Știri
Știri din categoria Politică
Vladimir Putin sugerează o deschidere spre negocieri cu UE, invocând un posibil „sfârșit” al războiului din Ucraina și indicându-l pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept potențial mediator, potrivit Bild. Mișcarea ar putea testa rapid coeziunea europeană, în condițiile în care un nume controversat precum Schröder ar complica mandatul politic al oricărei inițiative de dialog.
Putin a declarat sâmbătă, la Moscova, că „problema se apropie de sfârșit”, referindu-se la războiul din Ucraina. În același timp, publicația notează că rămâne neclar cât de serioasă este afirmația, în contextul în care armata rusă ar fi suferit recent mai multe eșecuri pe front. Materialul subliniază și ideea că, teoretic, Rusia ar putea opri oricând războiul.
Într-o reacție inițială, ambasadorul Germaniei în Rusia, Alexander Graf Lambsdorff, a scris pe X că nu este suficient ca Putin „să se gândească” la oprirea războiului, ci „trebuie să o și facă”, conform relatării.
Putin a afirmat că, deși SUA s-au implicat până acum în eforturi de mediere, din partea Europei l-ar prefera pe fostul cancelar Gerhard Schröder pentru discuții între Rusia și Uniunea Europeană. Potrivit articolului, liderul rus a spus că „dintre toți politicienii europeni” ar prefera discuții cu Schröder, descris drept un apropiat al lui Putin.
Publicația amintește că Schröder a fost criticat în Germania pentru relația sa cu Putin și pentru legăturile cu companii rusești din energie după ce a părăsit funcția de cancelar (1998–2005). După invazia pe scară largă a Ucrainei, în SPD au existat demersuri pentru excluderea sa, însă Schröder a rămas în partid, potrivit aceleiași surse.
Putin a mai spus că premierul Slovaciei, Robert Fico, i-ar fi transmis că președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, ar fi dispus la o întâlnire directă. Liderul rus a indicat posibilitatea unei întâlniri într-o țară terță, dar cu condiția existenței prealabile a unui „acord de pace solid”, fără a detalia ce ar însemna acest lucru.
Pe fondul acestor declarații, Kremlinul ar fi susținut recent că europenii ar trebui să facă „primul pas”, deoarece ei ar fi întrerupt contactele cu Moscova în 2022. În paralel, „Financial Times” a relatat joi că liderii UE s-ar pregăti pentru posibile discuții, mai notează Bild. Rămâne deschis dacă UE ar accepta un mediator precum Schröder și dacă demersul lui Putin ar fi fost coordonat cu acesta, potrivit articolului.
Recomandate
Victoria electorală a Rusiei Unite îi dă lui Vladimir Putin spațiu politic pentru a prelungi războiul, deși presiunile economice și sociale din Rusia se adâncesc , potrivit Digi24 . În timp ce Kremlinul folosește rezultatul ca argument de „unitate” națională, populația resimte tot mai direct efectele conflictului: penurie de combustibil, probleme de internet și inflație, pe fondul temerilor legate de o nouă mobilizare. Partidul pro-Kremlin a obținut 57,83% din voturile pe liste și aproximativ 355 din cele 450 de mandate din Duma de Stat , conform rezultatelor anunțate de autoritățile electorale. Alegerile (18–20 septembrie) au fost primele pentru Duma organizate după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, într-un context în care candidații anti-război au fost în mare parte excluși, iar partidele parlamentare importante susțin, în linii mari, politica Kremlinului. Costurile interne cresc, în ciuda „normalității” afișate Un sondaj al Centrului Levada, realizat între 18 și 28 august 2026 pe un eșantion de 1.600 de persoane, indică probleme tot mai vizibile în viața de zi cu zi: două treimi dintre respondenți au spus că s-au confruntat în ultima lună cu cel puțin una dintre dificultățile legate de internetul mobil, aplicațiile de mesagerie sau lipsa benzinei. Datele citate arată că: lipsa combustibilului a îngreunat semnificativ viața pentru 32% dintre cei intervievați; problemele de acces la internetul mobil și funcționarea aplicațiilor de mesagerie au afectat serios aproximativ unul din cinci respondenți. În paralel, atacurile cu drone asupra unor regiuni rusești au apropiat războiul de populație, iar Reuters a relatat înaintea alegerilor despre creșterea temerilor privind consecințele conflictului, inclusiv posibilitatea unei noi mobilizări. În acest cadru, pentru Kremlin devine tot mai importantă menținerea impresiei de normalitate. O majoritate „consolidată” într-un sistem cu competiție restrânsă Rezultatul din 2026 este mai bun decât cel din 2021 (49,8% pe liste) și îi asigură Rusiei Unite o majoritate constituțională în Duma. În același timp, competiția a fost limitată: