Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul apără listarea minoritară a unor companii de stat ca instrument de finanțare și disciplină, în timp ce PSD acuză că măsura ar echivala cu „vânzarea” unor active strategice, potrivit Digi24. Disputa are miză economică și de guvernanță: dacă statul poate atrage bani și impune transparență prin bursă fără să piardă controlul.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile lansate de liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir, și a susținut că planul discutat vizează doar listarea la bursă a unor pachete minoritare, nu cedarea controlului. Ea a arătat că listarea este prevăzută în programul de guvernare al coaliției și a prezentat-o ca un mecanism care aduce „disciplină financiară, transparență și sustenabilitate pe termen lung”.
În intervenția la Digi24, vicepremierul a insistat că statul ar rămâne acționar majoritar și că nu ar urma să fie listat un pachet care să ducă la pierderea controlului:
„Ce nu va face această listare: niciodată nu se va lista mai mult de 50%, astfel încât statul român să-și păstreze controlul.”
Gheorghiu a mai spus că, în acest moment, nu există o decizie finală privind listarea unor companii, ci o etapă preliminară, descrisă drept o listă „exploratorie”, care ar urma să fie dezbătută politic și completată cu studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor.
Ulterior, PSD a transmis printr-un comunicat că „se opune demersurilor” asumate de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, pe care le consideră relevante pentru securitatea țării. Social-democrații afirmă că nu au fost consultați și că nu ar fi existat o discuție în coaliție pe subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus inițiativei.
În comunicat, PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat „în plină criză energetică și financiară” ar reprezenta un risc pentru siguranța națională și invocă o tendință europeană de „naționalizare sau răscumpărare” de active pentru consolidarea securității energetice și economice.
Separat de tema listării, vicepremierul a argumentat urgența restructurării companiilor de stat cu pierderi, afirmând că întârzierea deciziilor produce costuri continue, inclusiv în cazul unor entități aflate în faliment sau lichidare. Ca exemplu, a menționat compania Petrotrans, despre care a spus că se află de 19 ani în faliment, iar procedura nu este închisă, ceea ce ar genera în continuare costuri.
Miza imediată rămâne politică, dar efectul practic ține de calendarul reformei: Guvernul vorbește despre analiză și studii de fezabilitate înainte de orice decizie, în timp ce PSD contestă premisele și legitimitatea demersului în interiorul coaliției.
Recomandate
PSD contestă planul de listare/vânzare a unor pachete din companii de stat și reclamă lipsa consultării în Coaliție , ceea ce poate bloca sau întârzia orice demers guvernamental legat de privatizări parțiale în sectoare considerate strategice, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PSD spune că se opune inițiativelor asumate de premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor „companii de stat profitabile”, pe care le descrie ca având un rol esențial în arhitectura de securitate a țării. Social-democrații afirmă că partidul nu a fost consultat și că nu a existat „nicio discuție în Coaliție” pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus explicit inițiativei. Ce companii invocă PSD și de ce contează disputa PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, „în plină criză energetică și financiară”, ar reprezenta un risc pentru siguranța națională. În același context, partidul enumeră companii precum: Romgaz Salrom Romarm CEC Bank Portul Constanța Compania de Aeroporturi București Formațiunea mai afirmă că, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, ar exista o tendință de „naționalizare” sau de răscumpărare a unor active pentru consolidarea securității energetice și economice. PNRR, miza invocată: PSD acuză „dezinformare publică” Potrivit PSD, justificarea intențiilor de vânzare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar fi o „formă de dezinformare publică”. Partidul afirmă că nu există o obligație ca România să vândă companii precum cele enumerate și indică faptul că singura companie menționată în acest context ar fi Hidroelectrica . În cazul Hidroelectrica, PSD susține că angajamentul din PNRR ar fi fost listarea la bursă a unui pachet de 15%, „nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu”. Social-democrații mai afirmă că, în contextul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, Guvernul ar fi trebuit să renegocieze jalonul respectiv (122), nu să avanseze o vânzare. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că a prezentat în ședința de guvern de joi „o listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. Din informațiile transmise, nu rezultă ce companii sunt pe această listă și nici un calendar al deciziilor, însă poziția PSD indică un potențial blocaj politic în interiorul Coaliției pentru orice inițiativă de privatizare parțială sau listare care ar necesita susținere comună. [...]
