Știri
Știri din categoria Politică
PSD susține că are majoritatea pentru demiterea Guvernului Bolojan, ceea ce deschide perspectiva unei schimbări rapide de executiv și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidul invocă deja „recesiunea” și blocaje instituționale, potrivit Mediafax.
Social-democrații spun că au strâns voturile necesare pentru adoptarea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan și prezintă demersul drept unul „democratic”, reglementat constituțional, menit să evite un „blocaj guvernamental” în condițiile în care premierul ar fi rămas „fără sprijin parlamentar”.
În comunicatul citat, PSD acuză „incapacitatea” premierului de a-și respecta partenerii de guvernare și de a fi receptiv la problemele populației, susținând că acest lucru a afectat actul de guvernare și a produs „numeroase blocaje instituționale”. Partidul leagă situația politică și de evoluții economice negative, afirmând că România „a ajuns în recesiune”, că „consumul s-a prăbușit”, „producția a scăzut”, iar inflația a redus puterea de cumpărare.
„Moțiunea de cenzură împotriva unui premier lipsit de legitimitate și fără sprijin parlamentar reprezintă un proces democratic, reglementat la nivel constituțional.”
Moțiunea de cenzură a fost inițiată împreună cu parlamentari AUR și ai Grupului PACE și a strâns 253 de semnături, conform informațiilor din comunicatul PSD. Pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.
PSD afirmă că demiterea premierului „deschide calea” pentru formarea unui „guvern funcțional”, condus de un premier „capabil de colaborare”, invocând și contextul geopolitic „complicat” și nevoia de „relansare economică”. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar al votului sau nume pentru o alternativă de premier.
Recomandate
Sorin Grindeanu condiționează plecarea de la Camera Deputaților de demisiile lui Bolojan și Abrudean , într-un moment în care PSD încearcă să limiteze costurile politice ale colaborării punctuale cu AUR, după discuții cu socialiștii europeni, potrivit Euronews . Liderul PSD a confirmat, pe culoarele Parlamentului, că a discutat cu liderii PES despre asocierea cu AUR în contextul moțiunii de cenzură. Euronews România notează, citând surse, că socialiștii europeni i-ar fi transmis să nu continue „în această formulă” dincolo de episodul moțiunii. Grindeanu a respins ideea că și-ar încălca promisiunea din 26 martie 2026, când garanta că nu va exista o alianță cu partidele extremiste, trimițând la pozițiile exprimate de lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, și de alți reprezentanți. Miza internă: demisia de la Cameră, legată de un „protocol” mai larg Întrebat despre o eventuală demisie de la șefia Camerei Deputaților, Grindeanu a spus că va pleca atunci când își vor da demisia premierul Ilie Bolojan și președintele Senatului, Mircea Abrudean, invocând existența unui protocol care ar trata la pachet aceste funcții. „Atâta timp cât exista un protocol care spunea că primul ministru își dă demisia, că Senatul, Camera Deputaților sunt parte a aceluiași protocol – că e vorba de prim-ministru, că e vorba de Cameră, că e vorba de Senat, lucrurile trebuie discutate la același mod.” În aceeași intervenție, Grindeanu a sugerat că nu vede semne privind o demisie „dinspre Guvern”, adăugând, retoric, că ar fi „o veste bună” dacă ar exista. Presiune externă și efecte de imagine: mesajul către PES Grindeanu a susținut că mesajul transmis în discuția cu liderii europeni a fost unul pro-european, dar axat pe „rezultate concrete pentru români”, respingând ideea „vânturării” unor alianțe cu extremiștii. Contextul este amplificat de informația publicată anterior de Euronews, potrivit căreia socialiștii europeni i-ar fi cerut să nu prelungească această asociere politică după moțiune (detaliu prezentat de publicație ca informație „pe surse”, în materialul de aici: Euronews ). Reacția la plecarea Victoriei Stoiciu Liderul PSD a comentat și anunțul senatoarei Victoria Stoiciu , care a părăsit „tabăra democrată” marți dimineață, în urma alianței cu AUR pentru depunerea moțiunii anti-Bolojan (menționată de Euronews aici: Euronews ). „Mă gândesc că-și dă și din Senat. E democrație.” [...]
