Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Europa și SUA ar trebui să-și coordoneze investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială, în condițiile în care costurile estimate până în 2030 ajung la aproape 7 trilioane de dolari (aprox. 31,5 trilioane lei), iar competiția globală cu China se intensifică, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, potrivit Mediafax.
Negrescu a susținut că Statele Unite „nu pot câștiga” cursa inteligenței artificiale fără un parteneriat solid cu Europa, argumentând că miza nu este doar tehnologică, ci și una de capacitate de finanțare și de construire a infrastructurii necesare.
În intervenția sa la CNN, Negrescu a indicat dimensiunea actuală a infrastructurii de procesare (centre de date), esențială pentru dezvoltarea și rularea modelelor de inteligență artificială:
Pe acest fundal, el a avertizat că, până în 2030, ar fi nevoie de investiții comune de aproape 7 trilioane de dolari (aprox. 31,5 trilioane lei), pe care le-a descris drept „sume uriașe de bani”.
Negrescu a pledat pentru reducerea competiției interne între aliați și pentru o abordare coordonată pe lanțul de aprovizionare, inclusiv printr-o politică comună privind „mineralele” și „materiile prime” necesare industriei.
„De ce să concurăm unii împotriva altora? Trebuie să ne gândim cu adevărat la lanțul de aprovizionare, să ne asigurăm că avem și o politică comună în ceea ce privește mineralele, materiile prime.”
Oficialul european a mai spus că Occidentul ar trebui să-și alinieze poziția față de China, menționând că urmează o discuție între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei. În acest context, Negrescu a cerut ca statele occidentale să discute între ele înainte de interacțiunea cu Beijingul și să aibă „o strategie reală” privind transformarea prin inteligență artificială.
Recomandate
Peste 600 de milioane de chinezi folosesc deja AI generativă , iar ritmul de adopție transformă China într-o piață-„laborator” care poate împinge înainte produse și modele de inteligență artificială prin testare la scară uriașă, potrivit G4Media . Datele citate de publicație indică o creștere de 142% față de anul anterior, ceea ce ridică miza competiției globale: nu doar cine are cel mai bun model, ci cine poate construi cel mai repede un ecosistem folosit zilnic. La mai bine de un an după ce startupul chinez DeepSeek a atras atenția internațională cu modele avansate, utilizarea aplicațiilor AI a intrat în rutina de zi cu zi, de la rezervări și cumpărături până la recrutare, sănătate și administrarea afacerilor, conform AP, citată de Mediafax. Adopție accelerată și integrare în platforme mari Potrivit Centrului de Informare privind Internetul din China, la finalul anului trecut peste 600 de milioane de chinezi utilizau aplicații de inteligență artificială generativă, în creștere cu 142% față de anul anterior. În paralel, AI este integrată în platforme populare precum WeChat , unde utilizatorii pot comanda mâncare, face plăți sau organiza călătorii cu ajutorul funcțiilor bazate pe inteligență artificială. În acest context, companii precum Tencent, Alibaba și Baidu investesc în integrarea AI în servicii, iar studenți și antreprenori folosesc instrumente pentru sarcini precum generarea de site-uri, clipuri video și administrarea conturilor de social media. De ce contează pentru piață: „testare în timp real” la scară națională În Beijing și Shenzhen, sute de persoane au participat la evenimente dedicate instalării și configurării unor asistenți AI, inclusiv OpenClaw, descris ca un sistem capabil să execute sarcini complexe și să automatizeze activități digitale. Un utilizator citat, Sun Lei, manager de resurse umane, spune că vrea să folosească AI pentru selecția și analiza CV-urilor, pe fondul temerii că ar putea rămâne în urmă tehnologic. Un element central al avantajului Chinei, potrivit experților citați, este viteza de adopție: Lizzi Lee, analist la Asia Society Policy Institute, afirmă că „competiția nu mai este doar între modele AI, ci între ecosisteme întregi”, iar utilizatorii chinezi ajung să funcționeze ca „testeri în timp real” pentru noile tehnologii. Presiunea restricțiilor SUA și reorientarea către soluții locale Materialul notează că SUA domină în continuare zona cipurilor avansate și a infrastructurii de calcul, însă restricțiile la export către China au avut și efecte secundare: companiile chineze au accelerat dezvoltarea propriilor soluții hardware și software. În acest context, DeepSeek a anunțat recent că noul său model AI utilizează parțial cipuri produse de Huawei, reducând dependența de producători americani precum NVIDIA. Totodată, un raport al Institutului pentru Inteligență Artificială Centrată pe Om al Stanford University arată că diferența dintre modelele AI dezvoltate în SUA și cele din China „s-a redus semnificativ”. Ce urmează Pe termen scurt, direcția indicată de articol este extinderea utilizării AI în servicii și în sectorul public, în linie cu planul național „AI Plus”, care vizează integrarea în domenii precum sănătatea, educația, justiția și industria. În unele instanțe din Shenzhen, instrumentele AI sunt deja folosite pentru analiza dosarelor și asistarea proceselor judiciare. [...]
