Știri
Știri din categoria Politică

PSD condiționează votul pe Legea salarizării de acordul sindicatelor și de eliminarea inechităților, potrivit HotNews. Florin Manole a spus, după o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, că social-democrații ar putea susține proiectul doar dacă forma finală nu scade veniturile și este acceptată de majoritatea organizațiilor sindicale.
Manole a indicat că PSD nu pornește „negativ” pe subiect, dar trasează o linie roșie: dacă legea rămâne „proastă”, este respinsă de sindicate și menține inechități care contrazic „jalonul din PNRR”, atunci nu va putea fi votată. Declarațiile lui Manole sunt atribuite de HotNews agenției News.ro.
Fostul ministru al Muncii a susținut că propunerile PSD nu vizează automat creșteri de venituri, ci „corectarea unor inechități sau inadvertențe” din proiect, pe care le consideră „rezolvabile”.
Ca exemple, Manole a invocat diferențe de salarizare între poziții comparabile din educație, care ar putea fi ajustate prin coeficienți:
Manole a mai spus că proiectul ar include un articol care acordă un spor unui minister (pe care nu l-a numit) și structurilor sale deconcentrate, în timp ce alte ministere cu muncă și atribuții similare nu ar primi același spor. Reprezentantul PSD a refuzat să precizeze despre ce minister este vorba.
Discuțiile PSD cu sindicatele din sistemul bugetar urmează să continue și duminică, miza fiind forma finală a legii și, implicit, șansele de a obține o majoritate de vot pentru proiect în Parlament.
Recomandate

Miza jalonului din PNRR pe legea salarizării riscă să devină o dispută politică cu cost bugetar și de investiții , după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a respins public ideea PSD de a renunța la acest angajament, potrivit news.ro . Gheorghiu a reacționat la declarațiile Liei Olguța Vasilescu (PSD), care a susținut că România ar trebui să renunțe la jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferent legii salarizării bugetarilor. Vicepremierul interimar a spus că pierderea ar însemna 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), bani care „merg în spitale, în școli, în autostrăzi”. Ce spune Guvernul: renunțarea ar însemna bani pierduți și un semnal prost pe reforme În intervenția de la B1 TV, Oana Gheorghiu a argumentat că, dincolo de suma asociată jalonului, legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice ar aduce „echilibru”. Ea a admis că o astfel de lege nu poate mulțumi pe toată lumea. Totodată, Gheorghiu a acuzat că discuția despre renunțarea la jalon poate alimenta un tipar în care „sabotăm jaloanele și fondurile europene” și apoi se caută vinovați pentru întârzieri. În același timp, a nuanțat, spunând că „și oamenii din PSD” își doresc să nu se piardă banii și că acest tip de „narativ” poate fi folosit temporar în logica politică. Poziția PSD: costul anual al legii ar depăși câștigul din PNRR Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, a susținut că aplicarea noii legi a salarizării ar face ca statul „să piardă dublu, anual, față de cât câștigă din PNRR, într-un singur an”. Ea a indicat un impact prognozat de 166 de miliarde (lei, conform contextului) și a afirmat că, „dacă facem legea în actuala formă”, impactul ar urca la 174 de miliarde, ceea ce ar însemna „în plus, anual, minim 8 miliarde de lei” (aprox. 1,6 miliarde de euro, potrivit declarației citate de news.ro). De ce contează: tensiune între finanțarea investițiilor și presiunea pe cheltuieli Disputa pune față în față două riscuri: pe de o parte, pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), invocată de Guvern ca finanțare pentru investiții publice; pe de altă parte, avertismentul PSD privind un posibil cost bugetar anual suplimentar de cel puțin 8 miliarde de lei, dacă legea ar fi aplicată într-o formă considerată „proastă” de Vasilescu. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calculele oficiale ale impactului și despre forma finală a legii, rămâne de urmărit dacă jalonul din PNRR va fi menținut fără modificări și ce variantă de lege va fi asumată politic, astfel încât să nu blocheze finanțarea europeană și să limiteze presiunea pe buget. [...]