partidul liberal Yabloko, cu poziție anti-război, a fost împiedicat să participe cu lista federală, deși unii candidați au putut concura în circumscripții uninominale. Mai mulți membri ai formațiunii au fost vizați de proceduri penale, iar unul dintre lideri, Lev Shlosberg, a fost condamnat în august la 11 ani și o lună de închisoare pentru acuzații legate de declarațiile sale despre război și armata rusă. Iarna și mobilizarea, decizii cu miză operațională și socială O preocupare majoră pentru Ucraina rămâne perspectiva intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice înainte și în timpul iernii, după ce Rusia a folosit în mod repetat lovituri asupra rețelei electrice. În același timp, Kremlinul trebuie să cântărească dacă are nevoie de o nouă mobilizare militară de amploare, cu riscul unui cost intern ridicat: mobilizarea din 2022 a provocat reacții puternice și a determinat sute de mii de oameni să părăsească țara. În consecință, este avansată ipoteza unei recrutări și mobilizări graduale, pentru a evita o mobilizare generală. Pe fundal, rămâne deschisă posibilitatea reluării eforturilor diplomatice Rusia–SUA: administrația Donald Trump ar fi încercat în 2025 și 2026 să obțină un acord, fără rezultat definitiv până acum, iar vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, în august, este prezentată ca un posibil semnal că există canale de comunicare. De ce contează: legitimitatea politică nu reduce presiunea economică Concluzia care se desprinde este că victoria electorală îi oferă lui Putin un argument intern pentru continuarea cursului actual, însă nu elimină problemele economice și sociale și nici dilema strategică a Kremlinului: cum poate încheia un război pe care l-a transformat într-un element central al politicii interne și externe. Următoarele luni, inclusiv iarna, sunt indicate drept interval critic pentru a vedea dacă Moscova va miza pe escaladare, pe forme noi de mobilizare sau pe redeschiderea mai serioasă a negocierilor. [...]
Dominic Fritz își încheie mandatul de primar la final de septembrie, după aplicarea noilor prevederi din legislația integrității , iar evenimentul „de adio” organizat la Timișoara a fost folosit și ca platformă pentru mesajul politic al USR despre viitoarea majoritate guvernamentală, potrivit Antena 3 . Reuniunea a avut loc în contextul în care instanța a stabilit definitiv că Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, iar mandatul său urmează să înceteze ca efect al modificărilor legislative recente. La întâlnire au participat lideri și susținători USR, iar Fritz a ținut un discurs și a cântat la orgă imnul României, „Deșteaptă-te, române!”. Ce spune Fritz despre ieșirea din Primăria Timișoara Deși evenimentul a fost prezentat ca o reuniune „de adio”, Fritz le-a transmis celor prezenți că nu consideră momentul un rămas-bun și că vrea să rămână activ în politica națională. „Au putut să-mi încheie mandatul de primar, dar nu pot să-mi încheie misiunea.” Miza politică invocată: votul din Parlament pentru viitorul guvern În același discurs, liderul USR a mutat accentul pe votul care urmează să aibă loc săptămâna viitoare în Parlament pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, votul de învestitură este programat miercuri, iar PNL, USR și UDMR ar avea împreună 170 de voturi, sub pragul de 233 necesare. Fritz a indicat drept obiectiv al USR formarea unui guvern fără PSD și AUR și a vorbit și despre scenariul alegerilor anticipate, dacă actuala criză politică nu se rezolvă. „Dacă va fi nevoie ca România să treacă prin alegeri anticipate, vom merge în fața românilor, vom cere încrederea lor.” De ce își pierde mandatul: conflictul de interese și schimbarea legii Potrivit aceleiași surse, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, în iunie, că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, menținând decizia Curții de Apel Timișoara. Cazul a pornit de la un raport al Agenției Naționale de Integritate, care a constatat că, după ce a devenit primar, Fritz a semnat un act administrativ în folosul unei societăți reprezentate de o persoană care îl împrumutase în campania electorală din 2020, cu 25.000 de lei. Ulterior, Parlamentul a modificat legislația privind integritatea astfel încât mandatele persoanelor aflate în această situație să înceteze la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Prevederea a trecut de controlul Curții Constituționale, iar legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan la sfârșitul lunii august. Fritz contestă modul în care i se aplică noua lege și a anunțat că va continua demersurile juridice. [...]