Apple ar putea transforma Apple Intelligence într-o platformă cu mai mulți furnizori de modele AI , ceea ce ar schimba concret modul în care utilizatorii aleg și folosesc funcțiile de inteligență artificială pe iPhone, iPad și Mac, potrivit Mobilissimo . Informația vizează iOS 27 , iPadOS 27 și macOS 27, unde Apple ar urma să permită integrarea directă, la nivel de sistem, a unor modele AI dezvoltate de terți, nu doar a ChatGPT, singura opțiune „third-party” (de la un furnizor extern) integrată oficial până acum. Ce s-ar schimba pentru utilizatori: alegerea modelului AI din setări Potrivit articolului, noile integrări ar fi descrise drept „Extensions”, iar utilizatorii ar putea selecta modelul preferat direct din aplicația Settings, după instalarea unei aplicații compatibile din App Store. Miza operațională este că aceeași funcție din sistem ar putea rula pe modele diferite, în funcție de preferințe și de ce aplicații sunt instalate pe dispozitiv. Conform informațiilor citate de Mobilissimo din Bloomberg, Apple ar testa deja intern integrarea unor modele dezvoltate de Google și Anthropic. Funcțiile Apple Intelligence care ar putea fi influențate Dacă suportul pentru mai mulți furnizori ajunge în versiunea finală, schimbările ar putea afecta inclusiv funcții centrale ale Apple Intelligence, precum: Siri; Writing Tools (instrumente de redactare); Image Playground; alte funcții AI integrate în sistem. Un detaliu menționat este că Apple ar putea introduce voci diferite pentru Siri, în funcție de modelul AI folosit (de exemplu, o voce distinctă pentru modelul propriu Apple față de una asociată unui model extern). De ce contează: Apple acceptă un model „multi-IA” în ecosistem Mutarea ar sugera o schimbare de abordare: Apple ar accepta că ritmul de evoluție al AI este prea rapid pentru a rămâne limitată la propriile modele și ar încerca să transforme Apple Intelligence într-o „platformă” compatibilă cu mai mulți furnizori, în loc să mizeze pe o singură integrare externă. Deocamdată, nu există informații oficiale despre lista completă de modele compatibile sau despre condițiile pe care Apple le-ar putea impune dezvoltatorilor. Mobilissimo notează că, dacă funcția va fi inclusă în iOS 27, utilizatorii ar putea avea pentru prima dată control direct asupra modelului AI folosit în sistemul de operare. [...]