PSD pune pe masă trei scenarii de guvernare, cu miza stabilității necesare pentru fonduri UE și OCDE , în condițiile în care România nu are un executiv cu puteri depline de la începutul lunii mai, potrivit HotNews . Victor Negrescu , prim-vicepreședinte PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat la Digi24 că tensiunea politică ridicată și „orgoliile” dintre actori trebuie depășite, întrucât „nu prea există alternative”. El a indicat drept puncte de convergență proiecte majore precum fondurile europene și aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Cele trei variante avansate de Victor Negrescu Negrescu a enumerat trei opțiuni pentru ieșirea din criza politică: refacerea unui guvern cu „formațiunile proeuropene”; revenirea la „formula rotației” la guvernare; un guvern de tehnocrați. Pe lângă acestea, el a menționat și varianta alegerilor anticipate, dar a spus că nu este de dorit „din perspectiva stabilității României”. „Fie reușim să formăm din nou un guvern cu formațiunile proeuropene, fie revenim la formula rotației, fie adoptăm un guvern de tehnocrați. Există și posibilitatea alegerilor anticipate, deși acestea nu sunt de dorit din perspectiva stabilității României.” Ce condiții pune PSD și unde e blocajul Negrescu a susținut că, după căderea Guvernului în Parlament, ar fi trebuit discutată „imediat” o nouă formulă guvernamentală. El a afirmat că a susținut ca formațiunile proeuropene „să revină la aceeași masă” și să identifice „un alt premier”, „probabil propus și agreat de PNL”. În plus, pentru formarea noului Guvern, Negrescu spune că este nevoie de un „pact național” care să depășească disputele dintre partide și să permită o guvernare comună. Context: România, fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, după ce cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul politic. În acest context, Negrescu indică drept prioritate găsirea rapidă a unei formule de guvernare care să reducă instabilitatea politică. [...]

Posibila coaliție PSD–AUR intră într-un schimb de „clarificări” cu miză pe politica externă și apărare , după ce Sorin Grindeanu a condiționat orice discuție de pozițiile AUR privind Rusia și Ucraina, iar AUR a răspuns cerând, la rândul său, explicații pe teme sensibile, potrivit HotNews . Într-o emisiune la Antena 3, Grindeanu a spus că nu poate exclude o alianță la guvernare cu AUR, invocând faptul că partidul este „cotat între 35 și 40%” din opțiunile electoratului, dar a subliniat că o astfel de formulă ar depinde de „clarificări” din partea AUR. El a indicat explicit două zone de fricțiune: credibilitatea unor lideri și poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de Ucraina, despre care a afirmat că intră în contradicție cu linia PSD, dar și cu pozițiile UE, NATO și ale partenerului strategic SUA. Replica AUR: cereri de clarificare către PSD pe alegeri, contracte de apărare și ajutorul pentru Ucraina AUR a reacționat vineri seara printr-un comunicat semnat de prim-vicepreședintele Dan Dungaciu , care a acuzat PSD de „aroganță” și a respins ideea că social-democrații ar porni discuția dintr-o poziție de superioritate. „Conducerea PSD a moştenit de la PSD-ul anilor ’90 doar aroganţa. Cum poţi să pretinzi că vrei să discuţi cu AUR despre eventuale parteneriate politice şi să începi prin a-i spune că vrei să-l reeduci? (…) Mi se pare cel puţin un gest nechibzuit, ca să nu spun de-a dreptul arogant” Dungaciu a cerut ca PSD să își precizeze poziția pe mai multe subiecte, prezentate ca precondiții pentru o discuție: anularea alegerilor prezidențiale din 2024; contractele SAFE, despre care afirmă că ar fi adus companiei Rheinmetall contracte de „6–7 miliarde de euro” (aprox. 30–35 miliarde lei); desecretizarea ajutorului financiar acordat de România Ucrainei până în prezent; explicații privind o formulă în care președintele, ministrul de externe și ministrul apărării ar fi „de la același partid”, indicând USR, pe care o numește „nocivă pentru România”. De ce contează: negocierile se mută pe terenul angajamentelor externe și al cheltuielilor de apărare Schimbul de condiții arată că, dincolo de aritmetica parlamentară, o eventuală apropiere PSD–AUR ar fi împinsă rapid în zona angajamentelor externe ale României (UE, NATO, relația cu SUA) și a deciziilor cu impact bugetar și strategic, precum contractele de apărare și sprijinul pentru Ucraina. În acest punct, potrivit informațiilor din articol, nu există un calendar sau pași concreți de negociere, ci doar poziționări publice și liste de „clarificări” cerute reciproc. [...]

