Știri
Știri din categoria Politică
AUR spune că vizează un vot pe 5 mai pentru demiterea Guvernului Bolojan, după ce va strânge cel puțin 233 de semnături pentru depunerea moțiunii de cenzură, potrivit News. George Simion a afirmat că moțiunea ar urma să fie depusă marți, dacă pragul de semnături este atins.
Miza imediată este una de stabilitate politică, cu potențiale efecte asupra agendei economice și fiscale, în condițiile în care liderul AUR leagă demersul de acuzații privind împrumuturile externe și politicile bugetare ale coaliției aflate la guvernare.
Simion a spus că moțiunea va fi depusă „în momentul în care” vor fi strânse minimum 233 de semnături și că, „dacă totul merge conform planului stabilit”, pe 5 mai ar urma să aibă loc votul pentru „debarcarea Guvernului Bolojan”. El a susținut că executivul „nu mai are susținere parlamentară”.
În declarațiile de la Parlament, președintele AUR a acuzat actuala coaliție că ar fi adus „sărăcie” și că „singura strategie” ar fi creșterea împrumuturilor externe, mergând până la ideea că România ar avansa „cu pași repezi spre faliment”.
Totodată, Simion a enumerat măsuri despre care afirmă că nu ar fi fost comunicate în campania electorală, între care înghețarea pensiilor, tăierea CASS „de la mame”, majorarea TVA și împrumuturi „cu miliarde și miliarde și miliarde de euro”. În același context, el a spus că moțiunea ar urmări și „oprirea vânzării activelor strategice”.
„În momentul în care vom avea strânse minim 233 de semnături, moţiunea de cenzură va fi depusă şi, dacă totul merge conform planului stabilit, pe data de 5 mai vom avea un vot pentru debarcarea Guvernului Bolojan.”
Liderul AUR a mai precizat că formațiunea va cere, în Birourile Permanente ale Senatului (ora 12) și Camerei Deputaților (ora 13.30), introducerea pe ordinea de zi — sub rezerva primirii raportului comisiilor raportoare — a unor proiecte privind:
Simion a făcut apel la „toate forțele politice” și la parlamentari „indiferent de coloratură” să susțină demersul, afirmând că AUR discută cu „toți actorii politici” pentru strângerea semnăturilor necesare.
Recomandate
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate și anunță că nu va vota un guvern condus de Adrian Veștea , după desemnarea acestuia ca premier de către președintele României, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de funcționare instituțională: fără sprijin parlamentar, formarea rapidă a unui Executiv devine mai dificilă, iar incertitudinea politică se prelungește. Într-un comunicat, AUR susține că desemnarea ar fi fost făcută „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic” și acuză o încălcare a separației puterilor în stat, argumentând că, în caz de blocaj, „soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate”. „Când acesta se blochează, soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate. Soluția noastră este întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice. În acest sens vom dialoga cu toate părțile implicate”, se arată în comunicatul AUR. Ce înseamnă poziția AUR pentru votul din Parlament Partidul condus de George Simion afirmă că nu își schimbă poziția și nu va susține în Parlament un guvern condus de Adrian Veștea. În același mesaj, AUR precizează că singurul vot „pentru” ar fi condiționat de participarea formațiunii la Executiv sau de desemnarea unui premier propus de AUR. În plan practic, această poziționare reduce spațiul de negociere pentru o majoritate, în condițiile în care votul de învestitură depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea premierului desemnat de a strânge sprijin politic. Acuzații de „suspendare” a democrației și apel la dialog AUR mai afirmă că „democrația bazată pe alegeri, partide politice și voința poporului este suspendată începând cu decembrie 2024” și susține că nu va accepta „regimuri personale” în statul român. Totodată, partidul spune că va începe discuții cu celelalte formațiuni. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese un calendar concret pentru aceste discuții și nici dacă există, în acest moment, un acord politic care să facă plauzibilă varianta anticipatelor. [...]