Google pregătește pentru macOS un agent Gemini care poate prelua controlul asupra computerului și automatiza organizarea fișierelor , o extindere cu impact operațional direct asupra modului în care utilizatorii își gestionează documentele și fluxurile de lucru în Google Workspace , potrivit 9to5Google . În prezent, aplicația Gemini pentru macOS are două funcții principale: o interfață nativă de chat (similară celei web) și o comandă rapidă „alt-space” care deschide Gemini din orice aplicație. Această a doua funcție permite și partajarea ferestrei curente cu Gemini, oferind asistentului context vizual despre sarcina în desfășurare. Ce ar urma să facă agentul: fișiere locale + integrare cu Workspace O analiză a echipei „APK Insight” a publicației indică faptul că Google plănuiește să extindă prezența Gemini pe Mac printr-un mod de utilizare „agentic” (adică un asistent care execută pași în numele utilizatorului), similar cu ceea ce oferă Claude Cowork. 9to5Google descrie patru exemple de comenzi (prompts) care conturează direcția produsului: Conversia fișierelor într-un tabel : scanarea unui folder local (de tip facturi sau rapoarte), extragerea datelor și structurarea lor într-un Google Sheet. Organizarea folderelor : identificarea fișierelor neorganizate din Desktop sau Downloads, gruparea lor după tip sau context și arhivarea „dezordinii”. Standardizarea fișierelor : citirea metadatelor și redenumirea în masă a unui număr mare de fișiere, cu rearanjare în subfoldere mai ușor de înțeles. „Închiderea buclei” după ultima ședință : preluarea celui mai recent transcript Meet sau a notițelor dintr-un document și redactarea unui e-mail de follow-up cu idei și acțiuni. Primele trei scenarii pun accent pe fișierele locale și pe transferul structurii rezultate în aplicații din Google Workspace, în timp ce al patrulea mută accentul spre aplicații Google precum Meet, Docs și Gmail. Cum ar funcționa tehnic: acces la ecran și funcții de accesibilitate Conform publicației, aceste capabilități ar urma să se bazeze pe „Screen Access” și pe funcțiile de accesibilitate din macOS, pentru ca Gemini să poată „vedea” ecranul și să controleze mouse-ul și tastatura. Practic, miza este automatizarea unor sarcini repetitive (organizare, redenumire, extragere de date) direct pe computer, nu doar răspunsuri în chat. De ce contează: productivitate și competiție directă cu Claude Din perspectiva utilizării, un astfel de agent ar transforma Gemini pe macOS dintr-o aplicație de conversație într-un instrument de execuție a sarcinilor, cu efect imediat asupra productivității, mai ales în organizații care folosesc intens Google Workspace. 9to5Google notează și un contrast cu Android: pe telefoane, doar un subset redus de dispozitive (exemplul dat este seria Galaxy S26) poate cere lui Gemini să automatizeze sarcini simple în aplicații, precum comandarea de mâncare. Pe Mac, ambiția pare mai mare, iar Google ar urmări să poziționeze Gemini ca rival direct pentru Claude Cowork, pe fondul experimentelor anterioare cu zona de „computer use” din previzualizarea Gemini 2.5. [...]
Premierul Italiei avertizează că deepfake-urile pot manipula opinia publică , după ce a redistribuit pe Instagram o fotografie falsă cu ea, generată cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit G4Media . Mesajul Giorgiei Meloni mută discuția din zona „incidentelor” individuale spre riscul operațional al dezinformării: conținutul sintetic (generat de AI) poate fi folosit ca instrument de atac și influențare, cu efecte care depășesc persoana vizată. Meloni spune că în ultimele zile au circulat „mai multe fotografii false” cu ea, „create cu ajutorul inteligenței artificiale” și prezentate ca autentice. Ea afirmă că, în cazul imaginii redistribuite, autorul „a și înfrumusețat-o”, dar subliniază că miza rămâne folosirea oricărui mijloc „doar pentru a ataca și a inventa minciuni”. „Deepfake-urile sunt un instrument periculos, deoarece pot înșela, manipula și afecta pe oricine.” De ce contează: riscul se mută de la reputație la manipulare În postarea citată, premierul italian insistă că problema „depășește sfera” personală: astfel de falsuri pot induce în eroare și pot fi redistribuite rapid, amplificându-și impactul. Meloni își construiește mesajul în jurul unei reguli de igienă informațională, pe care o formulează explicit: „verifică înainte să crezi și crede înainte să distribui”. Totodată, ea atrage atenția asupra asimetriei de putere: „Eu pot să mă apăr. Mulți alții nu pot”, sugerând că țintele fără vizibilitate publică sau resurse pot fi mai vulnerabile la astfel de atacuri. Context: episoade anterioare și legătura cu politica Materialul amintește că nu este prima dată când utilizarea inteligenței artificiale sau a conținutului manipulat intersectează politica. Potrivit informațiilor prezentate, în urmă cu cinci ani, când Meloni era lidera partidului FdI, chipul ei a fost folosit într-un filmuleț pornografic publicat pe un site pentru adulți, iar doi bărbați (tată și fiu) au ajuns ulterior în fața instanței. De asemenea, articolul menționează că în februarie anul trecut, înaintea votului pentru referendumul privind justiția, a existat „o avalanșă de știri false” pe rețelele sociale, în favoarea votului „da”, inclusiv prin „sute de profiluri” care au postat comentarii cu fraze identice, hashtag-uri similare și sloganuri repetate. [...]