Schimbul de replici dintre USR și PSD mută discuția despre PNRR în registru simbolic, fără clarificări pe investiții , după ce senatorul USR Cristian Ghinea a ironizat o fotografie cu doi foști miniștri PSD pe Muntele Athos, potrivit Adevărul . Ghinea a comentat pe Facebook o imagine în care apar Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Bogdan Ivan (fost ministru al Energiei), aflați la Athos. În postarea sa, senatorul USR a legat episodul de investițiile din PNRR, susținând că „acum este prea târziu” și întrebând retoric „cum îi explic copilului meu ce fac bărbații aceștia aici?”. Răspunsul lui Rogobete: „problema nu este fotografia” Alexandru Rogobete i-a răspuns public lui Ghinea, afirmând că gestul surprins în fotografie arată „respect față de un bătrân care și-a dedicat viața credinței” și că „imaginația” lui Ghinea, nu fotografia, ar fi „adevărata problemă”. În mesajul său, fostul ministru îl invită pe senatorul USR să meargă la Athos pentru câteva zile și să discute cu monahii, susținând că o astfel de experiență ar însemna „mai multă omenie decât multe discursuri”. „Domnule Ghinea, dacă o fotografie cu un om care ține de mână un călugăr pe Muntele Athos v-a provocat atâta imaginație, poate problema nu este fotografia.” Context: vizita la Athos și mesajul public al foștilor miniștri Conform publicației, Rogobete și Ivan au vizitat Muntele Athos vineri, 17 iulie, unde s-au întâlnit cu părintele Gheronda Gheorghe Vatopedinu. Rogobete a descris vizita ca pe un prilej de reflecție și introspecție și a spus că s-a rugat „pentru sănătatea noastră, a tuturor”, pentru familii aflate în încercări, pentru bolnavi și pentru medici. În lipsa unor detalii suplimentare despre proiecte sau termene PNRR în acest schimb de mesaje, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de poziționare publică și atacuri simbolice, nu de clarificare a responsabilităților sau a stadiului investițiilor invocate de Ghinea. [...]

Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu critică public etichetările politice , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o „sectă” care îl susține pe Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Miza declarațiilor este tensiunea dintre PSD și susținătorii unui lider politic, cu efect direct asupra climatului de dezbatere publică și a modului în care sunt tratați cetățenii care își exprimă opiniile. Gheorghiu, vicepremier interimar și „proaspăt membru” al PNL, a spus că este „trist” ca președintele unui partid și, în același timp, președintele Camerei Deputaților să numească „sectanți” „niște români care îndrăznesc să aibă altă opinie”. Ea a calificat acest tip de discurs drept „nepermis pentru un politician cu experiența” lui Grindeanu. Reacția Oanei Gheorghiu: dreptul la opinie și acuzația de „amenințare” În intervenția de vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a insistat că susținătorii lui Ilie Bolojan „au dreptul” să creadă „într-un alt om” și să își exprime public opțiunea, inclusiv pe rețelele sociale. În același timp, a afirmat că nu înțelege de ce acești oameni „trebuie să fie etichetați” și „practic amenințați” că vor deveni „subiectul unei lupte” duse de PSD. „Cred că este trist că preşedintele unui partid şi în acelaşi timp preşedintele Camerei Deputaţilor numeşte sectanţi nişte români care îndrăznesc să aibă altă opinie decât cea a domnului Grindeanu.” Ea a mai spus că nu înțelege „de ce se luptă PSD cu oamenii” și a adăugat că „PSD a ales o cale”, iar „nu e nimeni vinovat pentru calea pe care a ales-o PSD”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre susținătorii lui Ilie Bolojan Declarațiile Oanei Gheorghiu vin după un interviu acordat de Sorin Grindeanu joi, la Antena 3, în care acesta a afirmat: „Nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului.” Anterior, Grindeanu a mai spus că se va bate „pe tot terenul” cu „hashtagii ăștia”, „oriunde este nevoie”, deoarece „pare că este o pestă care a cuprins România”. Context politic: Guvernul „lucrează” fără a răspunde atacurilor Oana Gheorghiu a plasat disputa și în logica relațiilor recente dintre PNL și PSD, afirmând că, la fel ca în perioada în care cele două partide erau în coaliție și PNL nu răspundea atacurilor PSD, „și acum Guvernul lucrează”, fără a răspunde acestor critici. [...]