Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan anunță la 17.00 direcția pentru desemnarea premierului, după consultări de aproape șase ore cu partidele, într-un moment în care opțiunile de guvernare sunt condiționate de linii roșii pe finanțe și de refuzul unor formațiuni pentru varianta tehnocrată, potrivit HotNews.
Administrația Prezidențială a comunicat că șeful statului va susține o declarație de presă la Palatul Cotroceni la ora 17.00, transmisă „live pe sistemul unic și pe site-ul Administrației Prezidențiale”. Anunțul vine la finalul consultărilor cu partidele pentru desemnarea unui premier.
Miza imediată este dacă președintele va putea contura o majoritate funcțională în jurul unei propuneri, în condițiile în care partidele au intrat la negocieri cu poziții încă rigide, iar discuțiile au scos la suprafață condiționări explicite legate de formula de guvernare și de controlul asupra finanțelor publice.
Pe masa președintelui sunt două propuneri oficiale, conform informațiilor din articol:
În discuțiile din partide și cu Nicușor Dan au mai fost vehiculate, pe o „listă scurtă”, încă două nume de posibili premieri:
Negocierile au fost marcate de condiții care pot influența direct arhitectura viitorului executiv:
HotNews anunță că va transmite în format „Livetext” principalele declarații ale președintelui, care ar urma să indice pașii următori în procesul de desemnare a prim-ministrului.
Recomandate
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
Traian Băsescu pune presiune pe Cotroceni să aleagă o majoritate „matematică”, chiar cu risc de imagine. Potrivit Mediafax , fostul președinte susține că desemnarea lui Sorin Grindeanu ar fi „cea mai sigură soluție” pentru formarea Guvernului înaintea consultărilor de joi de la Palatul Cotroceni , dar avertizează că președintele Nicușor Dan ar plăti un cost politic pentru această opțiune. Băsescu a declarat miercuri, la B1 TV, că șeful statului ar avea în față două candidaturi „de la partide”, după ce PSD și PNL și-au anunțat propunerile: Sorin Grindeanu, respectiv Siegfried Mureșan. De ce ar fi Grindeanu „varianta mai sigură” În argumentația sa, Băsescu spune că nominalizarea lui Grindeanu ar avea cele mai mari șanse să ducă la formarea unui Executiv, invocând poziția PSD ca partid cu „cel mai mare număr de voturi” și capacitatea de a „mai strânge câte ceva în jurul lui”. „Președintele nu are soluție mai sigură pentru el, în primul rând, decât să-l desemneze pe Grindeanu.” Riscul politic pentru Nicușor Dan Fostul președinte indică drept principal obstacol percepția publică, în cazul în care Nicușor Dan ar merge pe varianta PSD. „Dificultatea este că, dacă merge pe Grindeanu [...] se vor consolida afirmațiile că președintele a trădat propriul electorat s-a dus la PSD.” Context: consultările de joi și numele vehiculate Declarațiile vin înaintea consultărilor convocate de președinte pentru joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii și reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Mediafax notează că, în spațiul public, au circulat și variante din afara partidelor. În septembrie au fost vehiculate nume precum Alexandru Nazare, Iulian Stanciu, Luca Niculescu și Eugen Tomac, în timp ce propunerile asumate anterior de partide au fost Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). [...]
Desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier intră, deocamdată, în așteptarea unui răspuns , după ce președintele Nicușor Dan a spus că europarlamentarul i-a cerut „un timp de gândire”, înainte ca decretul să fie publicat în Monitorul Oficial, potrivit Agerpres . Decizia a fost anunțată joi, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament. Șeful statului a precizat că îl consideră în continuare pe Mureșan „prima opțiune”. „Am vorbit cu domnul Mureșan și mi-a solicitat un timp de gândire. Domnul Mureșan rămâne prima opțiune pentru mine și aștept să îmi confirme sau să îmi infirme, înainte de a publica decretul în Monitorul Oficial.” Ce urmează procedural Din informațiile transmise, următorul pas depinde de răspunsul lui Siegfried Mureșan: președintele a indicat că publicarea decretului în Monitorul Oficial va avea loc doar după confirmarea sau infirmarea acceptării desemnării. Separat, într-o știre ulterioară a aceleiași agenții, europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că acceptă propunerea pentru funcția de premier, într-o postare pe Facebook. [...]
Președintele Nicușor Dan va face declarații la ora 17:00, la Cotroceni, într-un moment-cheie al consultărilor pentru desemnarea premierului , potrivit Agerpres , care citează Administrația Prezidențială. Declarațiile sunt programate pentru joi, la Palatul Cotroceni , după ce șeful statului a avut consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Din informațiile publicate de agenția de presă nu reiese agenda declarațiilor sau dacă președintele va anunța o decizie privind nominalizarea de premier; este confirmat doar momentul și locul apariției publice. [...]
USR condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de o nominalizare rapidă a premierului , iar dacă președintele Nicușor Dan nu îl desemnează pe Siegfried Mureșan , formațiunea spune că e dispusă să discute un alt nume, potrivit Antena 3 . Mesajul vine după consultările de la Cotroceni și indică o încercare de a debloca rapid formarea guvernului, cu accent pe testarea unei majorități în Parlament. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că propunerea comună USR–PNL–UDMR rămâne Siegfried Mureșan, dar că partidul ar accepta discuții despre o altă nominalizare dacă șeful statului are o altă opțiune. „Numele propus de noi e Siegfried Mureșan. Dacă Nicușor Dan are alt nume, vom discuta”, a conchis liderul USR. Varianta USR: două guverne minoritare succesive Fritz a reluat ideea depășirii crizei politice prin două guverne minoritare, unul după altul: mai întâi un executiv format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern PSD, ambele conduse de un premier nominalizat de președinte și acceptat de toate părțile. În argumentația sa, liderul USR a invocat faptul că PSD ar fi agreat deja o „rotativă” în 2027 și a susținut că, în această logică, venirea PSD la guvernare „acum” ar fi nejustificată. Miza imediată: verificarea unei majorități și scenariul anticipatelor Liderul USR a insistat că desemnarea unui premier este necesară pentru a putea fi verificată existența unei majorități parlamentare. În lipsa unei soluții, Fritz a adus în discuție și varianta alegerilor anticipate, pe care le vede ca opțiune dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Totodată, el a respins scenariul în care ar exista un guvern separat de o majoritate parlamentară PSD–AUR, afirmând că USR nu acceptă o astfel de configurație. În acest moment, din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia președintelui privind nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și de capacitatea acestei nominalizări de a coagula o majoritate în Parlament. [...]
