Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu admite că episodul „ținutelor luxoase” a lovit în credibilitatea PSD, spunând că imaginea transmisă a fost că partidul este „rupt de realitate”, potrivit Kyiv Independent. Declarațiile vin după botezul de la Timișoara la care Grindeanu a fost naș, eveniment care a generat reacții publice pe fondul apariției unor ținute considerate extravagante.
Grindeanu a spus, într-o intervenție la Antena 3, că a fost „afectat” de discuțiile apărute și că, deși își permite o ținută formală, problema nu este una personală, ci de percepție publică asupra partidului.
„Am chiar certitudinea că imaginea transmisă de noi a fost una că suntem rupţi de realitate.”
Liderul PSD a afirmat că și-a cerut scuze „în fața românilor” și că nu și-a revenit „câteva zile bune”, insistând că nu poate răspunde pentru felul în care se îmbracă alți participanți sau „soțiile domniilor lor”, dar că, în calitate de președinte al partidului, își asumă efectul de imagine.
Contextul episodului este relevant pentru PSD prin riscul de a consolida o percepție de distanțare față de problemele cotidiene, într-un moment în care, potrivit lui Grindeanu, partidul se afla la guvernare „de o săptămână”.
Potrivit relatării, copilul președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a fost botezat la Timișoara, iar naș a fost Sorin Grindeanu. Imagini apărute pe rețelele sociale au arătat partenere ale unor lideri PSD în ținute scumpe și purtând blănuri, iar internauții au comentat „luxul și opulența”, inclusiv prin estimări neconfirmate privind costul unor articole vestimentare.
La eveniment au participat și alți lideri și oficiali, între care Lia Olguța Vasilescu, Sorin Ionescu, Alexandru Rogobete, Alexandru Rafila, Florin Manole, Daniel Băluță și Bogdan Ivan.
Recomandate
PSD nu are încă o decizie internă privind desființarea unor județe , iar discuția despre reforma administrativ-teritorială este, deocamdată, la nivel de propunere, potrivit Kyiv Independent . Mesajul transmis de liderul PSD, Sorin Grindeanu , indică faptul că un proiect cu impact major de reglementare și organizare a administrației locale nu a intrat încă în dezbaterea formală a partidului, deși este prezentat public ca o reformă asumată. Grindeanu a spus, miercuri seară, la Antena 3, că reforma este „în stadiul unei propuneri” formulate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție în interiorul PSD pe tema dispariției unor județe. El a legat apariția unei „hărți” vehiculate public de această propunere, care ar viza o reorganizare „asemănătoare” cu modelul Curților de Apel. Ce ar putea declanșa reforma: comasări la nivel de județe și presiune pe localitățile mici Liderul PSD a relatat că a discutat în aceeași zi cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi spus că vor să își unească județele. Argumentul invocat: sunt județe mici, „de 200 și ceva de mii de locuitori”, care „nu fac față la ceea ce se întâmplă acum”. În același context, Grindeanu a afirmat că PSD „își asumă această reformă”, chiar dacă ar avea de pierdut electoral, și a susținut că obiectivele sunt servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului. Argumentele economice invocate: capacitate administrativă și acces la fonduri europene Grindeanu a motivat nevoia de reformă prin situația unor localități mici care, în opinia sa, nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă necesară pentru: realizarea de proiecte europene; furnizarea de servicii publice de calitate. El a descris reforma drept „extrem de grea”, sugerând că ar putea fi cea mai dificilă reformă asumată de cineva. Ce spune Dragoș Benea despre criterii și pașii instituționali În același material sunt redate și declarații ale europarlamentarului PSD Dragoș Benea, prezentat drept coordonator al grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială. Acesta a vorbit despre un „cost politic cert” pe care PSD ar fi pregătit să și-l asume. Benea a susținut că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au „o administrație locală bugetofagă”. El a mai spus că ar urma să fie folosite criterii pentru o „matrice a sustenabilității administrative”, iar la nivelul fiecărui județ ar urma să se constituie un comitet județean de reorganizare, construit în jurul prefectului, alături de alte instituții (Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliția, Direcția Agricolă). Potrivit declarațiilor sale, după parcurgerea etapelor ar urma să rezulte „primul document de reorganizare administrativ-teritorială” din 1968 încoace, în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. [...]
