectul de raport pe 28 septembrie, iar termenul pentru amendamente este 7 octombrie (prelungit cu o săptămână la cererea PPE). Politico notează că, pe fondul alunecării calendarului, ambiția Comisiei de a închide un acord în acest an pare tot mai puțin realistă. Efect colateral: îngrijorări la Londra privind o posibilă excludere Disputa este urmărită atent și în Regatul Unit. Guvernul premierului Andy Burnham și-a exprimat îngrijorarea legată de o posibilă excludere din „Made in Europe”, însă oficiali ai UE au transmis că nu pot anticipa rezultatul procesului legislativ pentru Industrial Accelerator Act. [...]
Marine Le Pen își condiționează ieșirea Franței din comanda integrată a NATO de finalul războiului din Ucraina , o nuanțare care poate reduce presiunea imediată asupra politicii de apărare franceze înaintea prezidențialelor, potrivit HotNews . Le Pen, candidată la alegerile prezidențiale din 2027, a spus într-un interviu pentru Politico că își menține obiectivul de a scoate Franța din structura de comandă integrată a NATO, dar că momentul nu este potrivit cât timp conflictul din Ucraina este în desfășurare. „Atât timp cât există un război la porțile Europei, acesta nu este momentul să acționăm în această privință, dar, desigur, dorința mea de a face acest lucru rămâne.” De ce contează: semnal pentru politica de apărare a Franței Miza este ridicată deoarece sondajele o plasează pe Le Pen pe primul loc în perspectiva scrutinului din primăvara lui 2027, când va fi ales succesorul lui Emmanuel Macron. În același timp, și liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon susține ieșirea Franței din alianța militară, ceea ce a alimentat îngrijorări la sediul NATO privind direcția viitoare a apărării franceze. O ajustare față de mesajul din primăvară și tandemul cu Bardella HotNews notează că RN a susținut de mult timp retragerea din comanda integrată a NATO, însă declarațiile recente indică o schimbare de accent: în mai, Le Pen afirmase că retragerea ar urma să aibă loc în primul mandat, fără să lege decizia de războiul din Ucraina. În paralel, liderul RN Jordan Bardella ar fi preferat mai întâi încheierea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Cei doi fac campanie împreună, într-o formulă în care Bardella ar urma să devină prim-ministru. Săptămâna trecută, au publicat și o declarație comună de delimitare față de Rusia , pe fondul acuzațiilor venite dinspre adversari politici că RN ar fi un aliat al lui Vladimir Putin (context prezentat de HotNews și într-un material separat, disponibil aici ). Ajutorul pentru Ucraina: stop la finanțare, deschidere pentru o forță de menținere a păcii În același interviu, Le Pen a reiterat că, dacă va câștiga alegerile, va opri ajutorul financiar pentru Ucraina, păstrând însă posibilitatea de sprijin militar și instruire. „Nu mai putem oferi asistență financiară Ucrainei și regretăm acest lucru.” Totodată, ea a spus că o forță de menținere a păcii „asemănătoare” celor ale ONU i se pare „fezabilă” și că ar susține continuarea propunerii dacă „Coaliția de Voință” ar fi o condiție pentru negocierea unei încetări a focului. [...]
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