Elvețienii au respins înăsprirea neutralității, păstrând spațiu pentru sancțiuni împotriva Rusiei , potrivit Politico . Votul blochează o schimbare constituțională care ar fi făcut mai dificilă alinierea Elveției la măsurile punitive occidentale, inclusiv la regimul de sancțiuni aplicat Moscovei. În referendumul de duminică, aproximativ 7 din 10 participanți ar fi votat împotriva inițiativei „safeguard Swiss neutrality”, conform proiecțiilor institutului elvețian de sondare GFS Bern. Rezultatele oficiale preliminare indicau un „nu” de 68%, la o participare de 46%, în condițiile în care numărarea voturilor era încă în desfășurare. Ce ar fi schimbat inițiativa și de ce conta pentru sancțiuni Dacă ar fi fost aprobată, propunerea ar fi impus o interpretare mai strictă a neutralității Elveției (principiu înscris în Constituție din 1848), cu două consecințe majore menționate în material: Elveția nu ar fi putut adera sau participa la nicio alianță militară ori de securitate; Elveția nu ar fi putut impune sancțiuni statelor ostile. În campania dinaintea votului au existat temeri că un rezultat „da” ar fi împiedicat efectiv Elveția să sancționeze Rusia, cu excepția situației în care sancțiunile ar fi fost aprobate de Consiliul de Securitate al ONU — unde Rusia are drept de veto. Context: alinierea la sancțiunile UE și pozițiile politice interne Politico notează că Rusia a susținut deschis inițiativa, lansată de organizația de dreapta Pro Switzerland. Aceasta a argumentat că neutralitatea elvețiană ar trebui aplicată mereu și „nu ajustată de la caz la caz sau ad-hoc”. În practică, Elveția a urmat în mare măsură sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei și și-a extins lista de sancțiuni la mijlocul lunii august, după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE. Guvernul elvețian și Parlamentul recomandaseră respingerea inițiativei. Consilierul federal Ignazio Cassis , care conduce departamentul de externe, declarase că regimul actual de neutralitate „și-a dovedit valoarea”. Ce urmează: un nou vot cu miză pentru exporturile industriei de apărare Alegătorii elvețieni vor avea o nouă temă legată de neutralitate mai târziu în acest an. În noiembrie, vor decide dacă regulile privind exporturile de armament mai sunt adecvate sau dacă Elveția ar trebui să poată exporta arme către un grup definit de 25 de țări, în majoritate occidentale, chiar dacă acestea sunt implicate într-un conflict în desfășurare. Dacă schimbarea va fi aprobată, ar întări legăturile Elveției cu statele occidentale și ar putea crește veniturile din export ale industriei elvețiene de apărare, potrivit aceleiași surse. [...]
