Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul apără menținerea CASS la pensiile peste 3.000 de lei ca soluție de lărgire a bazei de finanțare a sistemului public de sănătate, argumentând că fără mai mulți contributori spitalele nu pot funcționa la un nivel acceptabil, potrivit Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la Europa FM, că poziția Executivului privind contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) aplicată pensiilor de peste 3.000 de lei ține de nevoia de a susține financiar sistemul medical.
În explicația sa, Bolojan a invocat raportul dintre cei care plătesc și cei care beneficiază de servicii: anterior ar fi fost 6,3 milioane de plătitori la 16,5 milioane de beneficiari, iar în prezent ar fi „peste 10 milioane” sau „poate 11” plătitori, menționând că nu are datele exacte, în timp ce numărul beneficiarilor ar rămâne 16,5 milioane.
Bolojan a legat direct contribuția de funcționarea spitalelor și de calitatea serviciilor medicale, susținând că sistemul nu poate funcționa fără o bază suficientă de finanțare.
„Vrem ca spitalele din România să funcționeze? Vrem că atunci când te duci într-un spital să fie cineva la capătul patului, să ai un medic competent și medicamente, înseamnă că trebuie să existe o formă de contribuție.”
Premierul a precizat că, pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția este de 10% aplicată „pe diferența” care depășește pragul de 3.000 de lei. El a susținut că această sumă ar fi o contribuție necesară pentru menținerea sistemului medical.
„Și acel 10%, pe diferența de la pensia care este peste 3.000 și până la 3.000 de lei, este o sumă cu tot respectul pe care fiecare om care ajunge într-un spital ar trebui să o plătească. E o formă de contribuție. Nu funcționează lucrurile altfel.”
Recomandate
Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]
Guvernul promite că reforma salarizării nu taie veniturile nete, dar îngheață „avantajele” din sporuri pentru a corecta treptat diferențele , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan despre viitoarea lege a salarizării unitare. Premierul a spus, la emisiunea „România în Direct” de la Europa FM, că în forma actuală a reformei „nu va scădea niciun salariu” în sectorul public, iar garanția se referă la venitul total (salariu plus sporuri). În argumentația sa, Bolojan a insistat că pentru angajat contează suma finală încasată, nu cum este împărțită între salariu de bază și diverse indemnizații. Sporurile, ținta principală a „echilibrării” în timp Bolojan a criticat practica din ultimii ani prin care sporurile ar fi fost folosite ca mecanism de creștere a veniturilor, nu ca instrument de compensare pentru riscuri sau condiții specifice. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să reducă ambiguitățile care au permis interpretări și diferențe între angajați cu responsabilități similare. Mecanismul descris de premier pentru corectarea dezechilibrelor este unul gradual: cei care au acum câștiguri peste nivelul considerat „cuvenit” ar urma să rămână la veniturile actuale până când sunt „ajunși din urmă” de ceilalți, prin creșteri acordate categoriilor subevaluate. Miza de reglementare: condiție în PNRR și termen „până în vară” Premierul a mai afirmat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). Guvernul ar trebui să adopte actul normativ până în vara acestui an, conform declarațiilor citate. În acest stadiu, din informațiile prezentate, nu sunt detaliate în mod concret articolele de lege sau lista sporurilor vizate, ci doar principiile de funcționare și calendarul asumat de Guvern. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere miniștrilor să schimbe personalul incompetent, ca măsură de eficientizare a aparatului de stat , în condițiile în care noile portofolii preluate de la PSD ar urma să vină la pachet cu o evaluare internă a oamenilor din ministere, potrivit Știrile Pro TV . Bolojan a spus că fiecare ministru trebuie să facă „o analiză a oamenilor” și, dacă există persoane „incompetente sau rău intenționate”, acestea „trebuie să fie înlocuite”. Mesajul vizează explicit structurile centrale ale statului, în contextul întrebărilor despre eventuale concedieri ale unor persoane asociate PSD. Miza: controlul costurilor și al întârzierilor prin reguli de achiziții În aceeași intervenție, premierul a legat „curățenia” din instituții de modul în care sunt derulate contractele publice, în special pentru a limita întârzierile și depășirile de costuri. El a indicat trei condiții operaționale pentru a reduce riscurile din achiziții: licitații „corecte”; contracte cu „clauze asigurătorii ferme”; aplicarea efectivă a acestor clauze, fără „combinații” cu firmele contractante. Bolojan a susținut că, atunci când autoritatea contractantă nu respectă aceste reguli, „ori lucrările se lungesc, ori costă mult mai mult”, iar în unele cazuri „vin parchetele să facă ordine”. Ce urmează, potrivit premierului Premierul a nuanțat că obiectivul nu este „o acțiune antipolitică de pe zi pe alta”, ci păstrarea și folosirea oamenilor competenți și înlocuirea celor „slabi, indiferent de culoarea politică”, respectiv a celor care „creează probleme”. Articolul nu oferă un calendar sau criterii detaliate de evaluare și nici nu precizează câte posturi ar putea fi vizate. În material este menționată ca sursă News.ro . [...]