PSD pregătește o ieșire controlată de la guvernare, cu un calendar care poate lăsa Executivul fără majoritate , dacă premierul Ilie Bolojan nu demisionează după votul intern programat luni, potrivit Mediafax . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, spune că partidul va cere demisia premierului, iar dacă aceasta nu vine „în 48–72 de ore”, miniștrii social-democrați se retrag din Guvern. Calendarul deciziei și scenariul „în doi pași” PSD intră luni, 20 aprilie, într-o consultare internă privind viitorul coaliției și susținerea acordată premierului. Conform informațiilor prezentate, aproximativ 5.000 de membri ar urma să voteze într-o ședință la Parlament dacă partidul îi retrage sau nu sprijinul politic lui Ilie Bolojan. Scenariul discutat în PSD, în cazul unui vot favorabil retragerii sprijinului, este etapizat: mai întâi, retragerea sprijinului politic pentru premier; apoi, dacă Ilie Bolojan nu demisionează în următoarele 72 de ore, demisia în bloc a vicepremierului și a celor șase miniștri PSD, joi, 23 aprilie. Miza: majoritatea parlamentară și riscul de blocaj Potrivit calculelor Mediafax, fără PSD, nucleul format din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar strânge 181 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern. În acest context, retragerea miniștrilor PSD ar pune presiune directă pe funcționarea Executivului și pe capacitatea acestuia de a trece proiecte prin Parlament. Ce spune Claudiu Manda și ce a răspuns Bolojan Claudiu Manda a indicat că, dacă votul intern va fi majoritar împotriva actualei formule, PSD așteaptă demisia premierului ca „prim gest de responsabilitate”. În caz contrar, partidul ia în calcul retragerea miniștrilor într-un interval de 48–72 de ore. „Dacă Ilie Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din guvern”, a declarat Claudiu Manda, într-un podcast Evz.ro. Pe 2 aprilie, întrebat dacă ia în calcul demisia după consultarea PSD, Ilie Bolojan a respins public această variantă. Mediafax mai notează că premierul a avut miercuri o întrevedere de aproximativ două ore cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni , fără ca tema discuției să fie comunicată oficial. Ce variantă ar urmări PSD, potrivit surselor citate Surse din partid citate de Mediafax susțin că PSD nu ar urmări neapărat ieșirea completă de la guvernare, ci schimbarea formulei politice: continuarea guvernării, dar fără Ilie Bolojan premier și fără USR în noua construcție. Într-un astfel de scenariu, PSD ar lua în calcul negocieri pentru o coaliție PSD–PNL–UDMR, condusă de „un alt premier liberal”, pe fondul speranței că nemulțumirile față de actualul premier se vor accentua și în PNL. [...]
