Știri
Știri din categoria Politică
Victoria electorală a Rusiei Unite îi dă lui Vladimir Putin spațiu politic pentru a prelungi războiul, deși presiunile economice și sociale din Rusia se adâncesc, potrivit Digi24. În timp ce Kremlinul folosește rezultatul ca argument de „unitate” națională, populația resimte tot mai direct efectele conflictului: penurie de combustibil, probleme de internet și inflație, pe fondul temerilor legate de o nouă mobilizare.
Partidul pro-Kremlin a obținut 57,83% din voturile pe liste și aproximativ 355 din cele 450 de mandate din Duma de Stat, conform rezultatelor anunțate de autoritățile electorale. Alegerile (18–20 septembrie) au fost primele pentru Duma organizate după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, într-un context în care candidații anti-război au fost în mare parte excluși, iar partidele parlamentare importante susțin, în linii mari, politica Kremlinului.
Un sondaj al Centrului Levada, realizat între 18 și 28 august 2026 pe un eșantion de 1.600 de persoane, indică probleme tot mai vizibile în viața de zi cu zi: două treimi dintre respondenți au spus că s-au confruntat în ultima lună cu cel puțin una dintre dificultățile legate de internetul mobil, aplicațiile de mesagerie sau lipsa benzinei.
Datele citate arată că:
În paralel, atacurile cu drone asupra unor regiuni rusești au apropiat războiul de populație, iar Reuters a relatat înaintea alegerilor despre creșterea temerilor privind consecințele conflictului, inclusiv posibilitatea unei noi mobilizări. În acest cadru, pentru Kremlin devine tot mai importantă menținerea impresiei de normalitate.
Rezultatul din 2026 este mai bun decât cel din 2021 (49,8% pe liste) și îi asigură Rusiei Unite o majoritate constituțională în Duma. În același timp, competiția a fost limitată: partidul liberal Yabloko, cu poziție anti-război, a fost împiedicat să participe cu lista federală, deși unii candidați au putut concura în circumscripții uninominale. Mai mulți membri ai formațiunii au fost vizați de proceduri penale, iar unul dintre lideri, Lev Shlosberg, a fost condamnat în august la 11 ani și o lună de închisoare pentru acuzații legate de declarațiile sale despre război și armata rusă.
O preocupare majoră pentru Ucraina rămâne perspectiva intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice înainte și în timpul iernii, după ce Rusia a folosit în mod repetat lovituri asupra rețelei electrice. În același timp, Kremlinul trebuie să cântărească dacă are nevoie de o nouă mobilizare militară de amploare, cu riscul unui cost intern ridicat: mobilizarea din 2022 a provocat reacții puternice și a determinat sute de mii de oameni să părăsească țara. În consecință, este avansată ipoteza unei recrutări și mobilizări graduale, pentru a evita o mobilizare generală.
Pe fundal, rămâne deschisă posibilitatea reluării eforturilor diplomatice Rusia–SUA: administrația Donald Trump ar fi încercat în 2025 și 2026 să obțină un acord, fără rezultat definitiv până acum, iar vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, în august, este prezentată ca un posibil semnal că există canale de comunicare.
Concluzia care se desprinde este că victoria electorală îi oferă lui Putin un argument intern pentru continuarea cursului actual, însă nu elimină problemele economice și sociale și nici dilema strategică a Kremlinului: cum poate încheia un război pe care l-a transformat într-un element central al politicii interne și externe. Următoarele luni, inclusiv iarna, sunt indicate drept interval critic pentru a vedea dacă Moscova va miza pe escaladare, pe forme noi de mobilizare sau pe redeschiderea mai serioasă a negocierilor.