Cinci dintre cele mai mari edituri atacă în instanță strategia Meta de a antrena Llama pe conținut piratat, într-un dosar construit explicit pe „dovada” de impact economic pe care judecătorul a spus că o așteaptă — potrivit The Next Web , Elsevier, Cengage, Hachette, Macmillan și McGraw Hill, alături de scriitorul Scott Turow, au depus marți, la un tribunal federal din Manhattan, o acțiune colectivă propusă împotriva Meta. Plângerea susține că Meta ar fi „piratat milioane” de cărți și articole științifice pentru a-și antrena modelele de limbaj Llama, fără permisiune, plată sau licență. Reclamanții cer certificarea cauzei ca acțiune colectivă, în numele altor deținători de drepturi aflați în situații similare. Reuters a relatat despre acest dosar, notează publicația. Miza depășește un nou episod din seria proceselor privind drepturile de autor în antrenarea inteligenței artificiale: cazul este construit să testeze direct punctul vulnerabil identificat de instanță într-un litigiu anterior câștigat de Meta — dovada de „prejudiciu de piață” (market harm), adică pierderi măsurabile de venituri cauzate de substituirea produselor editoriale de către răspunsurile unui model AI. De ce acest proces ar putea schimba jocul față de „ Kadrey v. Meta ” The Next Web arată că noul dosar diferă structural de „Kadrey v. Meta”, procesul intentat în 2023 în California de un grup de autori (printre care Sarah Silverman), care a acuzat Meta că ar fi descărcat cărți protejate de drepturi de autor din biblioteci pirat (LibGen, Z-Library, Anna’s Archive) pentru a antrena Llama. În iunie 2025, judecătorul Vince Chhabria a acordat Meta o hotărâre favorabilă pe baza excepției de „utilizare rezonabilă” (fair use) din dreptul american, considerând antrenarea suficient de „transformativă”. Însă, potrivit publicației, judecătorul a subliniat explicit limitele deciziei și a indicat că reclamanți viitori ar putea avea câștig de cauză dacă vin cu dovezi mai puternice privind prejudiciul de piață. Noul proces este conceput tocmai pe această linie, cu trei diferențe care, în lectura The Next Web, îi avantajează pe reclamanți: Amploarea catalogului : nu mai e vorba de un număr limitat de titluri ale unor autori, ci de operațiunile editoriale ale cinci companii cu pondere mare în publicarea academică, educațională și comercială. Dovezi de substituție și venituri : editurile academice și educaționale pot documenta mai ușor liniile de venit pe care un model AI le poate înlocui (de exemplu, când un student primește un răspuns care ar fi necesitat consultarea unui manual). Contextul pieței de licențiere : din 2023, au apărut mai multe acorduri de licențiere între companii AI și editori; Meta ar fi semnat astfel de acorduri cu Reuters, CNN, Fox News, People Inc. și USA Today. Existența acestor licențe poate cântări în analiza prejudiciului de piață, pentru că sugerează că există o piață de licențiere funcțională. Ce urmează și de ce contează pentru piața AI Dincolo de întrebarea juridică îngustă — dacă folosirea de materiale piratate pentru antrenarea Llama se încadrează la „fair use” — dosarul încearcă să stabilească dacă antrenarea modelelor generative poate funcționa fără o piață de licențiere robustă sau dacă licențele devin o componentă structurală a industriei. The Next Web notează că procedura va avansa lent: certificarea acțiunii colective, cereri de respingere, faze de judecată sumară și programarea unui proces pot dura, în mod obișnuit, 18–24 de luni . În acest interval, riscul pentru Meta este asimetric: o nouă victorie ar întări ideea că antrenarea pe corpuri de date piratate poate fi apărată ca „fair use” chiar și împotriva unor reclamanți industriali; o înfrângere ar putea crește costurile prin despăgubiri și remedii care să schimbe practicile de antrenare și negociere a licențelor în întreg sectorul. [...]
