Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul apără listarea minoritară a unor companii de stat ca instrument de finanțare și disciplină, în timp ce PSD acuză că măsura ar echivala cu „vânzarea” unor active strategice, potrivit Digi24. Disputa are miză economică și de guvernanță: dacă statul poate atrage bani și impune transparență prin bursă fără să piardă controlul.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile lansate de liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir, și a susținut că planul discutat vizează doar listarea la bursă a unor pachete minoritare, nu cedarea controlului. Ea a arătat că listarea este prevăzută în programul de guvernare al coaliției și a prezentat-o ca un mecanism care aduce „disciplină financiară, transparență și sustenabilitate pe termen lung”.
În intervenția la Digi24, vicepremierul a insistat că statul ar rămâne acționar majoritar și că nu ar urma să fie listat un pachet care să ducă la pierderea controlului:
„Ce nu va face această listare: niciodată nu se va lista mai mult de 50%, astfel încât statul român să-și păstreze controlul.”
Gheorghiu a mai spus că, în acest moment, nu există o decizie finală privind listarea unor companii, ci o etapă preliminară, descrisă drept o listă „exploratorie”, care ar urma să fie dezbătută politic și completată cu studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor.
Ulterior, PSD a transmis printr-un comunicat că „se opune demersurilor” asumate de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, pe care le consideră relevante pentru securitatea țării. Social-democrații afirmă că nu au fost consultați și că nu ar fi existat o discuție în coaliție pe subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus inițiativei.
În comunicat, PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat „în plină criză energetică și financiară” ar reprezenta un risc pentru siguranța națională și invocă o tendință europeană de „naționalizare sau răscumpărare” de active pentru consolidarea securității energetice și economice.
Separat de tema listării, vicepremierul a argumentat urgența restructurării companiilor de stat cu pierderi, afirmând că întârzierea deciziilor produce costuri continue, inclusiv în cazul unor entități aflate în faliment sau lichidare. Ca exemplu, a menționat compania Petrotrans, despre care a spus că se află de 19 ani în faliment, iar procedura nu este închisă, ceea ce ar genera în continuare costuri.
Miza imediată rămâne politică, dar efectul practic ține de calendarul reformei: Guvernul vorbește despre analiză și studii de fezabilitate înainte de orice decizie, în timp ce PSD contestă premisele și legitimitatea demersului în interiorul coaliției.
Recomandate
PNL justifică susținerea învestirii Guvernului Niculescu prin urgența rectificării bugetare , invocând riscul ca spitalele să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente și ca ambulanțele să rămână fără combustibil, potrivit Agerpres . Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să adopte rectificarea prin ordonanță de urgență, ceea ce ar prelungi un blocaj cu efecte directe asupra serviciilor publice esențiale. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu descrie decizia ca pe o alegere „între două rele”: fie menținerea blocajului, fie contribuția la învestirea unui executiv „dominat de PSD”, pe care îl critică inclusiv prin prisma listei de miniștri. Ea spune că înțelege nemulțumirea față de votul liberalilor și susține că și ea este „revoltată”. Miza imediată: rectificarea bugetară și funcționarea sistemului sanitar Argumentul central invocat de vicepremier este că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, iar lipsa acesteia ar putea afecta direct: finanțarea medicamentelor și tratamentelor în spitale; alimentarea cu combustibil a ambulanțelor. În mesajul citat de Agerpres, Gheorghiu insistă că nu este doar o problemă de bani, ci una cu potențiale consecințe „măsurate în vieți omenești”. Context politic: de la căderea Guvernului Bolojan la un cabinet cu majoritate PSD Potrivit Oanei Gheorghiu, PSD, împreună cu AUR, a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, despre care afirmă că începuse să „pună ordine în finanțele țării”, să reducă risipa și privilegiile. Ea mai susține că, în perioada de interimat, reformele au fost continuate „timp de peste cinci luni”, în pofida limitărilor și a contestărilor în instanță. Gheorghiu menționează că, după nominalizările eșuate Tomac și Veștea, PNL, USR și UDMR ar fi propus un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, variantă refuzată de PSD. În final, spune ea, s-a ajuns la un executiv în care PSD are 11 miniștri din totalul de 17. Ce urmează, în logica PNL: opoziție și presiune pe „asumarea” guvernării Vicepremierul afirmă că PNL nu intră la guvernare, ci în opoziție, iar PSD „va trebui să își asume guvernarea” și să livreze promisiunile făcute, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Ilie Bolojan. În același timp, Gheorghiu spune că liberalii vor continua să susțină reforma statului, reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și profesionalizarea companiilor de stat. [...]
USR acuză că absențele AUR din comisii au ușurat avizarea miniștrilor propuși de PSD , într-un moment-cheie al procedurii parlamentare de învestire a noului Executiv, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că miniștrii propuși în Guvernul PSD audiați luni în comisiile parlamentare au primit „avize favorabile pe bandă rulantă”, iar „mașinăria de vot” a funcționat. În acest context, Fritz afirmă că AUR „a dat o mână de ajutor” PSD prin neparticiparea la ședințele de comisie, ceea ce ar fi făcut „mai ușor pentru PSD să facă majoritate”. În postarea publicată pe Facebook, liderul USR mai spune că „întrebările incomode” au venit de la parlamentarii USR și că răspunsurile primite „nu ne-au convins”. Poziția USR la votul de învestitură Dominic Fritz a adăugat că USR își menține decizia de a nu susține învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Potrivit lui, USR „nu va gira” un Executiv care „va păcăli România și va bloca orice reformă”, anunțând că partidul va rămâne în opoziție și va continua să conteste componența propusă a Cabinetului. În același mesaj, Fritz enumeră mai multe critici la adresa unor propuneri de miniștri, invocând, între altele, probleme de integritate, pierderi de fonduri și lipsă de experiență pentru portofolii considerate strategice. [...]
