Știri
Știri din categoria Politică
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe, pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News.
Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar.
Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”.
În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori.
În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea.
„Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.”
Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură).
În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum.
Recomandate
Disputa PSD–AUR pe „asumarea răspunderii” riscă să amâne reforma administrativă și reorganizarea statului , în condițiile în care măsurile invocate nu ar avea efect bugetar imediat, iar aplicarea lor ar fi oricum împinsă în timp, potrivit HotNews . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că PSD „trebuie să se hotărască ce vrea” în privința reformei administrative: fie o propunere dezbătută în Parlament, fie angajarea răspunderii Guvernului (procedură prin care Executivul își asumă un proiect, iar acesta trece dacă nu cade Guvernul prin moțiune de cenzură). Reacția vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea guvernamentală, informație relatată anterior de HotNews în contextul discuției despre asumarea răspunderii Guvernului . Miza: reforme cu efecte întârziate, dar cu impact politic imediat Peiu afirmă că trecerea reformei prin asumarea răspunderii sau prin lege „nu va fi acum”, iar discuția ar fi, în opinia sa, „o manevră” de a evita problemele curente și de a le împinge „peste doi ani”, potrivit Agerpres, citată de HotNews. În același timp, senatorul AUR leagă tema reformelor de presiunea pe buget și de necesitatea unei decizii politice privind prioritățile de cheltuieli. El susține că anunțul despre asumarea răspunderii pe cele două reforme „nu afectează bugetul pe anul ăsta” și, „după umila mea părere”, nici pe anul viitor. Ce propune PSD și care este calendarul avansat Sorin Grindeanu a indicat două direcții pentru angajarea răspunderii Guvernului, cu termen până în martie 2027: reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni; reorganizarea la nivel guvernamental, inclusiv reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat pe pierdere sau care „nu își mai justifică existența”. Grindeanu a mai spus că și bugetul pe 2027 ar urma să se adauge acestui pachet, iar pentru reforma administrativă a indicat ca variantă „ideală” adoptarea încă din acest an, înainte de buget. Context: tensiuni pe cheltuieli și taxe În declarațiile citate, Peiu pune în contrapondere opțiuni precum indexarea pensiilor și scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii (mame în concediu de îngrijire a copilului, veterani de război, foști deținuți politici) versus menținerea „actualului sistem de cheltuieli publice”. Tot el invocă angajamentul premierului, din programul de guvernare prezentat în Parlament, de a nu crește taxele anul viitor. Separat, deputatul AUR Lucian Mușat a afirmat că inițiativele partidului sunt respinse „pe bandă rulantă” și și-a exprimat speranța că un proiect privind scăderea impozitelor pe dividende, respins în Senat, va fi adoptat de Camera Deputaților. În programul de guvernare, Guvernul Luca Niculescu își asumă adoptarea cadrului legislativ pentru reforma administrativă, însă rămâne de văzut dacă PSD va împinge pachetul prin Parlament sau prin asumarea răspunderii și în ce formă va fi construit calendarul de implementare. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza răspunderii politice pentru guvernare , după ce Sorin Grindeanu a respins public acuzația lui Ilie Bolojan că ar fi „premierul de facto” și a insistat că liberalii nu se pot delimita de Executiv, în condițiile în care au votat învestirea Cabinetului, potrivit Adevărul . Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților, a spus că premierul este Luca Niculescu și că deciziile guvernamentale îi aparțin acestuia, chiar dacă PSD asigură susținerea politică în Parlament. Declarațiile lui Grindeanu sunt citate de Agerpres. În același timp, liderul PSD l-a atacat pe președintele PNL, afirmând că „a stat șase luni lipit de scaun” și „n-a făcut decât să adâncească criza”, după care „s-a făcut un fel de speaker motivațional”. Grindeanu i-a cerut lui Bolojan „să lase un pic tonul mai jos” și să adopte o abordare mai constructivă față de guvernare. Miza: cine își asumă guvernarea și costurile ei Mesajul central al lui Grindeanu a fost că PNL nu poate evita responsabilitatea pentru actualul Executiv, deoarece a contribuit la trecerea guvernului prin Parlament: „Îi aduc aminte domnului Bolojan că a votat acest Guvern, să nu uite niciodată acest lucru. Prin urmare, nu poate să fugă de răspundere.” Grindeanu a mai susținut că este „firesc” ca, în calitate de lider PSD, să coordoneze activitatea miniștrilor social-democrați, dar a insistat că autoritatea executivă rămâne la premier. Contextul disputei: deficitul bugetar și acuzația de „premier de facto” Potrivit articolului, reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan l-a criticat într-o postare pe Facebook, acuzându-l că își asumă rolul unui „premier de facto” și că își „fabrică scuzele” pentru un posibil eșec în atingerea țintei de deficit bugetar. Bolojan a invocat estimările agențiilor internaționale de rating, care ar fi indicat pentru 2026 deficite între 5,8% și 6,2% din PIB, și a susținut că PNL va urmări poziționările liderului PSD pe acest subiect. [...]
