Știri
Știri din categoria Diverse
PNL își leagă votul pe legea salarizării de varianta negociată cu Comisia Europeană, mizând pe respectarea jalonului din PNRR care condiționează accesarea fondurilor europene, potrivit Digi24. Mesajul a fost transmis după consultările de joi cu principalele confederații sindicale, pe tema proiectului legii salarizării unitare în sistemul bugetar.
La discuțiile de la sediul central al PNL au participat președintele partidului, Ilie Bolojan, alături de Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan. Din partea sindicatelor au fost prezenți, între alții, liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, și reprezentanți ai SANITAS, CNSLR Frăția, FSLI, CSDR, CSN Meridian și Agro Propact.
Potrivit unui comunicat al PNL citat de Digi24, sindicaliștii au prezentat observații și propuneri pe proiect, invocând preocupările angajaților din sectorul public.
Ilie Bolojan a afirmat că reforma salarizării este „un angajament asumat de România prin PNRR” și „o condiție importantă pentru accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon”.
„Parlamentarii PNL vor vota în Parlament proiectul legii în varianta agreată de România cu Comisia Europeană.”
În același context, liderul PNL a indicat ca obiectiv al noii legi construirea unui sistem de salarizare „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea treptată a inechităților existente.
La întrevedere, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, negocierile purtate cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare care au stat la baza elaborării legii, conform comunicatului PNL.
PNL mai susține că dialogul cu partenerii sociali trebuie continuat „în mod responsabil”, astfel încât deciziile să răspundă interesului general.
Recomandate
Votul PNL pentru învestirea Guvernului Niculescu , deși rămâne în opoziție, pune presiune pe PSD să continue disciplina bugetară și reformele , în condițiile în care Ilie Bolojan avertizează că prelungirea crizei politice ar putea bloca servicii publice esențiale, potrivit Digi24 . În discursul din plen, înaintea votului de învestitură, Bolojan a spus că PNL va da „un vot de necesitate” pentru a închide criza politică, chiar dacă liberalii nu intră în noul Executiv și „nu negociază funcții”. El a susținut că alternativa – menținerea blocajului – ar avea costuri directe în funcționarea statului, inclusiv în sănătate. „Când camerele de gardă nu vor mai putea prelua pacienții și urgențele, pentru că nu vor avea cu ce să le rezolve, atunci oamenii vor suferi și, sigur, nimeni nu va răspunde pentru asta.” Miza economică: cheltuieli sub control și continuitatea reformelor Bolojan a legat explicit susținerea punctuală din Parlament de așteptarea ca noul guvern să continue măsurile de reformă și de reducere a cheltuielilor publice. În intervenția sa, el a cerut un stat „mai eficient”, cu „reguli egale pentru toți” și cu accent pe investiții, în timp ce cheltuielile trebuie ținute „sub control”. Totodată, a avertizat PSD să nu renunțe la măsurile deja adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, argumentând că populația „a plătit un preț” pentru aceste corecții. „Nu există nicio grea moștenire”: disputa pe responsabilitatea guvernării Un punct central al atacului politic a fost respingerea ideii că viitorul Cabinet ar putea invoca o „grea moștenire”. Bolojan a afirmat că „bugetul este stabilizat” și a susținut că problemele structurale nu puteau fi rezolvate în cele cinci luni de interimat. În același timp, el a insistat că răspunderea pentru guvernare revine PSD și premierului desemnat, respingând ideea unor „paravane” de responsabilitate, în condițiile în care PNL votează învestirea, dar nu participă la guvernare. Contextul politic invocat de Bolojan Bolojan a acuzat PSD și AUR că au provocat criza politică prin demiterea fostului Executiv „în urmă cu peste cinci luni” și a spus că, între timp, cei care au doborât guvernul „nu au reușit să ofere nicio soluție viabilă”. Separat, a criticat și desemnările făcute de președintele României pentru funcția de premier, afirmând că doar una dintre cele patru propuneri ar fi reflectat voința partidelor în urma consultărilor. Pentru mediul economic și pentru administrație, mesajul-cheie este că votul PNL este prezentat ca o soluție de avarie pentru deblocare, dar vine la pachet cu o linie roșie: menținerea direcției de consolidare bugetară și a reformelor, pe care Bolojan spune că noul guvern va trebui să și le asume integral. [...]
