Știri
Știri din categoria Diverse
PNL își leagă votul pe legea salarizării de varianta negociată cu Comisia Europeană, mizând pe respectarea jalonului din PNRR care condiționează accesarea fondurilor europene, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis după consultările de joi cu principalele confederații sindicale, pe tema proiectului legii salarizării unitare în sistemul bugetar.
La discuțiile de la sediul central al PNL au participat președintele partidului, Ilie Bolojan, alături de Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan. Din partea sindicatelor au fost prezenți, între alții, liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, și reprezentanți ai SANITAS, CNSLR Frăția, FSLI, CSDR, CSN Meridian și Agro Propact.
Potrivit unui comunicat al PNL citat de Digi24, sindicaliștii au prezentat observații și propuneri pe proiect, invocând preocupările angajaților din sectorul public.
Ilie Bolojan a afirmat că reforma salarizării este „un angajament asumat de România prin PNRR” și „o condiție importantă pentru accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon”.
„Parlamentarii PNL vor vota în Parlament proiectul legii în varianta agreată de România cu Comisia Europeană.”
În același context, liderul PNL a indicat ca obiectiv al noii legi construirea unui sistem de salarizare „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea treptată a inechităților existente.
La întrevedere, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, negocierile purtate cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare care au stat la baza elaborării legii, conform comunicatului PNL.
PNL mai susține că dialogul cu partenerii sociali trebuie continuat „în mod responsabil”, astfel încât deciziile să răspundă interesului general.
Recomandate
Prelungirea interimatului la Palatul Victoria întârzie adoptarea proiectelor din PNRR , iar președintele Nicușor Dan spune că ieșirea din blocaj depinde de partidele care au voturile în Parlament, potrivit Digi24 . Șeful statului a declarat joi că există dialog între el și partide, însă nu vede, deocamdată, utilitatea unei noi runde de consultări formale la Cotroceni. În paralel, au loc „discuții tehnice” pentru finalizarea legilor necesare PNRR, inclusiv întâlniri programate la Cotroceni, dar nu cu președintele. De ce contează: PNRR, prins între negocieri politice și guvern cu atribuții limitate Întrebat dacă prelungirea interimatului premierului Ilie Bolojan întârzie adoptarea proiectelor legate de PNRR, Nicușor Dan a răspuns că efectul este vizibil și că ar fi „preferabil să avem un guvern cu puteri depline”, în condițiile în care este nevoie de „contorsionări” precum sesiuni extraordinare ale Parlamentului. În același context, președintele a indicat că soluția politică nu poate veni de la Cotroceni, ci din zona majorităților parlamentare. Ce opțiuni spune președintele că au fost puse pe masă Nicușor Dan a afirmat că a propus „două soluții”, pe care le-a considerat potrivite la momentul respectiv, menționând în mod special varianta unui guvern tehnocrat. El a adăugat că discuțiile continuă „la nivel informal”, dar că după discuția de luni dimineață nu au existat progrese suficient de mari pentru o nouă întâlnire formală. În ceea ce privește scenariile discutate, președintele a enumerat mai multe variante vehiculate în spațiul politic, fără ca acestea să fi fost cumulate într-un plan unic: un guvern de „armistițiu” la început (tehnocrat sau cu participarea tuturor); un guvern tehnocrat spre final, înainte de alegeri, cu rol de organizare a alegerilor; o rotativă între un guvern PSD minoritar susținut de PNL și un guvern PNL susținut de PSD. „Patru guverne în doi ani” – respins ca scenariu Despre varianta cu patru guverne succesive, fiecare de câte șase luni, Nicușor Dan a spus că i se pare „ridicolă” și a precizat că „nu s-a pus problema să fie toate patru”. Concluzia sa este că, în acest moment, nu există o soluție agreată nici măcar pentru un guvern de tranziție care să funcționeze câteva luni. [...]