Depunerea moțiunii de cenzură intră cu un minus de două voturi pentru PSD , chiar în ziua în care documentul ar urma să ajungă în Parlament, ceea ce complică aritmetica unui demers care mizează pe o majoritate strânsă. Potrivit Antena 3 , moțiunea PSD–AUR (la care a contribuit și PACE) este programată să fie depusă după ora 12:00. În același timp, PSD pierde două voturi „într-o zi”, prin două situații distincte: senatoarea Victoria Stoiciu a anunțat că demisionează din partid după ce a refuzat să semneze moțiunea, iar senatorul Felix Stroe nu va participa nici la dezbatere, nici la vot, din motive medicale. Conform informațiilor prezentate, moțiunea strânsese luni seară peste 233 de semnături. Documentul ar urma să fie citit în această săptămână (miercuri sau joi), iar dezbaterea și votul sunt indicate ca fiind programate pentru marți, 5 mai, în plenul reunit. Aritmetica votului și miza pentru Guvernul Bolojan Antena 3 notează că PSD și AUR au împreună 219 voturi, sub pragul de 233 necesar pentru adoptarea moțiunii, însă calculele includ și susținere din partea altor formațiuni din opoziție și a parlamentarilor neafiliați, ceea ce ar putea duce la trecerea moțiunii și la înlăturarea Guvernului condus de Ilie Bolojan . În text este menționat că semnatarii moțiunii sunt partidele care au contribuit la redactare: PSD, AUR și PACE, urmând să se adauge semnături și din alte zone ale opoziției, plus neafiliați. Poziționări politice: colaborare limitată, scenarii după vot Președintele PSD, Sorin Grindeanu , este citat cu ideea că demersul comun cu AUR este limitat la moțiunea de cenzură și nu ar implica o colaborare viitoare. Tot el ar fi indicat două variante pentru PSD după moțiune: fie rămâne într-o „coaliție proeuropeană” cu partidele care au format până acum Executivul, fie trece în opoziție, excluzând o coaliție de guvernare cu AUR. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că „nimic nu oprește PSD” să inițieze și alte acțiuni politice, inclusiv în ceea ce îl privește pe președintele Nicușor Dan, și a spus că șeful statului nu i-a cerut demisia, după retragerea sprijinului politic de către PSD și demisiile miniștrilor social-democrați din guvern. [...]
Posibila coaliție PSD–AUR riscă să tensioneze relația cu familia socialiștilor europeni și să complice stabilitatea politică pe care Bruxelles-ul o cere României, în contextul în care europarlamentari și lideri de grupuri din Parlamentul European avertizează că o astfel de mișcare ar încălca „cordonul sanitar” față de extrema dreaptă, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză POLITICO. PSD s-a aliat, luni, cu AUR pentru a încerca răsturnarea premierului Ilie Bolojan și a guvernului de coaliție de centru pe care social-democrații îl susținuseră anterior. La Bruxelles, reacțiile au vizat în primul rând consecința politică: socialiștii europeni ajung să fie acuzați de același tip de compromis pe care l-au reproșat ani la rând centrului-dreapta, atunci când acesta a colaborat cu partide de extremă dreaptă. „Linia roșie” invocată la Bruxelles și presiunea pe socialiști Vula Tsetsi, președinta Partidului Verde European, avertizează că, dacă PSD ar răsturna guvernul și ar forma o coaliție cu AUR, ar încălca un principiu pe care partidele mainstream l-au apărat la nivel european: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste. „Va călca o linie roșie pe care ei înșiși au trasat-o în Europa: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste.” POLITICO notează că situația scoate la iveală diferența dintre „liniile roșii” de la Bruxelles și realitățile din politicile naționale, unde ascensiunea extremei drepte face tot mai dificilă guvernarea fără astfel de partide. Potrivit a doi oficiali familiarizați cu subiectul, citați de POLITICO sub protecția anonimatului, socialiștii de la Bruxelles nu ar fi fost la curent cu planurile din România. Iratxe García, președinta grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), spune că se așteaptă ca social-democrații români să colaboreze pe viitor cu forțele pro-europene. Context european: extrema dreaptă câștigă teren, iar „cordonul sanitar” se erodează Analiza plasează episodul din România într-un trend mai larg: alegerile europene din 2024 au dus la „cel mai de dreapta” Parlament European din istoria UE, iar grupuri și partide populiste au crescut în influență. În acest context, POLITICO arată că și partide din mainstream au început să colaboreze cu dreapta populistă în mai multe țări, ceea ce a alimentat conflictul politic dintre centru-stânga și Partidul Popular European (PPE). Copreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Patryk Jaki, afirmă pentru POLITICO că este „evident” că forțele sale politice nu mai pot fi ignorate. De ce România e „mai