AI Act începe să impună obligații concrete firmelor care folosesc AI , iar discuțiile de la București s-au concentrat pe costuri, transparență și „controlul uman” în aplicații și servicii, potrivit Mobilissimo . Pe 14 și 15 octombrie, peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor, companiilor și mediului academic au participat la o conferință organizată de Facultatea de Drept a Universității din București, împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România , Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice. Miza: cum se traduce în practică regulamentul european pentru inteligența artificială (AI Act) pentru organizațiile din România. Un punct-cheie pentru companii este că AI Act a trecut de etapa de „proiect”: din 2 august 2026, o parte din regulament se aplică deja. Concret, intră în joc reguli de transparență pentru sistemele AI cu care oamenii interacționează și pentru conținutul generat artificial, în special în contexte sensibile. În termeni practici, un chatbot trebuie să se identifice ca atare, iar imaginile, clipurile sau textele sintetice folosite în situații sensibile trebuie să poată fi recunoscute ca fiind generate artificial. Ce înseamnă „conformare” pentru firme: date, informare, intervenție umană Discuțiile au ieșit din zona generală a „reglementării AI” și au intrat în probleme operaționale: ce presupune pentru o companie să pună AI în produse sau procese fără să intre în conflict cu noile cerințe. În cele patru paneluri au fost aduse în prim-plan: costurile de conformare pentru companii; deciziile automate în administrație și justiție; protecția datelor; securitatea infrastructurilor; accesul la resurse de calcul pentru firmele care dezvoltă produse locale. Pentru companiile tech – inclusiv cele care integrează chatboți, editare foto cu AI sau automatizări în aplicații – întrebările devin foarte concrete: ce date sunt folosite, când trebuie informat utilizatorul, unde rămâne intervenția umană și cât de mult se complică procesul pentru o firmă mică. Termene diferite pentru sistemele cu „risc ridicat” Materialul notează că regulile pentru sistemele AI considerate cu risc ridicat au calendare separate de aplicare, cu termene care ajung până în decembrie 2027 sau august 2028, în funcție de utilizare. Asta creează o fereastră de timp pentru pregătire, dar și o presiune de planificare: companiile trebuie să știe din timp în ce categorie intră soluțiile lor și ce obligații le revin. În paralel, discuția despre „justiția digitală” este legată și de proiectul „ Just.AI ”, în contextul ideii că AI poate ajuta la sarcini precum filtrarea documentelor și căutările, fără să devină o „cutie neagră” care produce decizii fără explicații. Organizatorii vor să transforme conferința într-o întâlnire anuală. Până atunci, testul practic al AI Act, așa cum reiese din discuțiile de la București, va fi în aplicațiile și serviciile folosite zi de zi, acolo unde un sistem AI recomandă, filtrează sau refuză o solicitare în locul unui om. [...]
PSD cere o radiografie a finanțelor publice și împinge rectificarea în prim-plan , după ce noul guvern condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, potrivit Digi24 . În prima conferință de presă de după învestire, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că situația bugetară este „foarte grea” și a cerut prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului fostului premier Ilie Bolojan. Grindeanu a legat discuția despre deficit de plăți restante și cheltuieli neacoperite, afirmând că „este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când nu ți-ai plătit facturile” și când nu sunt asigurate cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la finalul anului. Termen de două săptămâni pentru „situația fiscală la zi” Șeful PSD a spus că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar urma să vină în fața Parlamentului, în două săptămâni, pentru a prezenta „situația financiară la zi”, într-un cadru care să evite „nuanțe” ce ar putea duce la interpretări. „Noi am dat un termen de două săptămâni pentru prezentarea în Parlament a situaţiei financiare la zi (...) ministrul Finanţelor (...) trebuie să vină şi să spună direct în ce situaţie ne aflăm.” Grindeanu a indicat și câteva ordine de mărime pe care le pune pe seama presiunilor bugetare imediate, precizând că se bazează pe informații „multe dintre ele publice”: aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pe lucrări executate și nefacturate, „din ce spun constructorii din România” (în material este menționat și echivalentul de 16 miliarde de lei ); 10–12 miliarde de lei necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului; 5 miliarde de lei de plătit „conform sentințelor în justiție”. În această logică, liderul PSD a spus că doar prin însumarea acestor poziții se ajunge „peste 30 de miliarde” în acest moment. Rectificarea bugetară, condiționată de „radiografie” Grindeanu a indicat rectificarea bugetară drept „al doilea pas”, dar a condiționat-o de prezentarea prealabilă a situației fiscale complete. A susținut că serviciile esențiale trebuie asigurate, iar apoi trebuie pregătit bugetul pentru 2027, care să respecte angajamentele României și, în același timp, să înceapă să corecteze „nedreptăți”, cu priorități menționate explicit: pensionari, mame și veterani. Totodată, liderul PSD a vorbit despre nevoia de a produce și colecta mai mult și de a reduce cheltuielile „prin eficientizarea cu adevărat a activității statului”, nu „contabil”. Presiune internă pe miniștri și mesaj politic către opoziție În plan operațional, Grindeanu a transmis că nu va exista „perioadă de grație” pentru miniștri și că „cine nu ține pasul va pleca acasă”, insistând pe ideea de rezultate rapide. În plan politic, a reluat criticile la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a pus dificultățile bugetare pe seama guvernărilor anterioare, acuzând PNL și USR că ar fi lăsat „gropi bugetare uriașe”. Ce urmează, conform declarațiilor din material, este prezentarea în Parlament a situației fiscale în termenul avansat și abia apoi discuția despre rectificarea bugetară și pașii următori de construcție a bugetului pentru 2027. [...]