Anthropic mută automatizarea în zona de conformitate bancară , lansând un agent de investigații anti-spălare de bani (AML) care promite să reducă verificările din „ore sau zile” la „minute” și anunțând primele implementări la BMO și Amalgamated Bank, potrivit The Next Web . Miza este una operațională și de cost: AML este o categorie în care cheltuielile de conformitate au crescut rapid în bugetele băncilor, iar orice comprimare reală a timpilor de lucru poate schimba structura costurilor. Anunțurile au fost făcute la un eveniment Anthropic cu acces pe bază de invitație, „Briefing: Financial Services”, organizat la New York, la o zi după ce compania a comunicat un joint venture de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru servicii enterprise cu Blackstone, Hellman & Friedman și Goldman Sachs. Ce a lansat Anthropic pentru finanțe Pachetul prezentat include: Claude Opus 4.7 , descris ca cel mai capabil model al companiei pentru sarcini specifice sectorului financiar; o bibliotecă de circa 10 agenți preconfigurați pentru fluxuri de lucru consumatoare de timp în banking și administrarea activelor (de la pitchbook-uri și analize de rezultate, la memorandumuri de credit, subscriere, KYC, închidere de lună, audituri de extrase și daune în asigurări); integrare completă cu Microsoft 365 ; un parteneriat extins de date , cu integrarea Moody’s direct în Claude. Agenții sunt livrați ca „arhitecturi de referință”, cu abilități, conectori și sub-agenți necesari pentru a rula fluxurile „cap-coadă”, nu doar ca un instrument de tip chat pentru întrebări punctuale. AML: piesa cu impact direct în bugetele de conformitate Elementul cu cea mai mare greutate operațională este parteneriatul cu FIS (furnizor listat de tehnologie bancară), care a construit pe Claude un Financial Crimes AI Agent pentru investigații AML. Conform FIS, „problema globală” a criminalității financiare se ridică la aproximativ 40 miliarde de dolari anual (aprox. 184 miliarde lei), incluzând amenzi, investigații și costuri generate de alertele false. Primele implementări anunțate sunt la: BMO Amalgamated Bank Disponibilitatea mai largă este planificată pentru a doua jumătate a lui 2026 . Moody’s „în interiorul” Claude și extinderea partenerilor de date Moody’s își integrează platforma în Claude ca aplicație nativă , astfel încât utilizatorii să poată extrage ratinguri de credit, date de risc și analize ale structurii de proprietate pentru peste 600 de milioane de companii fără a părăsi interfața Claude. În același timp, Anthropic își extinde lista de parteneri de date cu nume precum Verisk, Third Bridge, Fiscal AI, Dun & Bradstreet, Experian, GLG, Guidepoint și IBISWorld, pe lângă parteneri existenți menționați în material (LSEG, S&P Capital IQ, Morningstar, PitchBook). În termeni practici, compania încearcă să acopere o parte mare din „universul” de date folosit în cercetarea de acțiuni și analiza de credit. De ce contează: de la „chat” la fluxuri autonome, cu trasabilitate Diferența față de lansările anterioare, centrate pe interogarea datelor în chat, este trecerea către fluxuri predefinite rulate autonom , cu „urme de audit”, trasabilitate pentru cerințe de reglementare și guvernanță integrată. Materialul leagă această direcție de platforma Claude Managed Agents , lansată în aprilie, care mută o parte din complexitatea de orchestrare către Anthropic, nu către echipele tehnice ale clienților. Riscuri: guvernanță, dependență și concurență The Next Web indică trei riscuri principale: Guvernanța : băncile operează în regimuri de reglementare prudente față de deciziile autonome; materialul menționează că șeful Trezoreriei SUA a cerut public, la final de aprilie, prudență în abordarea unor lansări recente ale Anthropic. Concentrarea : Anthropic ajunge să fie un strat comun pentru mai multe inițiative și implementări în ecosistemul financiar, ceea ce poate amplifica efectele unei eventuale disfuncționalități. Durabilitatea avantajului competitiv : platforme de agenți sunt dezvoltate și de OpenAI, Google și Microsoft, iar întrebarea este dacă integrarea adâncă în date și fluxuri creează costuri de schimbare suficient de mari. Pentru bănci, următoarea întrebare practică rămâne una de execuție: dacă reducerea timpilor de investigație AML „din ore în minute” se confirmă la scară, impactul se va vedea direct în costurile operaționale; dacă nu, riscul îl împart furnizorul și instituțiile care au intrat devreme în producție. [...]