greu de ignorat” și ce mize se văd de la Bruxelles POLITICO compară cazul României cu un precedent din Lituania, unde social-democrații au intrat în 2025 într-o coaliție cu un partid controversat, fără o reacție publică dură din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Diferența, potrivit aceleiași surse, este că România, ca stat mai mare, pune o presiune mai mare pe socialiștii europeni să explice unde trasează limita cooperării cu extrema dreaptă. Terry Reintke, lideră importantă a Verzilor în Parlamentul European, avertizează că progresiștii pierd atunci când puterea ajunge la extrema dreaptă și că „nimeni nu ar trebui să se lase tentat de putere” dacă prețul este o coaliție cu „inamicul democrației”. În paralel, președintele PPE, Manfred Weber, cere „responsabilitate” la București pentru a asigura stabilitatea guvernului. Siegfried Mureșan, europarlamentar român din PPE, spune pentru POLITICO că se așteaptă la o cooperare viitoare între PSD și AUR și avertizează că, prin consolidarea AUR și validarea narațiunii sale anti-establishment și anti-europene, politica românească s-ar putea polariza între o tabără pro-reformă condusă de Ilie Bolojan și o tabără anti-europeană în jurul AUR, cu PSD într-un rol marginal. Poziția S&D: încredere în PSD și promisiunea că nu va exista acord cu AUR Deocamdată, socialiștii europeni au evitat să își critice public partidul membru din România. Iratxe García afirmă că își menține încrederea în PSD și în angajamentul său de a colabora cu forțele pro-europene, numind acest principiu „nenegociabil”. Ea mai spune că Sorin Grindeanu, liderul PSD, s-a angajat să nu încheie un acord politic cu AUR și argumentează că susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan este „în concordanță” cu decizia PSD de a părăsi guvernarea. Patru parlamentari social-democrați citați de POLITICO minimalizează semnificația mișcării, susținând că „cordonul sanitar” vizează în principal nivelul UE, nu politica națională, și că apartenența AUR la ECR l-ar face mai acceptabil decât partidele din grupul „Patrioții”, considerat mai extremist. În acest moment, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă demersul PSD se va transforma într-o coaliție formală cu AUR sau va rămâne limitat la colaborarea punctuală pentru moțiunea de cenzură . [...]
Ilie Bolojan avertizează că moțiunea PSD-AUR poate împinge România spre o nouă majoritate, cu efect direct asupra stabilității guvernării , iar partidele care vor să dărâme Executivul trebuie să spună „ce pun în loc”, potrivit Digi24 . Premierul a declarat, în direct, că își va continua activitatea atât timp cât Guvernul are sprijin parlamentar, iar dacă îl pierde vor urma consultări pentru formarea unui nou guvern. Miza: ce se întâmplă „a doua zi” după moțiune Bolojan a susținut că, atunci când se declanșează o moțiune de cenzură, „oamenii raționali” trebuie să se uite la pasul următor: cine ar fi viitorul premier, pe ce partide s-ar baza și care ar fi propunerile unei noi formule de guvernare. În același timp, el a acuzat PSD că a „dinamitat guvernarea”, încălcând înțelegeri, și că prin alianța pentru moțiune „pregătește practic o nouă alianță”, vorbind despre formarea „de facto” a unei noi coaliții. Guvern minoritar și discuții cu parlamentari: „nu am cumpărat oameni la bucată” Întrebat despre varianta unui guvern minoritar, premierul a spus că nu a „depus armele” și că, dacă ar exista o soluție care să rezolve rapid problemele și să ducă țara „într-o direcție incomparabil mai bună”, s-ar putea retrage, însă afirmă că „nu există astfel de soluții”. Pe tema voturilor la moțiune, Bolojan a susținut că nu e vorba de „un vot împotriva moțiunii”, ci de obligația inițiatorilor de a strânge voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, dacă în zilele următoare vor exista parlamentari care vor să discute despre o posibilă susținere, nu vede o problemă în a discuta, dar a insistat că negocierile nu ar viza „cumpărarea” de parlamentari. „Niciodată nu am cumpărat oameni la bucată.” Cerința către PSD și AUR: premier și soluție de guvernare Bolojan a transmis că, odată cu o moțiune de cenzură, ar trebui prezentată și o soluție pentru guvernare, invocând exemplul Germaniei, unde există un mecanism diferit. El a legat discuția și de contextul economic, pe care l-a descris drept „post-criză bugetară”, afirmând că deficitele nu pot fi corectate „fără anumite costuri sociale”. Ce urmează, în lectura premierului Premierul a spus că „foarte probabil” se conturează o majoritate „de tip PSD-AUR” sau o formulă apropiată, „pe față sau pe dos”, care ar trebui să-și asume responsabilitatea guvernării. Întrebat dacă știe că PSD și AUR pregătesc un guvern împreună, a răspuns că, deocamdată, sunt „la capitolul demolări”. [...]
