Știri
Știri din categoria Politică
Vladimir Putin sugerează o deschidere spre negocieri cu UE, invocând un posibil „sfârșit” al războiului din Ucraina și indicându-l pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept potențial mediator, potrivit Bild. Mișcarea ar putea testa rapid coeziunea europeană, în condițiile în care un nume controversat precum Schröder ar complica mandatul politic al oricărei inițiative de dialog.
Putin a declarat sâmbătă, la Moscova, că „problema se apropie de sfârșit”, referindu-se la războiul din Ucraina. În același timp, publicația notează că rămâne neclar cât de serioasă este afirmația, în contextul în care armata rusă ar fi suferit recent mai multe eșecuri pe front. Materialul subliniază și ideea că, teoretic, Rusia ar putea opri oricând războiul.
Într-o reacție inițială, ambasadorul Germaniei în Rusia, Alexander Graf Lambsdorff, a scris pe X că nu este suficient ca Putin „să se gândească” la oprirea războiului, ci „trebuie să o și facă”, conform relatării.
Putin a afirmat că, deși SUA s-au implicat până acum în eforturi de mediere, din partea Europei l-ar prefera pe fostul cancelar Gerhard Schröder pentru discuții între Rusia și Uniunea Europeană. Potrivit articolului, liderul rus a spus că „dintre toți politicienii europeni” ar prefera discuții cu Schröder, descris drept un apropiat al lui Putin.
Publicația amintește că Schröder a fost criticat în Germania pentru relația sa cu Putin și pentru legăturile cu companii rusești din energie după ce a părăsit funcția de cancelar (1998–2005). După invazia pe scară largă a Ucrainei, în SPD au existat demersuri pentru excluderea sa, însă Schröder a rămas în partid, potrivit aceleiași surse.
Putin a mai spus că premierul Slovaciei, Robert Fico, i-ar fi transmis că președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, ar fi dispus la o întâlnire directă. Liderul rus a indicat posibilitatea unei întâlniri într-o țară terță, dar cu condiția existenței prealabile a unui „acord de pace solid”, fără a detalia ce ar însemna acest lucru.
Pe fondul acestor declarații, Kremlinul ar fi susținut recent că europenii ar trebui să facă „primul pas”, deoarece ei ar fi întrerupt contactele cu Moscova în 2022. În paralel, „Financial Times” a relatat joi că liderii UE s-ar pregăti pentru posibile discuții, mai notează Bild. Rămâne deschis dacă UE ar accepta un mediator precum Schröder și dacă demersul lui Putin ar fi fost coordonat cu acesta, potrivit articolului.
Recomandate
Vladimir Putin condiționează relația cu Armenia de un posibil referendum privind UE , avertizând că Moscova își va „lua propria decizie” dacă Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit Bild . În material, Putin este citat spunând că ar fi „complet logic” ca Armenia să organizeze un referendum pentru a întreba cetățenii cum ar vota într-un scenariu de aderare la UE, după care Rusia ar urma să decidă la rândul ei. Liderul de la Kremlin a descris o eventuală separare drept una „blândă, civilizată și avantajoasă pentru ambele părți”, dar a asociat explicit demersul de apropiere de UE cu începutul conflictului din Ucraina. „Pe această bază, atunci ne-am lua și noi propria decizie.” Paralele cu Ucraina și mesajul de descurajare Putin a invocat direct precedentul ucrainean, afirmând că evoluțiile „în direcția Ucrainei” ar fi început cu încercarea Kievului de a adera la UE. În lectura prezentată de publicație, mesajul transmis Erevanului este că o reorientare de la Rusia spre UE poate atrage consecințe grave, inclusiv riscul unui atac. Ce a alimentat tensiunile în relația Moscova–Erevan Contextul imediat menționat este intensificarea contactelor Armeniei cu lideri europeni: în urmă cu câteva zile, la Erevan a avut loc un summit al Comunității Politice Europene , la care a participat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski; parlamentul armean a adoptat în 2025, cu o majoritate largă, o lege care prevede lansarea unui proces de aderare la UE. De ce contează: repoziționarea strategică a Armeniei Bild notează că Armenia a fost timp de decenii unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei în spațiul postsovietic, inclusiv prin aderarea la alianța militară OTSC și prin dependența de Rusia în materie de securitate. Potrivit articolului, această relație s-a deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah din 2020 și escaladările din 2022–2023, când Azerbaidjanul ar fi atacat Armenia, iar Rusia nu ar fi intervenit, alimentând percepția la Erevan că garanțiile de securitate nu mai funcționează. În acest context, avertismentul public al lui Putin ridică miza politică a parcursului european al Armeniei și sugerează că Moscova ar putea recalibra relația bilaterală în funcție de pașii concreți ai Erevanului spre UE. [...]
