Guvernul a pus pe listă 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi de 1,12 miliarde lei, într-un proiect-pilot care deschide calea pentru restructurări, fuziuni sau închideri, în funcție de rolul economic al fiecărei firme, potrivit Adevărul. Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat concluziile după ședința de Guvern de joi, 16 aprilie.

Miza anunțului este una bugetară și de guvernanță: Executivul tratează pierderile și restanțele acestor companii ca pe o „factură anuală” suportată de contribuabili și susține că reforma nu mai poate fi limitată la schimbări de management.

„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă.”

De ce contează: un „proiect-pilot” care poate seta regulile pentru restul portofoliului de stat

Oana Gheorghiu a descris problema ca fiind sistemică, în contextul în care statul este acționar în peste 1.500 de societăți, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi pentru bugetul public. Proiectul-pilot vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie, selectate pentru impactul financiar și relevanța lor în economie.

Vicepremierul a spus că lista și evaluarea au fost construite împreună cu AMEPIP (agenția responsabilă de guvernanța companiilor de stat) și sunt legate de angajamentele României față de OECD și Comisia Europeană.

„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.”

Cine are cele mai mari restanțe la buget

Conform datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de:

• CFR Marfă
• CFR SA
• Romaero

Vicepremierul a insistat că situațiile trebuie tratate diferențiat: unele companii administrează infrastructuri critice, altele sunt entități comerciale, iar unele sunt structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi.

Ce tip de intervenții ia în calcul Guvernul

Pentru a limita deciziile „arbitrare”, Guvernul spune că a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii (strategie, guvernanță, model de business și performanțe comercială, operațională, patrimonială și financiară). Datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru o imagine unitară.

Intervențiile sunt grupate pe categorii, în funcție de rol și perspectivă economică:

1. Infrastructură critică: ELCEN, Oil Terminal, CFR SA – investiții și reforme de guvernanță.
2. Decizie strategică: Avioane Craiova, Romaero – decizii la nivel interministerial, pe fondul importanței industriale.
3. Transformare după model european: CNCIR – reorganizare pentru creșterea competitivității.
4. Redresare operațională: CFR Călători, Metrorex, TAROM – redresare, posibil cu sprijin extern.
5. Fuziuni și absorbții: Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret – opțiuni de consolidare.
6. Ieșire din portofoliu: lichidare/radiere – exemplu: Petrotrans.

Cazul Petrotrans: faliment din 2007, dar costuri încă plătite

Ca exemplu de disfuncționalitate, Oana Gheorghiu a invocat Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007, dar care nu a fost lichidată nici până în 2026.

„Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare.”

Potrivit vicepremierului, din cauză că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești.

Ce urmează: extinderea evaluării în 30 de zile

Executivul intenționează să extindă analiza și la alte companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe criterii de importanță strategică și situație financiară. Guvernul pregătește și un „calendar clar de intervenție” pentru cazuri similare, menționând companii precum Remin și Minvest.

„Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.”