Recomandate
Confiscarea a 19,5 milioane de dolari (aprox. 88 milioane lei) și reacția internă din Fidesz pun presiune pe partid după ce Viktor Orbán a publicat pe Facebook un mesaj controversat – „pregătiți-vă de luptă” –, pe fondul scandalului care îl vizează pe fostul ministru Miklós Seszták , potrivit Libertatea . Mesajul lui Orbán a fost însoțit de un clip video de aproape cinci minute în care apare Tamás Deutsch, europarlamentar Fidesz, care îl atacă pe Péter Magyar și vorbește despre o presupusă încercare de impunere a unei guvernări de tip monopartid. În același context, Deutsch susține că, dacă acuzațiile prezentate se confirmă, ele sunt „inacceptabile” și nu ar reprezenta partidul. Confiscarea și cazul Seszták: miza financiară și riscul de imagine În intervenția sa, Deutsch a abordat și cazul lui Miklós Seszták, fost ministru acuzat de implicare în utilizarea abuzivă a unor fonduri publice de „miliarde de forinți”, după ce autoritățile maghiare au confiscat sâmbătă echivalentul a 19,5 milioane de dolari. Europarlamentarul a susținut că, în lipsa unor dovezi clare, acuzațiile rămân la nivel de speculație și a formulat o critică la adresa modului în care ar funcționa instituțiile, invocând „noua ÁVH” (o referire la fosta poliție politică din Ungaria). Reacții în coaliția de guvernare: cereri de retragere și disciplină internă Scandalul a generat reacții și în interiorul Fidesz-KDNP, cu poziții și măsuri diferite, conform relatării: János Bóka, liderul facțiunii Fidesz, i-a cerut lui Seszták să își predea mandatul de parlamentar; Csaba Latorcai, vicepreședinte executiv al KDNP, a anunțat inițierea unor proceduri disciplinare și suspendarea calității de membru de partid pe durata anchetei (informație atribuită economx.hu, fără link în textul-sursă); Bence Tuzson, fost ministru al justiției, a numit situația o „farsă”; Tibor Navracsics a catalogat cazul drept „rușinos” și a spus că partidul trebuie să își înfrunte propriile probleme. Atac politic la Péter Magyar și apel la mobilizare Deutsch l-a acuzat direct pe Péter Magyar că ar orchestra o „poliție politică” și că, prin postări în rețelele sociale, ar cere inițierea de proceduri împotriva politicienilor din opoziție, a familiilor și a colegilor acestora. El a mai afirmat că astfel de acțiuni ar urmări mai degrabă influențarea opiniei publice decât clarificarea faptelor. În final, Deutsch a reluat un îndemn atribuit fostului ministru al justiției Judit Varga, cerând susținătorilor să nu se teamă de Péter Magyar. În acest cadru, mesajul lui Orbán – „pregătiți-vă de luptă” – este prezentat ca parte a unei mobilizări politice pe fondul unui scandal cu componentă financiară și consecințe interne pentru partid. [...]
PNL încearcă să limiteze riscul financiar al datoriilor acumulate în campaniile din 2024 , inclusiv prin reeșalonări și posibile acțiuni în instanță împotriva celor care au semnat contracte considerate „păguboase”, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu , președintă PNL Sector 4, spune că datoria este de aproximativ 20 de milioane de euro și că o parte importantă din sumă ar proveni din penalități contractuale. Gheorghiu a explicat că, din perspectiva conducerii actuale, problema nu este doar nivelul cheltuielilor electorale, ci mai ales clauzele de penalizare acceptate în contracte. Ea a indicat existența unor penalități de 1% pe zi, care ar fi dus la majorări rapide ale sumelor datorate. „Este o datorie de aproximativ 20 de milioane de euro. E nevoie de o reeșalonare și e nevoie de găsirea unei soluții. (...) dar ele nu sunt sumele cheltuite, ci sunt penalități. Au fost semnate niște contracte cu penalități de 1% pe zi (...)” De unde vin datoriile și de ce ajunge presiunea la centru Potrivit declarațiilor sale, contractele ar fi fost încheiate cu firme care au furnizat materiale publicitare pentru partid și filiale. Unele organizații județene ar fi contractat servicii la nivel local, însă, în condițiile în care nu își pot plăti obligațiile, executările ar ajunge la sediul central. În acest context, în ședințele interne s-ar fi discutat ca filialele să își rezolve problemele „în zece zile”, tocmai pentru că respectivele contracte ar fi fost semnate la nivel local, inclusiv cu penalități similare. Ce măsuri sunt luate și cine poate fi tras la răspundere Gheorghiu a spus că este nevoie de o reeșalonare a sumelor și de identificarea unei soluții de plată. În paralel, conducerea PNL ar analiza inclusiv acțiuni în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri, pe fondul datoriilor acumulate în perioada în care partidul era condus de Nicolae Ciucă . Întrebată despre semnăturile de pe contracte, inclusiv dacă fostul secretar general Lucian Bode ar fi semnat, Gheorghiu a precizat că nu a văzut documentele și că subiectul nu a fost discutat în ședința partidului. „Am să fiu foarte sinceră. Chiar nu știu. Nu am văzut contractele, nu știu. Și în ședința pe care am avut-o nu s-a discutat.” Tensiuni interne pe fondul crizei financiare În același context, Gheorghiu a vorbit și despre o grupare din PNL formată din Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu și Toma Petcu, pe care a descris-o ca fiind minoritară, dar „foarte vocală”, inclusiv prin intervenții în ședințele interne. Pe fondul presiunii financiare, unele filiale ar risca să piardă dreptul de vot în Biroul Politic Național dacă nu își rezolvă situația, conform informațiilor prezentate de Digi24. [...]
Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]
Președintele Donald Trump a rămas tăcut public după oprirea la sol a zborurilor decisă de FAA , deși perturbările au afectat mii de călători, potrivit CNN . Absența unui mesaj prezidențial, într-un episod cu impact operațional major asupra transportului aerian, mută presiunea de comunicare și gestionare către Departamentul Transporturilor și către Congres. În materialul CNN, jurnalista Kaitlan Collins notează că Trump „a fost neobișnuit de tăcut” după ce Administrația Federală a Aviației (FAA) a oprit temporar zborurile la nivel național („ground stop”, adică o măsură prin care decolările sunt suspendate). În același timp, președintele a continuat să posteze pe rețeaua sa, Truth Social , fără să comenteze incidentul. Ce spune administrația prin secretarul Transporturilor Secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy , a declarat că a vorbit cu președintele la telefon. În paralel, Duffy a cerut Congresului 50 de miliarde de dolari pentru finanțare, în contextul problemelor care au dus la oprirea zborurilor, conform relatării CNN. Separat, într-o conferință de presă menționată în aceeași serie video, Duffy a spus că problemele de telecomunicații ale FAA din ziua precedentă nu au fost rezultatul unui atac cibernetic. De ce contează: presiune pe finanțare și pe răspunsul instituțional Dincolo de componenta politică, episodul are o miză de reglementare și funcționare a infrastructurii critice: oprirea zborurilor la nivel național indică vulnerabilități operaționale, iar solicitarea de 50 de miliarde de dolari către Congres sugerează că administrația pregătește o discuție despre investiții și modernizare. CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre durata opririi zborurilor sau despre amploarea exactă a întârzierilor, dincolo de faptul că „mii de călători” au fost afectați. [...]
Formarea unui guvern în Israel intră într-o negociere cu miză de securitate, dar și de excludere politică , după ce Benjamin Netanyahu a reluat ideea unui executiv de „uniune națională” care să reunească partidele ce recunosc „Israelul ca stat al poporului evreu”, potrivit Economica . Netanyahu a spus, într-un discurs video citat de Agerpres, că întâlnirea de joi cu Gadi Eisenkot – însărcinat cu formarea următorului guvern – i-a „consolidat convingerea” că, în acest moment, este „esențial” un guvern de uniune națională pentru a răspunde provocărilor de securitate, în special Iranului. El a afirmat că regimul iranian „nu va ezita să folosească arme nucleare împotriva noastră”. Calendarul de formare și aritmetica parlamentară După alegerile din 27 octombrie, Eisenkot este susținut de 67 de membri ai parlamentului și are la dispoziție 28 de zile pentru a forma guvernul, termen care poate fi prelungit cu încă 14 zile. Scrutinul nu a produs o majoritate clară, iar negocierile sunt așteptate să fie dificile. Un punct sensibil este rolul partidelor arabe israeliene, care au 19 locuri și ar putea deveni decisive în ecuația majorității. „Uniunea” propusă de Netanyahu: includere selectivă și excluderea partidelor arabe Conform relatării, Netanyahu își imaginează un guvern care să reunească principalele partide evreiești sioniste, de la dreapta la centru, dar să excludă formațiunile politice arabe israeliene. Pe acestea le-a numit „susținătoare ale terorismului” și a susținut că „nu vor putea face față acestei provocări imense” în fața Iranului. În scenariul descris, un astfel de guvern ar putea include o rotație a funcției de prim-ministru între cei doi lideri, fiecare conducând executivul pe rând, după un model încercat anterior în politica israeliană. Poziția lui Eisenkot: deschidere condiționată, dar refuz de a servi sub Netanyahu Eisenkot a declarat că este gata să