Moțiunea PSD–AUR intră în linie dreaptă, cu peste 245 de semnături strânse și vot programat pe 5 mai , ceea ce ridică miza unei posibile schimbări de guvern și deschide scenariul unei reconfigurări politice cu efect direct asupra stabilității decizionale, potrivit News . George Simion , președintele AUR, a declarat la Radio România Actualități că pentru moțiunea de cenzură anunțată de PSD și AUR s-au strâns „peste 245” de semnături și că, în acel moment, se mai colectau „ultimele semnături”. El a susținut că moțiunea „va trece fără probleme” și a indicat data votului: marți, 5 mai. Ce urmează dacă moțiunea trece Simion a afirmat că, „în mod normal, într-o democrație”, după adoptarea moțiunii „toate partidele politice sunt convocate de președintele țării” și se acordă mandat unei persoane pentru formarea unui nou guvern. Liderul AUR a spus că formațiunea nu ar fi fost invitată la consultări, deși se consideră „al doilea partid al țării în parlament”. În același context, Simion a reluat poziția AUR în favoarea alegerilor anticipate, cu condiția organizării lor „corect” de un „guvern imparțial”. Argumentele politice invocate de AUR Liderul AUR a prezentat moțiunea ca pe un „act politic, democratic” și a susținut că există încercări de a induce „teamă” privind consecințele căderii guvernului. El a invocat, totodată, nemulțumiri legate de măsuri care ar fi afectat „cetățenii vulnerabili” și „firmele cu capital autohton”, precum și ideea că actuala coaliție nu ar avea „o majoritate în Parlament” și nici „simpatia cetățenilor”. „Nu vom avea emoții, chiar dacă este un spectacol al democrației felul în care se formează o majoritate care votează căderea Guvernului actual. Vă spun că va trece această moțiune, fără probleme.” [...]
PNL vrea să blocheze moțiunea de cenzură , invocând riscul de instabilitate înainte de Summit-ul B9 din 13 mai , iar dacă demersul trece, PSD și AUR ar trebui să vină cu o formulă de guvernare, potrivit declarațiilor președintelui Senatului, Mircea Abrudean, citate de News . Abrudean a spus că, după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Regulament, va fi convocat un Birou permanent reunit al Camerei Deputaților și Senatului pentru stabilirea calendarului de citire, dezbatere și vot. În viziunea sa, acest lucru ar urma să se întâmple „în scurt timp”, fără motive de decalare. Miza: evitarea unei crize politice înainte de un eveniment extern major Președintele Senatului a susținut că nu există motive pentru „criza politică și guvernamentală” și a atribuit-o PSD, „cu sprijinul AUR”. El a legat explicit moțiunea de riscuri mai largi pentru România, inclusiv pe fondul organizării Summit-ului B9 pe 13 mai, la care sunt așteptați lideri ai țărilor de pe Flancul estic și secretarul general al NATO. „Nu e suficient să generezi o criză politică economică şi să atragi toate riscurile asupra României.” Ce urmează dacă moțiunea trece: interimat și negocieri pentru o nouă majoritate Abrudean a afirmat că, în cazul în care guvernul cade la moțiune, „responsabilitatea” de a propune o formulă de guvernare și de a obține susținere parlamentară revine PSD și AUR, argumentând că „cine dărâmă un guvern trebuie să pună ceva în loc”. Întrebat dacă este posibil un guvern nou până la Summit-ul B9, el a răspuns că, „pe calendar”, acest lucru este posibil, însă a adăugat că, în practică, nu crede că se va întâmpla. Potrivit explicațiilor sale, ar urma o perioadă de interimat până la formarea unei noi majorități, iar președintele ar desemna un prim-ministru care trebuie să obțină votul Parlamentului. În același context, Abrudean a mai precizat că PNL și-a arătat susținerea pentru Ilie Bolojan „prin voturi succesive în forurile de conducere”. [...]