Vladimir Putin a folosit parada de 9 mai pentru a susține că Rusia „avansează” în Ucraina , într-un mesaj menit să întărească ideea de unitate internă și să justifice continuarea războiului, în condițiile în care Moscova invocă sprijinul „întregului bloc NATO” pentru Kiev, potrivit Adevărul . În discursul din Piața Roșie, liderul de la Kremlin a afirmat că militarii ruși implicați în ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” continuă tradiția Armatei Roșii din al Doilea Război Mondial. Putin a prezentat Ziua Victoriei drept „cea mai importantă, sacră și glorioasă sărbătoare” și a legat-o de „datoria” de a apăra „interesele și viitorul Patriei”. „Chiar dacă luptă împotriva unei forțe agresive susținute de întregul bloc NATO, eroii noștri continuă să avanseze.” Mesajul politic: războiul, încadrat ca test de rezistență națională Putin a insistat pe ideea că „loialitatea față de Patrie” este „adevărul suprem” și a susținut că unitatea națională și „forța morală” sunt „cheia succesului”. În final, a transmis un mesaj de certitudine privind rezultatul conflictului: „Sunt ferm convins că cauza noastră este dreaptă. Suntem împreună, iar victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră.” În același discurs, președintele rus a reluat și o teză istorică frecvent folosită în retorica oficială, afirmând că Armata Roșie ar fi „salvat” nu doar Uniunea Sovietică, ci și Europa, pe fondul capitulării unor state în fața avansului nazist. Participare externă redusă și paradă fără armament greu La ceremonie au participat, potrivit sursei, cinci lideri străini: președinții Belarusului, Kazahstanului, Laosului, Malaeziei și Uzbekistanului. Premierul slovac Robert Fico ar urma să se întâlnească sâmbătă cu Putin la Kremlin, dar nu a fost prezent la paradă. Parada a fost coordonată de ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov . Pentru prima dată din 2007, evenimentul s-a desfășurat fără armament greu, pe fondul a ceea ce Kremlinul a descris drept o „amenințare teroristă” din partea Ucrainei. [...]
Criticile lui Nicușor Dan la adresa unor politici ale UE au redeschis o dispută cu miză economică și de securitate : cât de mult își poate permite România să nuanțeze discursul proeuropean fără să alimenteze polarizarea internă, într-un moment în care energia, apărarea și competitivitatea industrială sunt teme centrale la Bruxelles, potrivit Adevărul . În mesajul transmis de Ziua Europei, președintele României a vorbit despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre provocările actuale, dar și despre politica internă, reafirmând că țara va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”. În același timp, a criticat clasa politică și a reiterat că apartenența la UE este esențială pentru viitorul României, menționând și „contribuția netă” a Uniunii la dezvoltarea țării. Ce a spus președintele despre „erorile” Bruxelles-ului Potrivit relatării, Nicușor Dan a indicat trei direcții în care UE ar fi greșit, deși a subliniat rolul Uniunii în dezvoltarea României: renunțarea la energia nucleară și creșterea dependenței de Rusia; neglijarea industriei de apărare; politici de mediu considerate „excesiv de ambițioase”, cu efecte asupra industriei grele europene. Aceste pasaje au declanșat atacuri, mai ales în mediul online, unde o parte dintre critici au susținut că discursul ar fi apropiat de cel al „suveraniștilor”, notează publicația. Apărarea sociologilor: criticile ca argument proeuropean Remus Ștefureac , președintele think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group și director general al INSCOP Research, a susținut într-o postare pe Facebook că afirmațiile președintelui sunt „critici legitime” și, în esență, proeuropene, pentru că trimit la „suveranitate energetică”, „suveranitate militară” și „suveranitate industrială” a Europei. „Totuși, mesajul ăsta e chiar un apel la suveranitatea energetică a Europei. Mai proeuropean de atât nu știu ce e!?” „Vorbește despre suveranitate militară, despre independența strategică a Europei!” „Altfel, pierdem masiv resurse, locuri de muncă și prosperitate.” În aceeași logică, Vladimir Ionaș a afirmat că șeful statului „a avut dreptate” când a vorbit despre erorile Bruxelles-ului și a invocat o poziție atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , privind renunțarea la energia nucleară și dependența de resursele energetice din Rusia. „Reducerea ponderii nucleare a fost o alegere — cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să întoarcă spatele unei surse fiabile, accesibile și cu emisii reduse de energie.” De ce contează: energie, apărare, industrie – teme cu impact direct Dincolo de disputa politică internă, miza practică a mesajului este că temele invocate (mixul energetic, capacitatea de apărare, costurile tranziției verzi și competitivitatea industrială) sunt deja în centrul dezbaterilor europene și au efecte directe asupra economiei: prețuri la energie, investiții, locuri de muncă și priorități bugetare. Contextul rămâne însă unul tensionat: nuanțarea critică a unor politici europene poate fi folosită în lupta politică internă, chiar dacă argumentele sunt prezentate ca fiind compatibile cu o poziționare proeuropeană. Pentru detalii despre mesajul de Ziua Europei, Adevărul trimite și la materialul dedicat discursului președintelui, disponibil aici . [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan despre „greșelile” UE mută discuția spre energie, apărare și industrie , într-un moment în care România traversează o criză politică internă, potrivit Mediafax , care citează