Audierea lui Florin Barbu (PSD) pentru un nou mandat la Agricultură a degenerat în scandal în comisia parlamentară , un episod care ridică semne de întrebare asupra modului în care se desfășoară controlul parlamentar într-o etapă-cheie de formare a Guvernului Niculescu , potrivit HotNews . Barbu, propus pentru portofoliul Agriculturii, a fost audiat la Palatul Parlamentului, la 19 octombrie 2026, în comisiile de specialitate. Publicația notează că ședința a fost „marcată de scandal” în comisia în care a avut loc audierea. În materialul citat este menționată și o replică atribuită lui Florin Barbu, redată în titlu: „Nu mai persistați în prostie. Prostia e ca betonul.” HotNews nu oferă, în fragmentul de text disponibil, detalii suplimentare despre contextul exact al schimbului de replici sau despre consecințele procedurale ale incidentului (de exemplu, dacă audierea a fost întreruptă ori ce aviz a rezultat). [...]
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe „ diplomația economică ” pentru investiții și piețe noi , în timp ce își pregătește echipa pentru audierile din Parlament și votul de învestitură, potrivit Agerpres . Niculescu a anunțat că s-a întâlnit duminică cu miniștrii propuși în viitorul său Guvern, discuțiile vizând programul de guvernare și, mai ales, aplicarea măsurilor asumate. Într-o postare pe Facebook, el a descris întâlnirea ca pe o discuție „deschisă” despre responsabilitatea echipei și prioritățile „care nu mai pot fi amânate”. Diplomația economică, legată explicit de investiții și locuri de muncă În același mesaj, premierul desemnat a precizat că a discutat cu echipa și despre securitatea României, parteneriatele externe și nevoia de a pune „tot mai mult accent pe diplomația economică” – concept prin care politica externă este folosită și ca instrument pentru rezultate economice concrete. „Relațiile noastre externe trebuie să însemne și mai multe investiții, noi piețe pentru firmele românești și locuri de muncă.” Calendarul învestirii: audieri luni și marți, apoi vot Niculescu a reiterat că România are nevoie „cât mai repede” de un Guvern cu puteri depline și a transmis că procedurile parlamentare vor fi tratate „cu seriozitate”. Potrivit acestuia, audierile miniștrilor în Parlament sunt programate pentru luni și marți, urmând să fie organizat votul de învestitură. „România are nevoie cât mai repede de un Guvern cu puteri depline.” În paralel, premierul desemnat a subliniat că echipa propusă include persoane din medii diferite – politică, universitar, cultură și antreprenorial – cu obiectivul de a funcționa ca „o singură echipă” orientată spre rezultate, nu doar promisiuni. [...]
Intrarea PNL în opoziție este prezentată în partid ca o încercare de refacere a credibilității și a identității politice , după costurile electorale ale guvernării alături de PSD, potrivit Mediafax . Deputatul liberal Robert Sighiartău susține că alianța începută în 2021 a erodat încrederea alegătorilor și a „diluat” profilul formațiunii. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că s-a opus de la început colaborării cu PSD, pe care o consideră „o greșeală” cu efecte directe asupra imaginii PNL. „În 2021, când PNL a intrat în alianță cu PSD, am spus că este o greșeală. O greșeală care ne-a costat enorm și a afectat profund încrederea alegătorilor noștri” Costul politic al guvernării și ruptura de PSD Deputatul argumentează că diferențele dintre PNL și PSD nu țin doar de doctrină, ci și de modul de a face politică. În lectura sa, PSD ar fi cules avantajele guvernării, în timp ce PNL ar fi suportat o parte importantă din costurile politice ale deciziilor nepopulare. Sighiartău face referire și la perioada în care Ilie Bolojan a fost premier, susținând că PNL și-a asumat atunci măsuri dificile pentru corectarea problemelor financiare ale țării. El afirmă că partidul a plătit electoral pentru aceste decizii și pune căderea Guvernului Bolojan pe seama PSD, interpretând episodul ca pe o încercare de a readuce PNL într-o poziție de subordonare. Ce spune Sighiartău despre „planul” de revenire la guvernare În mesajul său, deputatul liberal mai afirmă că, timp de cinci luni, ar fi existat încercări de readucere a PNL la guvernare alături de PSD, „cu sprijinul președintelui Nicușor Dan ”. În opinia sa, o astfel de formulă ar fi afectat suplimentar credibilitatea partidului, iar eșecul acestui demers ar fi dus la decizia de intrare în opoziție. „Acest plan a eșuat. PNL intră în opoziție” Sighiartău mai spune că votul care ar permite instalarea unui guvern susținut de PSD îi obligă pe cei care sprijină această formulă să își asume rezultatele guvernării. Ținta internă: reconstrucție până în 2028 În perspectiva lui Sighiartău, opoziția ar oferi PNL spațiul necesar pentru a-și reconstrui identitatea și a-și defini o direcție proprie, după „aproape cinci ani” în care partidul ar fi fost afectat de guvernarea cu PSD. El avertizează că urmează presiuni asupra primarilor liberali și posibile tentative de divizare, dar susține că alternativa ar fi fost pierderea definitivă a identității politice. Până în 2028, deputatul indică drept obiective atragerea de oameni noi, reorganizarea partidului și formularea de soluții pentru problemele României. „Nu este suficient să fim împotriva PSD. Trebuie să demonstrăm că suntem diferiți și că ținem la țara noastră” [...]
