Știri
Știri din categoria Politică
PSD mizează pe parteneriate public-private ca să reducă presiunea pe buget, în contextul discuțiilor despre riscul unei intervenții a FMI, potrivit Antena 3. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că nu crede că România va ajunge „din nou pe mâna” Fondului Monetar Internațional, deși „nu poate exclude 100%” acest scenariu.
Declarațiile vin după ce Nicușor Dan a avertizat că România riscă o intervenție a FMI dacă nu își respectă angajamentele de reducere a deficitului bugetar. În același context, șeful statului a indicat că o scădere a ratingului de țară ar putea însemna împrumuturi mai scumpe, rate mai mari pentru populație și firme, închiderea unor companii și creșterea șomajului, iar în cel mai rău caz ar urma un acord cu FMI, cu condiții dure.
Grindeanu afirmă că miniștrii PSD au început demersuri pentru a „ridica presiunea de pe buget”, prin identificarea unor proiecte care ar putea fi finanțate în parteneriat public-privat (PPP).
„Luni, am cerut celor doi miniștri - Transporturi și Sănătate - să prezinte proiecte mature care pot să fie incluse în parteneriat public-privat. Noi trebuie să luăm presiunea de pe buget, să găsim noi forme de finanțare.”
Liderul PSD susține că demersul ar trebui făcut „urgent” și că la Ministerul Finanțelor există o direcție specializată care ar urma să lucreze cu proiectele transmise de cele două ministere, pentru a putea fi demarat mecanismul de PPP.
Pe fond, Grindeanu spune că România trebuie să își păstreze „traiectoria fiscală asumată”, invocând existența unor acorduri care trebuie respectate. În același timp, susține că reducerea deficitului nu ar trebui făcută doar prin tăieri, ci și prin creștere economică.
„Eu nu cred că vom ajunge la mâna FMI, nu pot să exclud 100%, dar haideți să vedem și datele de la MF de săptămâna viitoare.”
În privința unor măsuri precum reducerea TVA și stimularea consumului, Grindeanu afirmă că acestea ar trebui discutate la elaborarea bugetului pentru 2027 și că nu vrea să facă „promisiuni deșarte”, urmând să își asume public concluziile după un raport privind situația preluată la guvernare.
Recomandate
PSD nu are încă o decizie internă privind desființarea unor județe , iar discuția despre reforma administrativ-teritorială este, deocamdată, la nivel de propunere, potrivit Kyiv Independent . Mesajul transmis de liderul PSD, Sorin Grindeanu , indică faptul că un proiect cu impact major de reglementare și organizare a administrației locale nu a intrat încă în dezbaterea formală a partidului, deși este prezentat public ca o reformă asumată. Grindeanu a spus, miercuri seară, la Antena 3, că reforma este „în stadiul unei propuneri” formulate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea și că nu a existat până acum o discuție în interiorul PSD pe tema dispariției unor județe. El a legat apariția unei „hărți” vehiculate public de această propunere, care ar viza o reorganizare „asemănătoare” cu modelul Curților de Apel. Ce ar putea declanșa reforma: comasări la nivel de județe și presiune pe localitățile mici Liderul PSD a relatat că a discutat în aceeași zi cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi spus că vor să își unească județele. Argumentul invocat: sunt județe mici, „de 200 și ceva de mii de locuitori”, care „nu fac față la ceea ce se întâmplă acum”. În același context, Grindeanu a afirmat că PSD „își asumă această reformă”, chiar dacă ar avea de pierdut electoral, și a susținut că obiectivele sunt servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului. Argumentele economice invocate: capacitate administrativă și acces la fonduri europene Grindeanu a motivat nevoia de reformă prin situația unor localități mici care, în opinia sa, nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă necesară pentru: realizarea de proiecte europene; furnizarea de servicii publice de calitate. El a descris reforma drept „extrem de grea”, sugerând că ar putea fi cea mai dificilă reformă asumată de cineva. Ce spune Dragoș Benea despre criterii și pașii instituționali În același material sunt redate și declarații ale europarlamentarului PSD Dragoș Benea, prezentat drept coordonator al grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială. Acesta a vorbit despre un „cost politic cert” pe care PSD ar fi pregătit să și-l asume. Benea a susținut că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au „o administrație locală bugetofagă”. El a mai spus că ar urma să fie folosite criterii pentru o „matrice a sustenabilității administrative”, iar la nivelul fiecărui județ ar urma să se constituie un comitet județean de reorganizare, construit în jurul prefectului, alături de alte instituții (Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliția, Direcția Agricolă). Potrivit declarațiilor sale, după parcurgerea etapelor ar urma să rezulte „primul document de reorganizare administrativ-teritorială” din 1968 încoace, în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. [...]