relatări din presa franceză. În mesajul de Ziua Europei, preluat în presa internațională, Nicușor Dan a criticat „retorica simplistă” despre Uniunea Europeană și a spus că dezbaterea despre viitorul european al României este adesea înlocuită de „sloganuri”, în locul unor discuții despre interesele țării în UE. Ce critici a formulat președintele la adresa strategiilor UE În discurs, președintele a enumerat mai multe decizii sau direcții pe care le consideră erori ale Europei în ultimii ani: abandonarea energiei nucleare; bazarea aprovizionării cu energie pe „gaz ieftin din Rusia”; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor obiective de mediu „mult prea ambițioase” care „au afectat industria sa grea”, deși politica de mediu este „justificată”. Miza externă: SUA și Republica Moldova Potrivit relatării Le Figaro , Nicușor Dan a indicat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv important al României și a reafirmat susținerea pentru parteneriatul cu Statele Unite. În același context, el a spus că Europa și România au nevoie ca UE să mențină „un parteneriat corect, puternic și echitabil” cu SUA. Contextul intern în care a venit mesajul Publicația franceză Le Monde, citată în material, plasează discursul în contextul unei crize politice declanșate după votul Parlamentului împotriva guvernului și notează că administrația prezidențială a decis anularea recepției oficiale organizate anual de Ziua Europei. În același discurs, Nicușor Dan a punctat și efectele apartenenței României la UE în ultimii 20 de ani, vorbind despre modernizare și îmbunătățirea nivelului de trai, inclusiv faptul că „salariul mediu s-a triplat” și ar fi ajuns „la 80% din salariul mediu din Uniunea Europeană”, conform citatului redat în articol. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”, pe fondul consultărilor cu partidele și al nevoii de continuitate pe dosare cu impact economic și bugetar, potrivit Economica . Șeful statului a indicat că există „acord pe politicile mari” și pe traiectoria fiscală asumată, iar viitorul executiv ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea în Parlament a bugetului pe 2027 până în toamnă. Consultări pentru guvern și continuitate pe agenda economică Nicușor Dan a anunțat că a încheiat un prim set de întâlniri cu partidele pro-occidentale și cu reprezentanții minorităților naționale, menționând că a văzut „constrângerile” cu care fiecare formațiune vine la negocieri. Discuțiile, a spus el, vor continua pe „niște scenarii” pe care părțile se vor concentra în perioada următoare. În același mesaj, președintele a enumerat domeniile unde ar exista deja convergență între actorii politici: OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică); SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ; traiectoria fiscală a României „asumată”. Mesaj despre poziționarea României în UE și relația cu SUA Într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a afirmat că România „a fost de multe ori slabă” în interiorul Uniunii Europene și „deseori nu și-a apărat în mod coerent obiectivele”, subliniind că în UE statele își promovează interesele naționale. În același timp, el a susținut că România este „în momentul în care” este credibilă, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Președintele a respins ideea că liderii români ar merge la liderii europeni „ca să primească ordine”, pe care a catalogat-o drept „o lozincă” ce îndepărtează dezbaterea de la întrebarea despre locul României în UE. Referitor la relația transatlantică, șeful statului a spus că Europa și România au nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar România ar fi un susținător al acestui tip de parteneriat. Critici la adresa unor decizii europene, dar apărarea cadrului democratic În mesajul de Ziua Europei, Nicușor Dan a mai spus că Europa „divizează” societatea românească și a cerut o discuție „altfel decât cu lozinci”. El a indicat mai multe „greșeli” ale Europei, între care renunțarea la energia nucleară și dependența de gazul ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și ținte de mediu considerate „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, președintele a susținut că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme ar trebui discutate „cu cărțile pe masă” în instituțiile europene, adăugând că astfel de dezbateri sunt reflectate „mult prea puțin” în media din România. [...]
Remanierea parțială decisă de președintele sirian Ahmed al-Sharaa redesenează echilibrul de putere din administrația de tranziție , inclusiv prin înlocuirea fratelui său dintr-o funcție-cheie la Președinție, potrivit News . Schimbarea cu cea mai mare încărcătură politică este la nivelul Secretariatului General al Președinției: Abdel Rahman Badreddine Al-A’ma, fost guvernator al provinciei Homs, îl înlocuiește pe Maher al-Sharaa, fratele președintelui, în această poziție. Remanierea îi vizează și pe miniștrii Informațiilor și Agriculturii. Hamza Al-Mustafa și Amjad Badr au fost înlocuiți de Khaled Fawaz Zaarour, respectiv Bassel Hafez Al-Soueidan. Potrivit informațiilor disponibile, motivele remanierii nu au fost explicate. Context: guvernul de tranziție și numiri în teritoriu Guvernul de tranziție a fost format în martie 2025, după destituirea președintelui Bashar al-Assad la sfârșitul anului 2024, și era dominat de cercul restrâns al lui Ahmed al-Sharaa, conform aceleiași relatări. În paralel cu schimbările din guvern, președintele a numit și noi guvernatori pentru mai multe provincii, între care Homs, Quneitra, Latakia și Deir ez-Zor. [...]