Guvernul estimează că poate încasa circa 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) din Cererea de plată nr. 5 din PNRR , după ce a finalizat revizuirea planului și pregătește transmiterea documentației către Comisia Europeană , potrivit Digi24 . Executivul a luat act de Nota privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pas necesar pentru depunerea Cererii de plată nr. 5. Trimiterea cererii este programată „la începutul lunii august”, după finalizarea procedurilor, actelor normative și a documentelor justificative, inclusiv cele de audit. Ce bani sunt în joc și cum arată cererea Conform Guvernului, Cererea de plată nr. 5 are o valoare brută de 2,66 miliarde de euro (aprox. 13,3 miliarde lei), structurată astfel: 1,92 miliarde de euro granturi (aprox. 9,6 miliarde lei); 744 milioane de euro împrumuturi (aprox. 3,7 miliarde lei). Suma pe care România estimează că o va încasa efectiv, după evaluarea Comisiei Europene, este de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei). Cererea include 75 de „jaloane și ținte” (adică reforme și investiții cu criterii de îndeplinit), dintre care 21 sunt aferente reformelor și 54 investițiilor, structură agreată cu Comisia Europeană. Revizuirea PNRR: miza este evitarea penalizărilor și creșterea absorbției Guvernul susține că a treia revizuire a urmărit adaptarea investițiilor și reformelor la stadiul real de implementare, maximizarea absorbției fondurilor europene și reducerea riscului de penalizări financiare. În urma revizuirii, valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro (aprox. 100,5 miliarde lei), din care 13,6 miliarde de euro granturi (aprox. 68 miliarde lei) și 6,5 miliarde de euro împrumuturi (aprox. 32,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate de Executiv. Calendar: depunere în august, următoarea cerere la final de septembrie Conform calendarului convenit cu Comisia Europeană, Guvernul estimează că noua Decizie de punere în aplicare a Consiliului va fi aprobată la începutul lunii august, iar în aceeași zi România va transmite oficial Cererea de plată nr. 5. Cererea de plată nr. 6 este programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
PSD respinge ideea unei înțelegeri cu președintele Nicușor Dan pentru căderea Guvernului Bolojan , iar miza este una de stabilitate politică: partidul încearcă să delimiteze ruptura de coaliție de orice scenariu de „aranjament” la vârful puterii, pe fondul acuzațiilor lansate în spațiul public. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu , într-un interviu, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că nu a existat „niciun fel de înțelegere” între PSD și Nicușor Dan pentru a „da jos” Guvernul condus de Ilie Bolojan și a insistat că șeful statului „a fost tot timpul adversarul politic” al PSD. El a precizat că l-a votat pe Nicușor Dan „o singură dată” în turul doi „anul trecut”, dar că în rest nu au existat „proiecte politice comune”. De ce spune PSD că a rupt coaliția Grindeanu a legat ieșirea de la guvernare de evaluarea internă a modului în care a fost condusă guvernarea de către Ilie Bolojan, despre care a afirmat că „a guvernat prost”. În același context, liderul PSD a susținut că partidul și-a anunțat public din timp pașii, inclusiv intrarea într-o perioadă de evaluare a participării la guvernare, care urma să se încheie odată cu votarea bugetului (menționată ca având loc în aprilie). El a mai afirmat că, la momentul bugetului, a fost nevoie să „blocheze lucrările Parlamentului” pentru ca premierul să accepte „pachetul de solidaritate”. Totodată, Grindeanu a invocat un vot intern în partid, spunând că „aproape 98%” dintre cei care au votat au decis să nu mai continue cu Ilie Bolojan. Contextul acuzațiilor: ce a spus Liviu Dragnea Declarațiile lui Grindeanu vin după ce fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, a insinuat că ar fi existat o înțelegere între social-democrați și Nicușor Dan. Într-un interviu acordat site-ului Helios , Dragnea a relatat că ar fi fost vizitat de doi membri ai conducerii PSD cu o zi înainte ca partidul să decidă ieșirea de la guvernare. Potrivit relatării sale, cei doi i-ar fi spus că planul era: „Ieșim de la guvernare, după care îl dăm jos pe Bolojan”, iar la întrebarea ce se întâmplă dacă Bolojan rămâne premier interimar, răspunsul ar fi fost că „e totul rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. În acest cadru, poziția lui Grindeanu urmărește să contracareze explicit ideea unei coordonări între PSD și președinte în jurul schimbării guvernării și să plaseze decizia partidului exclusiv în registrul evaluării politice interne a guvernării Bolojan. [...]