Sorin Grindeanu admite că episodul „ținutelor luxoase” a lovit în credibilitatea PSD , spunând că imaginea transmisă a fost că partidul este „rupt de realitate”, potrivit Kyiv Independent . Declarațiile vin după botezul de la Timișoara la care Grindeanu a fost naș, eveniment care a generat reacții publice pe fondul apariției unor ținute considerate extravagante. Grindeanu a spus, într-o intervenție la Antena 3, că a fost „afectat” de discuțiile apărute și că, deși își permite o ținută formală, problema nu este una personală, ci de percepție publică asupra partidului. „Am chiar certitudinea că imaginea transmisă de noi a fost una că suntem rupţi de realitate.” Ce a alimentat reacțiile și de ce contează politic Liderul PSD a afirmat că și-a cerut scuze „în fața românilor” și că nu și-a revenit „câteva zile bune”, insistând că nu poate răspunde pentru felul în care se îmbracă alți participanți sau „soțiile domniilor lor”, dar că, în calitate de președinte al partidului, își asumă efectul de imagine. Contextul episodului este relevant pentru PSD prin riscul de a consolida o percepție de distanțare față de problemele cotidiene, într-un moment în care, potrivit lui Grindeanu, partidul se afla la guvernare „de o săptămână”. Contextul evenimentului de la Timișoara Potrivit relatării, copilul președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis , a fost botezat la Timișoara, iar naș a fost Sorin Grindeanu. Imagini apărute pe rețelele sociale au arătat partenere ale unor lideri PSD în ținute scumpe și purtând blănuri, iar internauții au comentat „luxul și opulența”, inclusiv prin estimări neconfirmate privind costul unor articole vestimentare. La eveniment au participat și alți lideri și oficiali, între care Lia Olguța Vasilescu, Sorin Ionescu, Alexandru Rogobete, Alexandru Rafila, Florin Manole, Daniel Băluță și Bogdan Ivan. [...]
Peste 100 de instituții și companii de stat ar urma să fie desființate sau comasate , în cadrul unui proces de reorganizare anunțat de președintele PSD, Sorin Grindeanu , potrivit Agerpres . Miza imediată este reducerea numărului de structuri publice cu atribuții suprapuse, cu efecte directe asupra modului în care funcționează administrația și companiile de stat. Grindeanu a spus că primul proiect („draft”) privind desființări, comasări și reorganizări va fi prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , pe care liderul PSD afirmă că l-a desemnat să coordoneze echipa care se ocupă de acest proces. Ce vizează reorganizarea Potrivit declarațiilor lui Grindeanu, analiza ar urma să se concentreze pe instituțiile și companiile care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare și pot fi eliminate sau comasate. Liderul PSD a susținut că i-a cerut vicepremierului să facă evaluarea „fără menajamente”. „Săptămâna viitoare, să știți, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființare, comasare, reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat (...) I-am cerut lui Marian Neacșu să fie fără milă. Fără milă (...) Nu văd de ce statul trebuie să aibă instituții care se calcă pe picioare (...) Eu vă asigur (...) că sunt pe puțin 100 de entități ale statului care vor dispărea.” Ce urmează și ce rămâne neclar În acest moment, informațiile disponibile se opresc la anunțul privind dimensiunea estimată a reorganizării („cel puțin 100 de entități”) și la calendarul prezentării primului draft, programat pentru luni. Nu sunt precizate, deocamdată, numele instituțiilor sau companiilor vizate și nici criteriile concrete după care se va decide desființarea ori comasarea. [...]
PSD promite înghețarea taxelor în 2027 , într-un mesaj către mediul de afaceri menit să susțină „relansarea economică”, potrivit News . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a spus că anul viitor nu vor crește taxele și a vorbit despre un „pact” cu mediul de afaceri pentru stabilitate fiscală. Grindeanu a făcut declarațiile miercuri seară, la Antena 3 , susținând că menținerea nivelului taxelor în 2027 ar urma să contribuie la relansarea economiei. În logica prezentată de el, semnalul de predictibilitate ar trebui să refacă încrederea investitorilor că România este „o țară sigură” pentru investiții și profit. „Eu cred că trebuie să redăm speranţa investitorilor în România (...) şi aici vorbesc în mod special de un pact, dacă pot să-l numesc aşa, cu mediul de afaceri, că nu vor mai creşte taxele anul viitor.” Pensiile: indexare „conform legii”, fără calendar și procent Pe tema pensiilor, liderul PSD a spus că indexarea trebuie făcută „conform legii”, însă nu a indicat o dată certă și nici procentul de majorare. „Să facem indexarea pensiilor conform legii, pentru că asta nu e de negociat şi nu avem ce să negociem.” Întrebat explicit despre o indexare de 7%, Grindeanu a răspuns că decizia depinde de momentul construirii bugetului și de „datele macro”, fără alte detalii. Alte teme fiscale invocate: taxarea muncii și CASS În aceeași intervenție, Grindeanu a mai spus că România are „una dintre cele mai mari cote de taxare pe muncă” și a adus în discuție ideea reducerii acestei poveri. De asemenea, a menționat eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mame și pentru unele categorii vulnerabile (veterani, invalizi de război), măsuri pe care a afirmat că „le-a făcut guvernul Bolojan”. [...]
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României , într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica . Într-o conferință la Cotroceni , președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă. Deficit mare și dobânzi ridicate: miza ratingului Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”. În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”. „Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.” Scenariul AUR la guvernare: risc de retrogradare „într-o săptămână” Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.” Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv. Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova. Context politic: prima conferință după învestirea Guvernului Niculescu Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului. Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații. [...]
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