PSD vrea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea aparatului central , cu un calendar care împinge proiectele în Parlament „în următoarele săptămâni sau luni”, dar cel târziu până în martie 2027, potrivit Biziday . Sorin Grindeanu a anunțat că PSD îi va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru două pachete de reformă: reforma administrativ-teritorială (inclusiv comasarea comunelor mici) și reorganizarea la nivel guvernamental. Miza, din perspectiva PSD, este accelerarea adoptării printr-o procedură care reduce spațiul pentru amendamente parlamentare și poate forța o decizie politică rapidă. Ce include pachetul de reorganizare anunțat de PSD Grindeanu a detaliat că reorganizarea la nivel guvernamental ar urma să vizeze: reducerea și comasarea unor agenții; reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere ori care „nu își mai justifică existența”. În privința reformei administrativ-teritoriale, liderul PSD a precizat că aceasta ar trebui făcută „cu păstrarea serviciilor pentru cetățeni”. Legătura cu bugetul și calendarul politic Liderul PSD a mai spus că Guvernul își va angaja răspunderea și pentru bugetul pe anul viitor, însă a indicat că prioritatea o reprezintă cele două reforme, pe motiv că vor avea impact și asupra bugetului. Din informațiile prezentate, termenul-limită avansat pentru angajarea răspunderii pe reforme este martie 2027, fără ca Biziday să indice, în acest moment, un calendar mai detaliat sau forma concretă a proiectelor legislative. [...]
Traian Băsescu susține că majorarea taxelor a frânat economia fără câștig bugetar relevant , iar soluția pentru reducerea deficitului ar trebui să fie tăierea cheltuielilor publice, nu noi creșteri de impozite, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Digi24, în contextul discuțiilor despre politica fiscală și riscul unor noi majorări în 2027. Fostul președinte l-a criticat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru strategia de creștere a taxelor, pe care a descris-o drept „scheme de gen FMI”, argumentând că efectul principal a fost încetinirea economiei și a creșterii economice, fără ca veniturile la buget să crească „semnificativ”. „Bolojan n-a făcut ce a trebuit. A mers exact pe scheme de gen FMI. Mărim taxele, mărim taxele pe economie. Greșit. Pentru că mărind taxele, nu a reușit decât să frâneze economia și să frâneze creșterea economică.” Miza: deficitul bugetar și opțiunea între taxe mai mari sau cheltuieli mai mici Băsescu a avertizat că o nouă creștere a taxelor și impozitelor în 2027 ar fi „o greșeală” și a susținut că guvernarea ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor, nu pe majorarea fiscalității. În argumentația sa, fostul șef al statului a invocat un episod anterior în care România ar fi fost „scoasă” dintr-o situație de deficit ridicat și risc de „junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor), nu prin taxe mai mari, ci prin reducerea cheltuielilor. „Țara a mai fost adusă tot de ei în situație de deficit de 9,2% și în situație de junk și a fost scoasă nu prin creșterea taxelor, ci prin reducerea cheltuielilor. E adevărat, brutală, dar a trebuit făcută.” Ce efecte pune Băsescu pe seama creșterilor de taxe Băsescu a legat majorările fiscale din 2025 de o serie de efecte economice negative, menționând explicit inflația și scăderea investițiilor străine, pe fondul creșterii fiscalității. „Efectul a fost inflație aproape insuportabilă, reducerea masivă a investițiilor străine din cauza creșterii fiscalității.” În locul unor noi majorări de taxe, el a indicat drept direcție reducerea cheltuielilor materiale și de personal din sectorul public, inclusiv prin desființarea sporurilor și separarea „legii salarizării” de „legea sporurilor”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. [...]
Traian Băsescu avertizează că o apropiere PSD–AUR ar putea demobiliza votanți AUR , pe fondul unei incompatibilități puternice între o parte din electoratul formațiunii și PSD, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi 24, că nu crede într-o alianță între PSD și AUR și că, dacă liderii AUR ar merge spre „o combinație electorală” cu PSD, o parte dintre susținătorii AUR nu ar mai vota nici AUR, nici PSD. În argumentația sa, Băsescu a indicat existența unui segment semnificativ în AUR „anti-PSD”, care „nu suportă PSD-ul”. „Dacă AUR se duce într-o combinație electorală cu PSD-ul, parte din electoratul AUR nu va vota AUR și nici PSD-ul.” De ce contează: riscul de pierdere a voturilor prin „transfer” ratat Mesajul lui Băsescu pune accent pe un risc electoral tipic alianțelor între partide cu baze de susținători antagonice: în loc să adune voturi, o asociere poate produce absenteism sau migrație către alte opțiuni. În acest caz, el sugerează că o parte din electoratul AUR ar putea refuza să valideze, prin vot, o apropiere de PSD. În același timp, Băsescu a susținut că PSD își păstrează o bază electorală „solidă”, chiar dacă partidul „fluctuează” în procente și a înregistrat scăderi în sondaje. „PSD-ul are o bază solidă în electoratul din România.” Context: PSD, stabilitate de bază; AUR, electorat sensibil la alianțe În intervenția citată, fostul președinte a mai spus că, dacă PSD ar reuși „să recupereze ceva” printr-o „guvernare acceptabilă”, ar putea deveni „o direcție” pentru unii alegători. Totodată, a anticipat că vor exista și mulți care nu vor merge la vot, în actuala configurație a scenei politice. Băsescu a adăugat și o observație mai generală: în opinia sa, ar exista spațiu pentru un partid nou care să îmbine susținerea pentru Uniunea Europeană cu „individualizarea” țării în interiorul UE, ceea ce ar putea atrage „un flux de electorat bun”. [...]