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
Arabia Saudită amână pentru 2027 conferința Future Investment Initiative , un eveniment-cheie pentru atragerea de capital , după o serie de atacuri revendicate de rebelii Houthi asupra unor ținte din regat, potrivit CNN . Conferința, cunoscută informal drept „Davos în Deșert”, era programată să aibă loc săptămâna viitoare la Riad, în perioada 26-29 octombrie. Organizatorii au transmis, într-un mesaj trimis prin e-mail jurnalistei CNN Becky Anderson, că evenimentul va fi reprogramat pentru o dată neprecizată din 2027. Decizia vine pe fondul unei „valuri” de atacuri ale militanților Houthi susținuți de Iran, inclusiv un atac cu rachetă, soldat cu victime, asupra Aeroportului Internațional King Khalid din Riad, la începutul acestei luni. În același context, au fost raportate atacuri cu rachete și drone asupra aeroporturilor, infrastructurii energetice și altor obiective strategice, iar mai multe țări au emis avertismente de călătorie. De ce contează pentru economie și investiții FII este, în mod tradițional, vitrina prin care Arabia Saudită își promovează capacitatea financiară și ambițiile economice pe scena globală. Pentru ediția care urma să aibă loc săptămâna viitoare erau anunțați, între vorbitori, mai mulți lideri ai marilor instituții financiare de pe Wall Street, inclusiv: Jamie Dimon (JPMorgan Chase), Jane Fraser (Citigroup), David Solomon (Goldman Sachs), Larry Fink (BlackRock). Anularea, în acest moment, riscă să afecteze direct componenta de încredere și predictibilitate pe care regatul încearcă să o transmită investitorilor internaționali, într-un context în care securitatea devine un factor operațional și de reputație pentru companiile care trimit echipe și conducere la evenimente în regiune. Ce urmează Organizatorii au indicat doar că evenimentul va avea loc în 2027, fără a anunța o dată exactă. CNN notează că decizia a fost luată după atacurile recente și pe fondul avertismentelor de călătorie emise de unele state. [...]
Donald Trump a legat violențele din Franța de miza alegerilor din SUA , folosindu-le ca argument electoral împotriva democraților, potrivit Digi24 . Mesajul vine în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului în ultimii doi ani ai mandatului său. La un miting electoral în Kansas, organizat pentru susținerea senatorului republican Roger Marshall, Trump a descris Franța drept „o națiune cândva măreață” care ar fi „cucerită, jefuită și arsă din temelii” și a susținut că „exact asta vor să facă democrații radicali în America”, relatează Politico (citat de Digi24). Contextul invocat: proteste de amploare în Franța Trump și-a construit argumentația pe fundalul protestelor de masă din weekend din Franța, unde, potrivit datelor prezentate în articol, cel puțin 550.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă pentru a protesta față de costul vieții și condițiile din sistemul de învățământ. Manifestațiile au degenerat în revolte violente, jafuri și vandalism. Ministerul de Interne a anunțat: 2.397 de persoane arestate; 997 de agenți ai forțelor de ordine răniți, dintre care șapte grav; un protestatar a murit la Paris, după un stop cardio-respirator. În plus, luni au fost instituite restricții locale de circulație în unele orașe, conform aceleiași surse. Mesajul politic: mobilizare electorală și atac la democrați În discursul din Kansas, Trump i-a îndemnat pe participanți să voteze pentru republicani și a prezentat situația din Franța ca avertisment pentru SUA, în logica unei campanii axate pe teme de ordine publică și imigrație. În aceeași linie, vicepreședintele JD Vance a folosit protestele din Franța pentru a-și promova partidul într-o postare pe X, afirmând că „liberalii occidentali” ar fi adus „lumea a treia” în Franța și în alte țări și susținând că acesta ar fi „viitorul” dorit de democrații din Congres pentru SUA. Alegerile intermediare din 3 noiembrie sunt prezentate ca un test politic major, în condițiile în care republicanii se confruntă, potrivit articolului, cu „o scădere semnificativă a sprijinului popular”. [...]