Afirmația premierului Ilie Bolojan că miniștrii PSD au fost „bruiați din afara Guvernului” indică o problemă de coordonare politică ce poate bloca deciziile executive , într-un moment în care miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, joi, la Palatul Victoria , potrivit Economica . Bolojan a spus, într-o intervenție la Europa FM, că a avut „o relație civilizată” cu miniștrii din guvern, dar că aceștia ar fi fost puși „de multe ori în situații în care nu știau cum să reacționeze” la lucrurile convenite în ședințele de guvern, din cauza presiunilor „din zona politică”. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. În explicația premierului, miniștrii ar fi fost nevoiți să aleagă între înțelegerile din guvern și „punctajul de partid” care „se bătea cap în cap” cu ce fusese stabilit anterior. Bolojan a adăugat că, în discuțiile avute „în aceste zile” cu mai multe persoane, i s-a transmis „că le pare rău de zona la care s-a ajuns”, în contextul întrebării dacă vreun ministru PSD i-a spus că îi pare rău când a demisionat. Ce semnal dă pentru funcționarea Guvernului Mesajul premierului sugerează o fractură între decizia administrativă și controlul politic, cu efect direct asupra capacității guvernului de a implementa rapid măsuri convenite intern. În termeni operaționali, „bruiajul” descris de Bolojan înseamnă, în practică, risc mai mare de: întârzieri în aplicarea deciziilor luate în guvern; poziții publice contradictorii între miniștri și partid; instabilitate în coordonarea politicilor, inclusiv pe dosare cu impact economic. Bolojan a insistat că respectul în echipă este o condiție de funcționare, „nici în sectorul privat, nici în cel public”, și a reiterat că realizările „cu plusuri, cu minusuri” au fost făcute împreună cu miniștrii. Contextul imediat Potrivit informațiilor din material, miniștrii social-democrați și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pașii următori sau despre componența viitoare a echipei guvernamentale. [...]
Riscul major pentru PSD este pierderea accesului la deciziile de finanțare , dacă moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan eșuează sau dacă partidul nu o depune, într-un moment în care retragerea miniștrilor a lăsat coaliția într-o zonă de instabilitate, potrivit Adevărul . Miza nu este doar schimbarea premierului, ci și menținerea influenței în alocarea fondurilor și a investițiilor, de la programe de dezvoltare locală până la PNRR . După demisia miniștrilor PSD, depunerea unei moțiuni de cenzură este prezentată ca „imperativă” pentru social-democrați, iar în ședința de joi liderul PSD Suceava, Gheorghe Șoldan, a formulat un ultimatum: „Dacă am scos sabia din teacă, atunci trebuie să o folosim.” De ce contează: guvernarea înseamnă control pe bani și investiții Analistul politic Cristian Andrei (Agenția de Rating Politic) avertizează că un eșec al planului de debarcare a premierului s-ar putea întoarce împotriva conducerii PSD, inclusiv împotriva lui Sorin Grindeanu. Argumentul central: pentru liderii locali și primari, opoziția nu este un scenariu sustenabil, deoarece reduce influența asupra deciziilor „legate de bani și investiții”. În evaluarea analistului, PSD nu a votat ieșirea de la guvernare, ci „doar retragerea sprijinului pentru premier”, ceea ce obligă conducerea să demonstreze rapid că are o strategie funcțională, nu doar o poziționare politică. În caz contrar, spune acesta, tensiunile interne pot escalada. Presiune internă și semne de repoziționare În paralel cu criza din coaliție, apar indicii de mișcare în interiorul partidului și în relația cu PNL. Deputatul PSD de Buzău Petre Emanoil Neagu a participat la ședința Biroului Politic Național al PNL și a afirmat: „Eu astăzi am transmis hârtia la Camera Deputaţilor, iar de mâine sunt în bancă cu PNL” Materialul ridică întrebarea cât de amplu ar putea deveni un astfel de „val de plecări”, dacă PSD ajunge izolat. Scenariile descrise: moțiune ratată, opoziție și avantaj pentru AUR Cristian Andrei conturează două riscuri majore: Dacă PSD nu depune moțiune de cenzură , partidul poate ajunge într-o situație în care președintele „poate bloca” procesul de vacantare a posturilor rămase libere după demisiile miniștrilor, în condițiile în care Constituția nu obligă automat la semnarea decretelor de numire în orice context. Dacă PSD ajunge în opoziție , ar putea ajunge să împartă acest spațiu politic cu AUR, însă analistul susține că PSD ar fi „mai puțin credibil” decât AUR în postura de opoziție, iar pierderea guvernării ar amplifica tensiunile interne și ar slăbi controlul asupra aparatului de stat. În plus, analiza indică un efect politic secundar cu impact direct asupra competiției electorale: retragerea PSD din guvernare ar putea consolida AUR , nu PSD, deoarece AUR nu ar avea interesul să ajute social-democrații să redevină dominanți. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive pentru PSD pe două planuri: dacă își asumă și duce la capăt moțiunea de cenzură și, în funcție de rezultat, dacă poate evita un scenariu de opoziție care să declanșeze pierderi de influență, contestarea conducerii și posibile repoziționări ale aleșilor locali. [...]
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura formală de revocare și numire , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat, potrivit Mediafax , că solicitările au ajuns la Administrația Prezidențială și sunt analizate, urmând să fie aprobate dacă documentele sunt în regulă. Șeful statului a spus că echipa sa a pregătit proiectele de decrete „de revocare, respectiv numire”, iar el urmează să facă o verificare finală înainte de semnare, declarație făcută după reuniunea informală a Consiliului European. „Aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară. Peste zi, colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire. Și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna.” Ce declanșează schimbarea și cine pleacă din Guvern Reprezentanții PSD și-au depus demisiile din Executiv după decizia partidului de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conform informațiilor din articol, PSD are un vicepremier și șase miniștri în Guvern: vicepremier: Marian Neacșu miniștri: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie), Ciprian Șerban (Transporturi) Ce urmează: interimat și fereastra de 45 de zile Premierul urmează să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile, potrivit Mediafax. În acest interval, opoziția poate depune o moțiune de cenzură în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