Serbia intră într-o nouă fază de instabilitate politică înaintea alegerilor anticipate , după ce președintele Aleksandar Vučić este așteptat să demisioneze pentru a face tranziția către funcția de prim-ministru, într-o rocadă menită să-l mențină în centrul puterii, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Mișcarea ar urma să aibă loc duminică, iar președinta Parlamentului, Ana Brnabić , aliata lui Vučić, ar urma să preia interimar funcția de șef al statului. În paralel, Serbia se pregătește pentru alegeri anticipate pe 25 octombrie, scrutin care ar trebui să tranșeze criza alimentată de aproape doi ani de proteste antiguvernamentale. O rocadă de putere cu miză de control instituțional Planul lui Vučić de a deveni premier este comparat, în relatarea Bloomberg, cu strategia folosită de Vladimir Putin, care și-a păstrat influența politică prin trecerea temporară în funcția de prim-ministru pentru a evita limitele de mandat prezidențial. Vučić mizează pe o nouă victorie a Partidului Progresist Sârb, aflat la putere din 2012, deși sondajele sunt descrise ca neuniforme. Pentru ca rocadă să funcționeze politic, partidul trebuie să câștige în fața unui adversar prezentat drept unul dintre cei mai puternici de până acum: Lista Studenților. Presiunea protestelor și apariția „Listei Studenților” Lista Studenților promite să desființeze ceea ce descrie drept „controlul total” al președintelui asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra justiției și presei, și să îmbunătățească accesul la locuințe și servicii medicale. Mișcarea studențească s-a consolidat pe fondul protestelor începute în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți. Tragedia a alimentat indignarea publică, în contextul acuzațiilor de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență a elitelor aflate la guvernare. Context extern: UE, Rusia și investițiile Chinei În cei peste nouă ani de mandat ai lui Vučić, Serbia a încercat să mențină candidatura de aderare la Uniunea Europeană, aflată în impas, păstrând în același timp relații apropiate cu Moscova și atrăgând investiții din străinătate. În același timp, țara a devenit o poartă de intrare importantă pentru China în Europa, Beijingul investind „miliarde de dolari” în industrii sârbești, de la minerit la roboți umanoizi, potrivit materialului citat. Bloomberg mai notează că Vučić a discutat sâmbătă cu Putin despre pregătirile pentru alegeri, potrivit unui comunicat al Kremlinului, iar partea rusă susține că ambele părți au subliniat necesitatea de a împiedica ingerințele externe în procesul electoral. Vučić, în vârstă de 56 de ani, nu a reușit să îmbunătățească relațiile cu Kosovo, o condiție esențială pentru avansarea parcursului european al Serbiei. În același timp, el a respins acuzațiile opoziției privind intimidarea alegătorilor, manipularea urnelor și alte nereguli la alegerile precedente. [...]
Un nou scandal politic cu potențial de a complica agenda energetică a României a fost declanșat după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a depus plângeri penale pentru „trădare” împotriva liderului PSD Sorin Grindeanu, liderului AUR George Simion și a lui Bogdan Ivan, invocând inclusiv riscuri de „subminare economică”, potrivit Economica . Dimitriu susține, într-o postare pe Facebook, că cei trei ar trebui cercetați pentru presupuse demersuri și relații cu oficiali americani. În centrul acuzațiilor se află o întâlnire avută la București, în luna martie, de Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Potrivit relatărilor citate, întâlnirea ar fi avut loc la 31 martie și ar fi vizat, conform lui Grindeanu, inclusiv Coridorul Vertical de Gaze . În postarea sa, deputatul USR vorbește despre un „complot” și „înțelegeri ascunse” și afirmă că ar exista „urme scrise” ale unor acțiuni care ar fi afectat securitatea economică a României. El îl acuză pe Bogdan Ivan că ar fi făcut presiuni „oficiale” la președintele României și la premier și că ar fi cerut implicarea SRI pentru „perfectarea” unei „afaceri păguboase pentru statul român”, în contextul discuțiilor legate de energie. De unde pornește miza: acuzații despre schimbarea guvernului și presiuni pe energie Dimitriu invocă o relatare a The Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi afirmat, la o cină la Atena, că Statele Unite s-ar fi implicat în schimbarea guvernului condus de Ilie Bolojan. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea conversației, iar George Simion a negat că ar fi purtat discuții de acest tip cu Guilfoyle. În același context, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan „nu a dat curs cererilor” venite de la consorțiul americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze, de a cumpăra gaze din SUA la un cost peste prețul pieței. Reacțiile lui Simion și Grindeanu Întrebat de G4Media despre declarațiile atribuite ambasadoarei, George Simion a spus că nu a purtat astfel de discuții și că nu acceptă „imixtiuni externe”, nici din partea partenerilor strategici. Sorin Grindeanu a declarat că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, „o rută energetică strategică” în care România ar putea avea un rol de tranzit, iar restul interpretărilor sunt „pure fabulații” și nu au făcut obiectul discuției. Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul lui Alexandru Dimitriu se află la nivelul unor plângeri penale anunțate public, iar acuzațiile se bazează pe interpretarea unor întâlniri și pe relatări de presă contestate parțial (prin poziția avocatului ambasadoarei). În lipsa unor detalii despre stadiul oficial al sesizărilor și despre eventuale verificări ale autorităților, rămâne de văzut dacă acest episod va produce consecințe instituționale și dacă va afecta discuțiile privind proiectele energetice invocate în scandal. [...]