Peste 100 de instituții și companii de stat ar urma să fie desființate sau comasate , în cadrul unui proces de reorganizare anunțat de președintele PSD, Sorin Grindeanu , potrivit Agerpres . Miza imediată este reducerea numărului de structuri publice cu atribuții suprapuse, cu efecte directe asupra modului în care funcționează administrația și companiile de stat. Grindeanu a spus că primul proiect („draft”) privind desființări, comasări și reorganizări va fi prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , pe care liderul PSD afirmă că l-a desemnat să coordoneze echipa care se ocupă de acest proces. Ce vizează reorganizarea Potrivit declarațiilor lui Grindeanu, analiza ar urma să se concentreze pe instituțiile și companiile care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare și pot fi eliminate sau comasate. Liderul PSD a susținut că i-a cerut vicepremierului să facă evaluarea „fără menajamente”. „Săptămâna viitoare, să știți, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființare, comasare, reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat (...) I-am cerut lui Marian Neacșu să fie fără milă. Fără milă (...) Nu văd de ce statul trebuie să aibă instituții care se calcă pe picioare (...) Eu vă asigur (...) că sunt pe puțin 100 de entități ale statului care vor dispărea.” Ce urmează și ce rămâne neclar În acest moment, informațiile disponibile se opresc la anunțul privind dimensiunea estimată a reorganizării („cel puțin 100 de entități”) și la calendarul prezentării primului draft, programat pentru luni. Nu sunt precizate, deocamdată, numele instituțiilor sau companiilor vizate și nici criteriile concrete după care se va decide desființarea ori comasarea. [...]
PSD promite înghețarea taxelor în 2027 , într-un mesaj către mediul de afaceri menit să susțină „relansarea economică”, potrivit News . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a spus că anul viitor nu vor crește taxele și a vorbit despre un „pact” cu mediul de afaceri pentru stabilitate fiscală. Grindeanu a făcut declarațiile miercuri seară, la Antena 3 , susținând că menținerea nivelului taxelor în 2027 ar urma să contribuie la relansarea economiei. În logica prezentată de el, semnalul de predictibilitate ar trebui să refacă încrederea investitorilor că România este „o țară sigură” pentru investiții și profit. „Eu cred că trebuie să redăm speranţa investitorilor în România (...) şi aici vorbesc în mod special de un pact, dacă pot să-l numesc aşa, cu mediul de afaceri, că nu vor mai creşte taxele anul viitor.” Pensiile: indexare „conform legii”, fără calendar și procent Pe tema pensiilor, liderul PSD a spus că indexarea trebuie făcută „conform legii”, însă nu a indicat o dată certă și nici procentul de majorare. „Să facem indexarea pensiilor conform legii, pentru că asta nu e de negociat şi nu avem ce să negociem.” Întrebat explicit despre o indexare de 7%, Grindeanu a răspuns că decizia depinde de momentul construirii bugetului și de „datele macro”, fără alte detalii. Alte teme fiscale invocate: taxarea muncii și CASS În aceeași intervenție, Grindeanu a mai spus că România are „una dintre cele mai mari cote de taxare pe muncă” și a adus în discuție ideea reducerii acestei poveri. De asemenea, a menționat eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mame și pentru unele categorii vulnerabile (veterani, invalizi de război), măsuri pe care a afirmat că „le-a făcut guvernul Bolojan”. [...]
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]
Ilie Bolojan susține că PSD și AUR acționează coordonat , iar PNL încearcă să răspundă prin consolidarea unei „alternative” politice, începând cu fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei , potrivit G4Media . Mesajul are o miză de funcționare parlamentară și de guvernare: Bolojan leagă direct agenda de reforme de capacitatea partidelor de a construi majorități stabile împotriva „rezistenței” la schimbări. Liderul PNL afirmă că a discutat cu Ludovic Orban după ce Forța Dreptei a decis, la rândul ei, fuziunea prin absorbție cu PNL. În viziunea sa, acesta este „un prim pas” pentru un pol politic ce ar trebui să susțină modernizarea statului și reforme care să ducă la cheltuirea „responsabilă” a banilor publici, servicii mai bune și eliminarea privilegiilor. Fuziunea PNL–Forța Dreptei, prezentată ca instrument pentru reforme Bolojan își justifică demersul prin nevoia de a strânge forțe politice și resurse din societate, nu doar de a reuni partide. El spune că noul pol nu ar fi construit exclusiv pentru „câștigarea alegerilor”, ci pentru a avea „forța” necesară implementării reformelor. În același context, liderul PNL indică faptul că, atunci când reformele „ajung la privilegii”, apare opoziția celor interesați să păstreze status quo-ul. Acuzația de „axă PSD–AUR” și efectul asupra jocului politic În declarația citată de publicație, Bolojan susține că PSD și AUR „colaborează ca o axă politică veritabilă”, dincolo de conflictele afișate public, și că acest lucru obligă tabăra pro-reforme să evite fragmentarea. „PSD și AUR au demonstrat că, dincolo de declarațiile publice și de aparentele conflicte dintre ele, colaborează ca o axă politică veritabilă.” Bolojan le mulțumește lui Ludovic Orban și colegilor din Forța Dreptei pentru decizia de fuziune și afirmă că, dacă „cei care apără privilegiile știu să se unească”, cei care vor să le elimine „nu își pot permite să rămână dezbinați”. [...]