Ilie Bolojan spune că nu demisionează din funcția de premier, în pofida presiunilor politice din coaliție , potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care PSD ar pregăti un scenariu de ieșire de la guvernare, iar AUR anunță o moțiune de cenzură , ceea ce ridică miza de stabilitate pentru executiv și pentru agenda de reforme. Bolojan a făcut afirmația în urma unei vizite nocturne neanunțate la sediul PNL București, informație transmisă de Silviu Feroiu, consilier general PNL în Primăria Capitalei. Acesta susține că mai mulți liberali i-au cerut premierului să nu plece, iar răspunsul a fost „ferm”: nu își va da demisia. Întrebat cum rezistă valului de critici, inclusiv din partea unor colegi din guvern, Bolojan ar fi răspuns: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare.” Presiune din coaliție: termenul de 23 aprilie invocat în planul PSD În același context, publicația amintește că PSD ar fi „definitivat” ultimele detalii ale unui plan de înlăturare a lui Ilie Bolojan din fruntea guvernului. Conform informațiilor prezentate, dacă premierul nu părăsește Palatul Victoria până la 23 aprilie, miniștrii PSD ar urma să își depună demisiile. (Detaliile sunt prezentate într-un material separat al publicației.) Argumentul economic, folosit atât de PSD, cât și de AUR Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a susținut miercuri că există o „deteriorare accentuată a indicatorilor economici” și a cerut o „resetare urgentă” a politicilor guvernamentale, pe baza unor date pe care le descrie drept alarmante. În paralel, AUR strânge semnături pentru o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că demersul se bazează pe evoluții economice, nu pe tensiunile din coaliție, și a indicat drept argument perspectiva a „trei trimestre de scădere economică”. Potrivit informațiilor din articol, moțiunea ar urma să fie depusă după 13 mai, în funcție de evoluțiile economice și calendarul parlamentar. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude numirea unui premier PSD într-o coaliție cu AUR , într-un moment în care ruptura dintre PSD și PNL riscă să împingă guvernarea spre formule parlamentare alternative, cu efect direct asupra stabilității politice și a agendei economice (inclusiv PNRR ), potrivit G4Media . În interviul acordat la Europa FM, președintele a spus că, în scenariul unei coaliții PSD-AUR, ar trebui să numească un premier PSD, lucru pe care îl respinge categoric: „Aici pot să vă dau un răspuns foarte ferm: ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată.” Ce înseamnă poziționarea președintelui în criza PSD–PNL În disputa dintre PSD și premierul Ilie Bolojan (PNL), Nicușor Dan afirmă că încearcă să rămână mediator și susține că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni direct într-un conflict între partide. El anticipează o perioadă de negocieri în care „răspunsul la criză” va veni de la PSD și PNL, iar el va „invita la calm”. Președintele a spus că este posibil și un guvern minoritar, dar a punctat că acesta ar avea nevoie, la un moment dat, de susținere parlamentară. În același context, a afirmat că Ilie Bolojan „a spus public că nu va demisiona”. Contextul imediat: referendumul intern din PSD În material este menționat că PSD organizează luni, 20 aprilie, un referendum intern cu circa 5.000 de lideri locali și centrali, care vor vota electronic dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca premier. Președintele a mai spus că se așteaptă la o perioadă în care partidele să încerce un acord politic inclusiv pe „acțiuni parlamentare pe PNRR”, urmat de un dialog care „se va soluționa cu un acord”. Alte declarații relevante din interviu, cu impact pe justiție și instituții Pe tema numirilor din justiție, Nicușor Dan a respins ideea unui „troc politic” cu PSD și a spus că „legea interzice”. Între numele invocate (Cerbu, Chiriac, Miron), a afirmat că are „mare încredere” în Cristina Chiriac și a negat acuzația că aceasta ar fi ascuns probe în cazul episcopului de Huși, oferind propria explicație despre contextul imaginilor și evoluția ulterioară a dosarului. Totodată, a spus că de la Codrin Miron, noul șef DIICOT, așteaptă „o luptă cu marile rețele de droguri, nu cu micii consumatori” și că se așteaptă la „primele rezultate în șase luni”. Separat, președintele a afirmat că „nu crede că mai departe de o lună” ar urma să aibă loc referendumul în justiție (în sensul consultării corpului magistraților, așa cum reiese din interviu). Pe subiectul numirilor la șefia serviciilor secrete, a spus că speră să le facă „în curând” și că este „puțin peste 50%” în negocierile cu coaliția pe aceste numiri. În privința raportului privind anularea alegerilor, a declarat că va fi făcut public și că „anul acesta vom ieși cu raportul”. În ceea ce o privește pe Laura Codruța Kovesi, întrebat despre posibile abuzuri în mandatele acesteia la DNA și Parchetul General, a spus că „ar înclina să creadă” că au existat abuzuri, dar a ridicat problema lipsei unui raport care să documenteze acuzațiile. [...]