Elveția votează dacă își limitează prin Constituție sancțiunile economice și cooperarea militară , într-un referendum care poate restrânge semnificativ marja de politică externă a țării, potrivit HotNews . Inițiativa cetățenească urmărește „consolidarea neutralității” și este susținută de dreapta naționalistă, dar este în mare parte respinsă în sondaje. Textul propus ar consacra în Constituție o neutralitate întărită care exclude atât aderarea la o alianță militară, cât și adoptarea de sancțiuni economice împotriva unei țări terțe, cu excepția celor decise de ONU. Oponenții au calificat inițiativa drept „pro-rusă”, în contextul în care Elveția a preluat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei după invazia rusă în Ucraina. Secțiile de votare sunt deschise doar duminică dimineața, deoarece elvețienii votează în majoritate prin corespondență. Primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. Miza: neutralitate „flexibilă” versus neutralitate „riguroasă” Neutralitatea Elveției, înrădăcinată de secole și înscrisă în Constituția federală din 1848, a revenit în prim-plan după două evoluții recente: alinierea la sancțiunile UE împotriva Rusiei și primul mandat al țării ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU (2023–2024) . În dezbatere se confruntă două abordări: Neutralitatea cu „marjă de manevră” , care permite adaptarea la circumstanțe și a făcut posibilă, de exemplu, colaborarea Elveției cu NATO fără a fi membră. Neutralitatea „perpetuă și înarmată” , susținută de inițiatori și de Uniunea Democratică de Centru (UDC), care ar limita explicit instrumentele de politică externă, inclusiv sancțiunile. Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis , a argumentat public pentru varianta flexibilă: „Neutralitatea a fost întotdeauna utilizată cu o anumită marjă de manevră.” „Neutralitatea nu înseamnă că Elveția închide ochii atunci când are loc o încălcare a normelor internaționale.” De cealaltă parte, Céline Amaudruz, vicepreședintă a UDC, a susținut că rolul Elveției ar fi să rămână un reper de neutralitate: „Elveția are un rol fundamental de jucat pe această planetă. Vrem să fim acel punct alb, adică neutralitatea.” HotNews notează și că Moscova a salutat inițiativa, după ce a acuzat Berna că și-a abandonat neutralitatea prin alinierea la sancțiunile impuse de Bruxelles. Dintre principalele partide, doar UDC susține inițiativa. Ce indică sondajele și ce altă inițiativă mai este pe buletin Primele sondaje indicau o competiție strânsă, însă ultimele două, publicate săptămâna trecută, arată că o largă majoritate – cu mult peste 60% – ar respinge inițiativa , în linie cu poziția guvernului. Tot duminică se votează și o a doua inițiativă, care urmărește creșterea autosuficienței alimentare la 70% în zece ani (de la 42% în 2024), pentru reducerea dependenței de importuri. Guvernul consideră obiectivul foarte dificil sau chiar imposibil, iar principalele partide cer respingerea, cu excepția Verzilor, care nu au emis o recomandare de vot. [...]