Decizia CJUE pe prescripție mută presiunea pe Parlament să repare rapid legislația , după ce hotărârea instanței europene a stabilit că interpretarea Înaltei Curți nu este compatibilă cu dreptul UE în dosarele de fraudă gravă cu fonduri europene, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a spus că „vina principală” pentru situația creată aparține Legislativului, care nu a modificat legea după o decizie a Curții Constituționale. În declarațiile făcute joi, șeful statului a indicat că Parlamentul ar fi trebuit să urmeze decizia CCR într-un „termen constituțional” de 45 de zile, dar corecția legislativă „nu s-a întâmplat în niște ani de zile”. „Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile (...) trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile.” Ce schimbă hotărârea CJUE și de ce contează Nicușor Dan a mai spus că interpretarea normelor juridice presupune analiza mai multor principii de drept și a punctat că, în această speță, au existat poziții diferite, inclusiv la nivelul CJUE și al Înaltei Curți. „Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România.” CJUE a decis, prin hotărârea pronunțată pe 16 iulie în cauza „Lin II”, că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în cazurile de fraudă gravă care afectează interesele financiare ale UE. Hotărârea continuă jurisprudența din cauza „Lin I” și, potrivit Digi24 , are efecte asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Ce urmează Din reacția președintelui rezultă că miza imediată este una de reglementare: corectarea cadrului legislativ intern, astfel încât aplicarea prescripției în dosarele de fraudă cu fonduri europene să fie aliniată cu obligațiile României ca stat membru UE și cu caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE. Publicația nu indică un calendar sau un proiect concret de modificare a legii. [...]
IKEA își extinde prezența în sudul Bucureștiului cu un format „mic” axat pe comenzi și consultanță , deschizând în Grand Arena Mall două spații care mută accentul de la magazinul clasic către planificare de proiecte și ridicare rapidă a comenzilor, potrivit Libertatea . Noua locație include două concepte care fac parte din strategia globală IKEA de a dezvolta formate mai mici, amplasate în zone rezidențiale și noduri de trafic, pentru a facilita accesul la servicii și la produse. Două concepte, două funcții operaționale Primul spațiu este „Plan & Order Point”, un studio de consultanță personalizată cu o suprafață de 405 mp. Aici, clienții pot planifica și comanda proiecte de amenajare pentru bucătării, dormitoare, dressinguri și livinguri, cu sprijinul specialiștilor IKEA. Conform News.ro, este al doilea studio de acest tip deschis în București. Al doilea spațiu este „Pick & Point”, cu 283 mp, care funcționează ca punct de ridicare pentru comenzile plasate online sau telefonic. Formatul este gândit pentru clienții care vor să evite livrarea la domiciliu și costurile asociate, ridicând produsele direct din locație. De ce contează: mai puțină dependență de „magazinul mare” Prin această extindere, IKEA își consolidează modelul de operare în oraș: mai aproape de clienți, cu servicii de planificare și un mecanism de „click & collect” (comandă online, ridicare din punct fix) într-un centru comercial cu trafic ridicat. În același timp, Grand Arena, dezvoltat de compania elvețiană Euroinvest Intermed , își întărește poziția de pol comercial în București, atrăgând investiții noi, mai notează publicația. [...]
DRDP Craiova introduce roboți telecomandați pentru cosirea vegetației pe DEx12 , o schimbare operațională menită să reducă riscurile pentru muncitori și să accelereze lucrările de întreținere în zonele greu accesibile, potrivit Libertatea . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, structură teritorială a CNAIR , a achiziționat trei astfel de echipamente, destinate cosirii vegetației de pe Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12). Roboții vor fi repartizați către cele trei Centre de Întreținere și Coordonare (CIC) de pe traseu, câte unul pentru fiecare centru. De ce contează: întreținere mai sigură în punctele cu risc ridicat Conform informațiilor transmise de DRDP Craiova, roboții sunt proiectați să intervină „rapid și în deplină siguranță” în locuri unde cosirea clasică este dificilă sau periculoasă, precum: taluzuri și pante abrupte; spații din spatele parapetelor de protecție; alte sectoare greu accesibile de pe marginea drumului. Miza este reducerea expunerii personalului la accidente în timpul lucrărilor, în special în zonele în care accesul utilajelor obișnuite este limitat. Cum sunt operați roboții și ce schimbă în teren DRDP Craiova a prezentat într-un clip video modul de funcționare: operatorul controlează robotul de la distanță, de regulă între 100 și 150 de metri, folosind o consolă cu joystick-uri, similară cu un controller de jocuri sau cu cel al unei drone. Instituția susține că, prin utilizarea acestor echipamente, cosirea vegetației ar urma să fie realizată „mai rapid, mai eficient și în condiții sporite de siguranță”, contribuind la menținerea unui nivel ridicat de întreținere pe DEx12. [...]