Guvernul ucrainean vrea să lege amânările de la mobilizare de contribuția firmelor la recrutare , într-un mecanism care ar urma să reducă „căutarea” bărbaților eligibili pe stradă, potrivit Kyiv Post . Ținta anunțată de premierul Serhii Korețkîi este ca noul aranjament cu mediul de afaceri să fie aprobat până la 1 decembrie, pentru a face înrolarea mai predictibilă și mai ușor de planificat. Korețkîi a prezentat ideea la Kyiv International Economic Forum , unde a spus că accesul companiilor la amânări pentru angajați ar putea fi condiționat de angajamente concrete de a ajuta la completarea efectivelor armatei, conform Interfax-Ukraine (citat de publicație). În logica propunerii, dacă se ajunge la un acord cu angajatorii, „nu ar mai fi nevoie să se caute oameni pe străzi”. Cum ar funcționa mecanismul și ce rămâne neclar Planul descris prevede că unele companii ar putea primi amânări pentru întregul personal dacă, în mod regulat, ajută ca o parte dintre angajați să se ofere voluntari pentru serviciul militar. Premierul a mai spus că cei care intră în armată ar trebui să știe unde vor servi și pentru cât timp, păstrându-și în același timp locul de muncă și salariul. Ministerele Apărării și Economiei ar urma să elaboreze condițiile împreună cu mediul de afaceri, potrivit unui comunicat guvernamental. Totuși, anunțul nu precizează elemente-cheie, între care: durata serviciului militar în acest cadru; proporția de angajați pe care companiile ar trebui să o trimită către armată; existența unui calendar garantat pentru întoarcerea militarilor acasă. Publicația notează că 1 decembrie este termenul-țintă pentru aprobarea mecanismului, nu o dată anunțată pentru încetarea recrutării „pe stradă”. Miza economică: echilibru între mobilizare și funcționarea economiei Korețkîi a susținut că guvernul trebuie să echilibreze nevoile de înrolare, funcționarea economiei și rotația militarilor aflați deja în serviciu. Mecanismul ar urmări și să le ofere militarilor în activitate încrederea că vor exista înlocuitori. Premierul a mai spus că schimbările nu vor produce, singure, un rezultat „dramatic”, iar un obiectiv imediat este oprirea creșterii numărului de amânări obținute prin aranjamente discutabile. Înăsprirea regulilor la amânări și riscul pentru producția de armament Propunerea se leagă de o reformă mai amplă a amânărilor, care vizează companii despre care guvernul susține că ar fi fost create sau extinse în principal pentru a proteja angajați de mobilizare. Korețkîi a argumentat că salariile mari și lipsa datoriilor fiscale nu sunt suficiente, în sine, pentru a demonstra că o firmă este „critică”, iar evaluarea ar urma să țină cont de contribuția reală la apărare și servicii esențiale. În același timp, producătorii din industria de apărare au avertizat că reducerea amânărilor poate perturba producția de armament, deoarece pierderea chiar și a unui număr mic de specialiști (de exemplu, ingineri sau sudori) poate opri o linie întreagă, iar înlocuirea lor poate dura luni sau ani. Reprezentanții industriei cer inspecții țintite pentru cazurile suspecte de abuz, fără a pierde personalul necesar contractelor militare. Context: presiunea de mobilizare și scenariul unei noi mobilizări în Rusia Korețkîi a avertizat că Rusia ar putea mobiliza încă 300.000–500.000 de persoane și că Ucraina trebuie să se pregătească pentru această posibilitate, prezentată ca scenariu, nu ca o campanie confirmată. El a mai spus că pe agendă rămâne și întărirea răspunderii pentru evitarea serviciului militar, fără a detalia penalități noi sau un calendar de implementare. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, într-un interviu difuzat pe 25 octombrie, că ar dori menținerea unei forțe militare de 800.000 de persoane, dacă există finanțare suficientă, respingând limite impuse din exterior asupra dimensiunii armatei. [...]