Guvernul a stabilit pentru 2026 un buget de 410 milioane de lei pentru biletele de tratament balnear , cu circa 114.000 de locuri finanțate prin Casa Națională de Pensii Publice , potrivit Mediafax . Hotărârea a fost anunțată joi de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu , care a precizat că prestațiile vor fi acordate „sub forma biletelor de tratament balnear” și vor fi derulate prin Sistemul Organizat și Administrat de Casa Națională de Pensii Publice. Din punct de vedere operațional, Dogioiu a indicat și parametrii standard ai sejurului: durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului balnear este de 12 zile. Bugetul și volumul programului Proiectul a fost avizat miercuri de Ministerul Finanțelor, care a transmis că hotărârea asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat. În ceea ce privește numărul de bilete, Ioana Ene Dogioiu a vorbit despre aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear care vor fi asigurate în 2026. Ce urmează Materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al distribuirii biletelor sau criteriile de alocare pentru beneficiari, dincolo de faptul că programul este derulat prin Casa Națională de Pensii Publice. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern PSD-AUR și pune presiunea soluției pe coaliție , în condițiile în care criza PSD–PNL riscă să blocheze decizii cu miză de stabilitate financiară, potrivit HotNews . Invitat la Europa FM, șeful statului a spus că „toate variantele sunt în acest moment pe masă”, dar a subliniat că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni în unele scenarii. Criza din coaliție: „răspunsul va veni de la cele două partide” Nicușor Dan a afirmat că este „evident” că Ilie Bolojan nu va demisiona ca urmare a cererii PSD, iar deznodământul depinde de cele două partide din coaliție. Președintele a descris disputa ca fiind, deocamdată, una internă între PSD și PNL, în care rolul său este limitat până când o soluție ajunge în zona atribuțiilor prezidențiale. În același timp, el a acuzat o revenire la „o luptă de uzură” între taberele pro-occidentale, după ce „a trecut șocul și sperietura” legate de ce ar fi putut urma după alegerile parlamentare din 2024. Șeful statului a spus că încearcă să rămână mediator, argumentând că alegerea unei tabere ar fi „cea mai simplă” opțiune, dar nu ar rezolva problema de fond. Linia roșie: guvern PSD cu sprijin AUR Președintele a spus că nu exclude posibilitatea unui guvern minoritar, cu condiția să existe susținere parlamentară. În schimb, a exclus explicit scenariul unui guvern PSD-AUR, formulând o poziție fără echivoc: „Pentru asta ar trebui să numesc un premier PSD care să-mi spună că are susținere AUR. Asta nu voi face niciodată.” Miza invocată: „sustenabilitate financiară” și colaborare pro-occidentală În intervenția sa, Nicușor Dan a descris societatea post-alegeri ca fiind împărțită în trei blocuri (30% „reformist” PNL–USR, 30% „PSD conservator” și 40% „o direcție antioccidentală”) și a susținut că, în acest mandat parlamentar, forțele pro-occidentale ar trebui să colaboreze „pentru a da sustenabilitate financiară României și pentru a progresa”. Al doilea mandat și raportul despre alegerile prezidențiale din 2024 Întrebat despre speculațiile privind o eventuală competiție viitoare cu Ilie Bolojan, președintele a negat și a spus că își dorește, „de principiu”, un al doilea mandat, dar că nu își ghidează acțiunile actuale prin această miză electorală. Totodată, el a afirmat că raportul promis privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 va fi făcut public „anul acesta” și a susținut că Călin Georgescu „a fost sprijinit de o structură susținută de Federația Rusă”, adăugând că vor exista „lucruri noi” care vor fi prezentate public. Președintele a caracterizat interferențele ca fiind de o intensitate „excepțională” în România, comparativ cu alte cazuri internaționale. [...]