Cererea AUR de alegeri anticipate ridică presiunea pe calendarul guvernării , după desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) ca premier de către președintele Nicușor Dan, potrivit Libertatea . Mesajul vine pe fondul unei crize politice prelungite și al dificultății de a construi o majoritate parlamentară pentru învestirea unui nou Executiv. AUR, partidul condus de George Simion , susține că „soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate” și critică nominalizarea făcută „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic”. Formațiunea invocă separația puterilor în stat și spune că, atunci când procesul politic se blochează, ieșirea ar fi „întoarcerea la popor”, anunțând că va dialoga „cu toate părțile implicate”. „Când acesta se blochează, soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate. Soluția noastră este întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice.” De ce contează: riscul de prelungire a blocajului instituțional Poziționarea AUR indică o linie de confruntare care poate complica și mai mult obținerea votului de învestitură în Parlament, într-un moment în care desemnările succesive nu au reușit să coaguleze sprijin politic. În plus, mesajul partidului sugerează că nu vede în actuala formulă o soluție de stabilizare rapidă, ci o escaladare către anticipate. AUR a mai afirmat că „nu va accepta” crearea unor „regimuri personale” și a susținut că „pozițiile exprimate anterior” rămân neschimbate, încheind cu apel la „consens, dialog și speranță”. Contextul desemnării: retragerea lui Tomac și a doua nominalizare Reacția AUR a venit după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac, desemnat premier cu 10 zile înainte, și-a depus mandatul. În acest context, șeful statului l-a propus pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL, însă, potrivit informațiilor din articol, Veștea nu ar fi informat conducerea PNL, partid condus de Ilie Bolojan, că a discutat cu președintele această desemnare. Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Ulterior, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările de la Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat premier pe Eugen Tomac, care avea 10 zile la dispoziție să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor. PNL și USR au anunțat public că nu sprijină Guvernul Tomac, iar Libertatea a relatat că și PSD se pregătea să procedeze la fel. Ce urmează În lipsa unei susțineri politice explicite pentru noua nominalizare, disputa se mută în jurul capacității de a forma o majoritate și de a trece de votul de învestitură. AUR își fixează, cel puțin la nivel declarativ, obiectivul anticipatelor ca soluție, ceea ce poate amplifica presiunea asupra negocierilor dintre partide și asupra calendarului instituțional al formării guvernului. [...]
PNL acuză o escaladare a instabilității politice cu potențial cost economic după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, fără consultarea partidului, potrivit Agerpres . Deputatul PNL Robert Sighiartău susține că șeful statului „și-a asumat deschis și fără echivoc confruntarea cu Partidul Național Liberal”, apreciind că, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte PNL la Palatul Victoria „fără consultarea partidului și fără existența unui mandat”, președintele „a ales să intervină direct în viața internă” a formațiunii. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook. Sighiartău leagă decizia de contextul creat după moțiunea de cenzură care a înlăturat Guvernul Bolojan, despre care afirmă că a deschis „o perioadă de instabilitate politică și economică”, ale cărei costuri „au fost suportate de cetățeni și de mediul de afaceri”. Ce reproșează PNL și ce consecințe invocă În postarea citată de Agerpres , deputatul liberal afirmă că președintele „a renunțat la poziția de mediator” și „a ales să devină actor politic” într-o confruntare care ar urmări „fragmentarea” PNL. Totodată, el susține că îndepărtarea lui Ilie Bolojan nu ar fi fost rezultatul unor „simple diferențe politice”, ci parte a unei „strategii asumate împreună cu PSD”. Context: schimbarea premierului desemnat Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
Retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru formarea Guvernului mută negocierile într-o zonă explicit politică , după ce varianta tehnocrată nu a strâns sprijinul necesar în Parlament, potrivit Euronews . Fostul premier desemnat a spus că a renunțat la mandat după zece zile de discuții în care a încercat să obțină susținerea „tuturor partidelor democratice” pentru învestirea Cabinetului propus, dar nu a reușit. În mesajul său, Tomac a insistat că a fost deschis la „orice compromis rezonabil” pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. „Am fost sincer, am fost onest, am fost deschis spre orice compromis rezonabil care să ofere rapid țării un guvern. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru.” De ce contează: președintele a evitat un vot cu risc de respingere Deși duminică ar fi trebuit trimise în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare (document finalizat cu o zi înainte și transmis partidelor), președintele Nicușor Dan a schimbat strategia. Șeful statului ar fi transmis încă de la începutul consultărilor că nu va înainta o propunere care riscă să fie respinsă la vot. În acest context, Nicușor Dan a optat pentru o soluție politică și l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, invocând experiența administrativă și capacitatea de a coagula o majoritate parlamentară. Unde s-a blocat formula Tomac Potrivit informațiilor obținute „pe surse” de Euronews, Cabinetul Tomac nu reușise să adune suficiente voturi pentru a trece de Parlament. În material se arată că: PSD și UDMR nu luaseră o decizie finală privind susținerea unui guvern tehnocrat; UDMR și-ar fi exprimat rezerve față de această formulă; PSD ar fi condiționat votul de poziția UDMR. Ce urmează: o majoritate încă incertă pentru Guvernul Veștea Desemnarea lui Adrian Veștea deschide negocieri pentru un guvern politic, însă rămâne de văzut dacă noul premier desemnat va strânge voturile necesare. Euronews notează că PNL și USR au transmis în repetate rânduri că nu își doresc o coaliție cu PSD. Una dintre variantele discutate în spațiul politic este un executiv susținut de PNL, USR și UDMR, într-o formulă minoritară, iar negocierile din perioada următoare sunt prezentate drept decisive pentru conturarea majorității și instalarea noului Guvern. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier deschide o nouă rundă de negocieri, dar riscă să prelungească blocajul politic prin conflictul deschis cu conducerea PNL și condiționările anunțate de PSD și AUR, potrivit Euronews . Ilie Bolojan, președintele PNL, a catalogat nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan drept „un act ostil” și a susținut că nici el, nici conducerea partidului nu au fost informați înainte. În declarația sa, Bolojan a vorbit despre „o evidentă încercare de rupere a PNL” și a acuzat încălcarea principiilor de „colaborare politică loială” prin impunerea unui premier „din rândurile” liberalilor fără consultare. PNL urmează să convoace o ședință a Biroului Politic Național pentru a adopta o poziție oficială, ceea ce indică faptul că, pe termen scurt, partidul își va fixa public linia de negociere și raportarea la propriul membru desemnat pentru funcția de prim-ministru. PNL: contestarea procedurii și acuzații de „agresiune” politică Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a mers mai departe, susținând într-o postare pe Facebook că a existat un „complot” și că nominalizarea ar fi „un act de agresiune la adresa unui partid democratic”. Ciucu a afirmat că unul dintre obiectivele mișcării ar fi „ruperea PNL”, dar a spus că partidul „va trece și acest test”. PSD: deschidere la negocieri, cu condiții legate de program și taxe În contrast, PSD a transmis semnale de disponibilitate pentru discuții. Senatorul Florian Bodog a declarat la Euronews România că desemnarea este „o surpriză”, dar că Veștea ar avea experiența necesară, iar nominalizarea „dă șanse mai mari pentru a avea un guvern cât mai rapid”. Bodog a precizat însă că nu poate confirma dacă PSD va intra la guvernare. În același timp, PSD își menține prioritățile pe care le-a invocat și în negocierile anterioare: protejarea veniturilor mici și medii, sprijinirea IMM-urilor, continuarea investițiilor și evitarea creșterii taxelor. Purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, a spus că partidul are „o poziție neutră” până când vede programul de guvernare și echipa cu care vine Veștea, urmând ca o decizie să fie luată după o discuție extinsă în partid. AUR: respinge nominalizarea și cere anticipate AUR a criticat desemnarea ca fiind „intempestivă” și a susținut că separația puterilor în stat înseamnă că Legislativul „nu poate fi subordonat Președinției”, indicând alegerile anticipate drept „soluția constituțională” în cazul blocajului. Senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat la Euronews România că gestul președintelui „pare a fi un gest de disperare” și a exclus categoric susținerea în Parlament a unui guvern condus de Adrian Veștea, răspunzând că este „cu desăvârșire exclus”. Ce urmează Din reacțiile consemnate, desemnarea lui Adrian Veștea mută rapid discuția în două direcții: pe de o parte, PNL își decide poziția internă într-un cadru formal (BPN), iar pe de altă parte, PSD condiționează orice pas de conținutul programului și de arhitectura viitorului Executiv, în timp ce AUR își fixează linia de opoziție și insistă pe anticipate. În lipsa unor detalii despre program și echipă, rămâne neclar dacă nominalizarea va accelera formarea guvernului sau va adânci conflictul politic. [...]
PNL ia în calcul excluderea lui Adrian Veștea , o mișcare care poate redesena rapid echilibrul intern al partidului după desemnarea acestuia pentru funcția de premier, potrivit Adevărul . Primarul Reșiței, Ioan Popa (PNL), spune că ar urma o ședință extraordinară a Biroului Politic Național, convocată pe fondul acuzațiilor de „trădare” și al tensiunilor legate de nominalizare. Ședință extraordinară și semnale de vot pentru excludere Ioan Popa a declarat la Antena 3 că ședința Biroului Politic Național ar urma să aibă loc chiar în cursul zilei, după ce, la o discuție de joi, s-a abordat deja ideea excluderii celor care susțin o altă linie decât cea a conducerii PNL, fără ca atunci să se ia o decizie. În același context, vicepreședintele PNL Gigel Știrbu a afirmat că „va vota cu două mâini” pentru excluderea lui Veștea. Știrbu susține că nominalizarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan , fără consultarea PNL, ar fi „o greșeală majoră” și „sortită eșecului”. Acuzații de „trădare” și un episod invocat din ședințele PNL Într-o postare pe Facebook, Ioan Popa spune că l-a cunoscut mai bine pe Adrian Veștea după alegerile interne ale PNL, când acesta ar fi obținut „un loc (nemeritat) în forul central al partidului”. Popa relatează și un episod dintr-o ședință în care liberalii ar fi discutat despre delimitarea de declarațiile lui Sorin Grindeanu, susținând că Veștea ar fi refuzat participarea. „Mă doare-n..ulă de tot, nu vin la ședință. Oricum aveam o vacanță plătită la schi în Austria și nu o să renunț la ea.” Popa îl acuză pe Veștea că ar încerca „atașarea” PNL „la remorca PSD” și afirmă că aceste tensiuni ar urma să ducă la o „curățire internă” în partid. De ce contează: risc de fractură internă în jurul desemnării premierului Miza imediată este una de control politic și disciplină internă: dacă PNL ajunge să discute formal excluderea unei persoane desemnate pentru funcția de premier, conflictul depășește nivelul de declarații și intră în zona deciziilor de partid cu efect direct asupra conducerii și a poziționării față de președinte. În acest moment, informațiile din sursă indică intenția convocării unei ședințe și poziționări publice ferme pentru excludere, fără a preciza dacă există deja o decizie luată sau un calendar oficial confirmat. [...]