primească membri ai Likud (partidul lui Netanyahu) și ai Partidului Sionist Religios (formațiunea de extremă dreapta a fostului ministru de finanțe Bezalel Smotrich), cu două condiții: dorința de unitate să fie „sinceră” și el să conducă guvernul. Totuși, un acord rămâne greu de imaginat în condițiile în care Eisenkot a reiterat că nu va servi sub conducerea lui Netanyahu. Vineri, el a denunțat o „campanie rasistă și agresivă” a premierului în exercițiu împotriva minorității arabe israeliene, care reprezintă aproximativ 20% din populație. Într-o declarație relatată de AFP, Eisenkot a acuzat „trucurile” lui Netanyahu, susținând că acesta cere negocieri deși discuțiile erau deja programate pentru duminică: „Netanyahu solicită negocieri când acestea sunt deja planificate, pretinde că își dorește unitate, dar (…) divide și stârnește tensiuni ca și cum nu ar exista un mâine.” El a adăugat că premierul la final de mandat era „conștient de înfrângerea sa în alegeri” și a încheiat: „Încercare frumoasă, dar aceste trucuri nu funcționează cu mine.” [...]
PNL Iași declanșează revocarea viceprimarului PSD, riscând blocaje în Consiliul Local , după ce organizația județeană a decis în unanimitate încetarea colaborării politice cu social-democrații la nivelul municipiului, potrivit Mediafax . Decizia a fost luată sâmbătă de Biroul Politic Județean al PNL Iași, după consultări în organizația municipală și „în concordanță cu noua direcție politică a partidului”, în contextul trecerii PNL în opoziție la nivel național. În comunicatul citat, liberalii spun că pun capăt „oricăror înțelegeri politice și formule de susținere reciprocă” cu PSD în administrația locală și cer o delimitare „clară, definitivă și aplicată consecvent” atât la nivel național, cât și local. În plan concret, PNL Iași anunță că va depune un proiect de hotărâre în Consiliul Local pentru revocarea viceprimarului PSD Roxana Necula , o mișcare care poate redesena majoritățile și modul de funcționare al executivului local. Miza: reconfigurarea majorității și a conducerii municipiului Președintele PNL Iași, deputatul Alexandru Muraru , leagă ruptura de PSD de obiectivul de recâștigare a credibilității partidului și de coerența politică între nivelul central și cel local. „Este o decizie unanimă, fermă și fără echivoc. Nu putem construi la nivel național o alternativă la PSD, iar la Iași să continuăm o formulă politică ce contrazice această direcție. Nu putem fi adversarii PSD la București și partenerii săi politici la Iași”, a afirmat Muraru. Muraru susține, de asemenea, că „nu mai există nicio justificare politică pentru menținerea acestei formule de colaborare”. Critici interne și obiectivul unei „majorități de dreapta” Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, afirmă că alianța PNL–PSD a fost „nefirească și dăunătoare” pentru PNL și că partidul a „decontat politic” această colaborare. El califică orice alianță cu PSD drept „o mare eroare pentru PNL” și „un dezastru pentru România”, adăugând că o astfel de formulă nu ar mai trebui să existe „în vreo comunitate”, cu atât mai mult la Iași. La nivel municipal, președintele PNL Municipiul Iași, Marius Sorin Dangă, spune că liberalii își doresc formarea unei majorități de dreapta în Consiliul Local. Context: tensiuni în interiorul PNL Iași Mediafax notează că decizia vine pe fondul tensiunilor dintre conducerea organizației județene și primarul municipiului Iași, Mihai Chirica (PNL), care în ultimele luni a avut mai multe dispute publice cu Alexandru Muraru. În perioada următoare, punctul de urmărit este dacă proiectul de hotărâre privind revocarea viceprimarului PSD va strânge voturile necesare în Consiliul Local și ce formulă de majoritate va putea susține efectiv conducerea administrației municipale. [...]
